Lideri ai URSS amintiți doar de sovietologi, cu toate că în timpul șederii lor la putere s-au produs unele evenimente importante

Malenkov

La 5 martie 1953 dictatorul Iosif Stalin a murit, iar postul său a revenit unuia dintre cei mai apropiați asociați ai regretatului conducător, Gheorghi Malenkov, care în aceeași zi, a fost ales președinte al Consiliului de Miniștri al URSS și s-a așezat imediat pe poziția de ”părinte al poporului”.

Cu toate acestea, puterea lui Malenkov nu era la fel de absolută și nemărginită ca cea a predecesorului său. Deși, în calitate de șef al guvernului, deținea ceea ce era considerat cea mai înaltă funcție din țară, a trebuit să se miște cu atenție, ținând cont de alte două figuri influente din conducerea sovietică: Lavrenti Beria, care era la conducerea Ministerului Afacerilor Interne și a serviciului de securitate, și Nikita Hrușciov, care era secretar al Comitetului central al Partidului Comunist.

Georgy Malenkov a rămas la conducerea statului mai puțin de doi ani. În acea perioadă, el a reușit să reducă cheltuielile de apărare și să implementeze schimbări în industria ușoară și în agricultură, în special prin scăderea impozitelor pentru țărani și iertarea datoriilor acumulate în anii precedenți de fermele colective.

Drept urmare, populația din zonele rurale a devenit considerabil mai bună, ceea ce s-a reflectat chiar și într-o poveste populară care îl adula în felul următor:

„Îți mulțumesc Malenkov, pentru că mi-ai permis să păstrez o vacă. Cât despre Stalin, lasă-l să zacă [în pământ], nu m-a lăsat să țin o capră. ”

Georghi Malenkov și Nikita Hrușciov.TASS

Andropov

La 12 noiembrie 1982, Iuri Vladimirovici Andropov, care a condus KGB timp de 15 ani, a fost ales în funcția de secretar general al Comitetului central al Partidului Comunist.

„Andropov nu a fost ținut doar cu mare respect în rândul oficialilor de securitate. Când a fost ales secretar general al Comitetului Central, majoritatea oamenilor l-au salutat, în ciuda faptului că el era președintele KGB, o organizație care, la drept vorbind, nu era tocmai populară. Dar oamenii au simțit că el este tipul de lider necesar în acea perioadă ”, își amintea primul vicepreședinte al KGB în 1985-1991, Filip Bobkov.

Perioada scurtă a lui Andropov la putere a fost marcată de o luptă pe scară largă împotriva corupției, a profitului și a fraudei în sectorul comerțului cu amănuntul, precum și a unei epurări a aparatului partidului. De exemplu, în scurtul timp în care a fost în funcție, 18 miniștri și-au pierdut posturile.

Pentru oamenii obișnuiți sovietici, Iuri Andropov a fost în principal asociat cu o campanie menită să „restabilească ordinea” și „să consolideze disciplina”, echipele de poliție făcând raiduri în cinematografe și magazine în timpul programului de lucru, în căutarea celor care jucau știri de la muncă sau studii. 

De asemenea, prețurile pentru multe bunuri au crescut, dar, în același timp, a apărut vodca ieftină, care a devenit popular cunoscută sub numele de „Andropovka”.

Serghei Smirnov / Izvestia / russiainphoto.ru

Secretarul general a văzut nevoia urgentă de a reforma țara. Sub el a început așa-numitul „experiment economic pe scară largă”, prin care întreprinderile primeau mai multe puteri și treceau la condiții economice complet noi. O altă noutate a fost introducerea practicii de a purta discuții preliminare cu privire la deciziile guvernamentale importante în colectivele de muncă.

Cu toate acestea, implementarea pe scară largă a acestor transformări politice și economice în URSS a fost întreruptă de sănătatea slabă a lui Andropov. La 9 februarie 1984, a murit de insuficiență renală acută.

„Sunt convins că soarta i-ar fi acordat lui Iuri Vladimirovici încă câțiva ani, nu ar fi existat nicio tulburare dezastruoasă, nici conflicte interetnice sângeroase, nici o slăbire pe scară largă a puterii de stat”, a spus  președintele Sovietului Suprem al URSS în 1990-1991, Anatoly Lukianov. 

Cernenko

Konstantin Ustinovici Cernenko, care l-a înlocuit pe Andropov ca secretar general al Comitetului central al Partidului Comunist, a devenit cel mai vechi lider al URSS care a venit la putere în țară. În momentul alegerii sale, avea 72 de ani.

Cernenko a continuat în mare măsură politica predecesorului său de modernizare a țării. El a vorbit mai întâi despre „perestroika”, care ulterior s-a asociat cu Gorbaciov, spunând că „sistemul de guvernare din țară, întregul nostru mecanism economic” au nevoie de el.    

Konstantin Ustinovici a acționat în lupta împotriva corupției mai blând și mai calm decât predecesorul său.

 Cu toate acestea, sub conducerea lui, ancheta asupra abuzurilor economice pe scară largă din RSS Uzbecă a continuat, în timp ce directorul celebrului magazin alimentar Eliseevskii din Moscova, Iuri Sokolov, a fost găsit vinovat de delapidare și executat. Un nou impuls a fost dat anchetei privind corupția în rândurile poliției, care a dus în cele din urmă la sinuciderea ministrului afacerilor interne revocat, Nikolai Șcelokov.

„Cred că Cernenko, care a venit la putere pentru o scurtă vreme, a vrut să rămână în istorie ca producător de pace. El i-a spus vicepreședintelui Bush, care a venit la înmormântarea lui Andropov, că URSS și Statele Unite nu erau dușmani înnăscuti ”, a scris diplomatul sovietic Anatoli Adamișin în cartea sa Peste ani . Konstantin Ustinovici a autorizat reluarea discuțiilor sovieto-americane privind armele nucleare și spațiale. În același timp, Uniunea Sovietică a boicotat Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, ca represiune pentru boicotul SUA la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980.

Încercarea lui Ceernenko de reabilitare politică a lui Stalin s-a încheiat cu un eșec. Dar el a reușit să restabilească calitatea de membru de partid a fostului ministru al afacerilor externe, Viaceslav Molotov, în vârstă de 94 de ani, care fusese expulzat din rândurile sale de Hrușciov în 1962 „pentru activități facționaliste anti-partid și participare activă la represiunile în masă” .

 În mod ironic, oamenii au început să glumească că Konstantin Ustinovici și-a găsit un succesor.

Chernenko a murit în urma unui stop cardiac la 10 martie 1985 și a devenit ultimul secretar general fiind îngropat lângă zidul Kremlinului. 

În ziua următoare, Mihail Gorbaciov a devenit noul șef al Uniunii Sovietice.