CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

24 IANUARIE : S-AU ÎMPLINIT 164 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE MOLDOVA ȘI MUNTENIA

Ziua de 24 ianuarie 1859 reprezintă momentul astral în care s-a înfăptuit primul pas spre înfăptuirea statului național unitar român, eveniment care a avut la acea vreme o importanță crucială pentru pentru viitorul poporul nostru și pentru statul său unitar, ROMÂNIA, care apărea pe harta Europei.

În această zi, a avut loc dubla alegere de cele două camere ale depuțatilor, mai intâi de cea de la Iași, iar apoi de cea de la București, a colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), în calitate de domn al Principatelor Române – Moldova și Țara Românească.

Imprejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei ţări române, astfel ca statul naţional român s-a format treptat, unirea din 1859 desavârșindu-se șase decenii mai târziu, în 1918, când lupta pentru unitatea poporului român a fost încununată de victorie.Este însă de necontestat că fără unirea Moldovei cu Țara Românească, nu am fi putut să sărbătorim nici Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Măreața idee de unire a românilor în cadrul aceleiași țări a fost exprimată clar şi puternic înca din  timpul Revoluţiei de la 1848, iar după revoluţie, aceasta a devenit problema centrală, dominantă, a vieţii politice româneşti, care a pus în mişcare toate paturile sociale.Fruntaşii revoluţionari de la 1848, au întreprins neobosit ample acţiuni de propagandă în favoarea Unirii, atât în ţară cât şi în străinătate.

Generaţia care a înfăptuit marele ideal al Unirii în 1859 şi care înfăptuise revoluţia de la 1848, avea în frunte patrioţi înflăcăraţi, între care se distingeau: Mihail Kogălniceanu,Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Mălinescu, Constantin A. Rosetti, fraţii Ion şi Dumitru Brătianu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, Nicolae Orăşanu ş.a.

Unirea Principatelor Române – o problemă europeană

In vara anului 1853 când a izbucnit războiul Crimeii declanșat de Rusia împotriva Imperiului Otoman, a trecut pe prim plan în politica internaţională așa numita chestiune orientală, și situaţia Principatelor Dunărene, unirea acestora fiind una din problemele importante puse în fața Congresului de pace de la Paris (1856), reunit după înfrângerea Rusiei de către puterile europene aliate (Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, cel de-al doilea Imperiu Francez, Regatul Sardiniei și a Imperiului Otoman).
Reprezentanţii statelor participante la Congres, au luat  atitudini diferite faţă de viitorul regim politic si juridic al Principatelor Române.

In sprijinul Unirii s-au pronunţat Franţa,Rusia ,Sardinia şi Prusia;o împotrivire netă au manifestat Turcia şi Austria.

Favorabilă Unirii în timpul lucrărilor Congresului,Anglia va reveni ulterior la poziţia sa tradiţională de sprijinitoare a Turciei.

Adoptarea poziţiilor faţă de problema Principatelor era determinată de evidente interese statale.

Franţa lui Napoleon al III-lea voia să-şi asigure în sud-estul Europei un debuşeu economic şi un bastion al influenţei sale politice;Rusia vedea în Unire un mijloc de a slăbi Imperiul Otoman;Sardinia şi Prusia,susţinând cauza românilor, pledau indirect pentru unificarea Italiei şi Germaniei; Anglia era interesată în menţinerea Imperiului Otoman ca forţă opusă Rusiei;Turcia, puterea suzerană,se temea că Moldova şi Muntenia odata unite îşi vor dobândi şi independenţa politică,aşa cum se va întâmpla de altfel, după mai puţin de două decenii.

Austria considera că statul naţional român ar duce la intensificarea luptei de eliberare a românilor din Transilvania,doritori să se alăture fraţilor lor de peste Carpaţi.
Datorită poziţiilor divergente, Congresul din 1856 nu a putut ajunge la un acord asupra Unirii Principatelor, dar s-a creat însă posibilitatea ca poporul român să se pronunţe în privinţa viitorului sau.

In Tratatul de pace se prevedea ca poziţia romanilor din Principate să fie consultată prin intermediul unor Adunări (divanuri) ad-hoc, special constituite în acest scop.

Totodată s-a stabilit ca cele două ţări romanesti, rămânând sub suzeranitatea Turciei,să intre sub garanţia colectivă a puterilor semnatare ale Tratatului de le Paris.

Se pune capat astfel protectoratului si influentei hotaratoare exercitata de cateva decenii de Rusia.

In timpul constituirii si consultării Adunărilor ad-hoc, fiecare din cele două Principate urmau să fie conduse de un caimacam numit de Inalta Poartă.
Congresul a mai hotărât ca sudul Basarabiei (judeţele Cahul, Ismail, Bolgrad),parte a Basarabiei acaparate in 1812 de Rusia, să reintre în componenţa Moldovei.

De asemenea Congresul a stabilit unele măsuri economice şi juridice importante pentru romani, printre care  libertatea navigaţiei pe Dunăre şi neutralizarea Mării Negre.

In acest scop, se aproba crearea unei Comisii europene a Dunării ,cu sediul la Galaţi.
Pe temeiul cererilor exprimate în Adunările ad-hoc şi al constatărilor făcute în Principate de o comisie specială europeană de informare instituită de Congres,urma să se convoace la Paris o conferinţă a puterilor europene, care să conceapa  o altă legislaţie în locul Regulamentului organic.

Adunările ad-hoc (1857) . Convenţia de la Paris  din 1858.

Pregătirile şi alegerile pentru Adunările ad-hoc  s-au desfăşurat în condiţii diferite în cele două ţări.
In Ţara Românească, fostul domn, caimacamul Alexandru Ghica, a adoptat o poziţie de înţelegere faţă de partida unionistă.

In Moldova însă, caimacamul N. Vogoride, agent al Turciei şi al Austriei, a recurs la un adevărat regim de teroare si intimidare, pentru a zădărnici Unirea.

Au fost  interzise gazetele favorabile Unirii şi întrunirile politice, s-au făcut destituiri din funcţii şi arestări masive printre persoanele bănuite de simpatii unioniste. De asemenea au fost falsificate listele electorale şi alegerile din iulie 1857.

Comisia de informare de la Bucureşti  a primit numeroase telegrame, memorii şi apeluri, în urma cărora Turcia, presată de Franța și Marea Britanie, a fost silita să anuleze alegerile falsificate.

S-au organizat noi alegeri, care au condus la o victorie covârşitoare a candidaţilor unionoşti.

Rezultate asemănătoare s-au obținut şi în Muntenia, unde principele Cuza, ales în Moldova cu puțin timp înainte, a fost votat în unanimitate.

Toate cele 64 de buletine de vot ale delegaților munteni purtau numele lui Cuza, unele dintre acestea având și urări adresate domnitorului: „spre mărirea patriei”, „spre fericirea românilor”.

Dezbaterile au demonstrat forța mişcării unioniste si voinţa poporului român de a-şi făuri statul său naţional.

La 8/20 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza venea la București după dubla sa alegere în calitatea de domnitor al Moldovei și Țării Românești.

În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, în care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!”.

Alegerea domnului moldovean în ambele țări românești a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm.

V-am zis ca ea va fi precum România o va dori si o va simți“, spunea principele Alexandru Ioan Cuza.

LA MULȚI ANI ROMÂNIA! LA MULȚI ANI DRAGI ROMÂNI, ORIUNDE V- AȚI AFLA !

Publicitate

24/01/2023 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

DE ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, în Parlamentul de la la Chișinău s-a strigat „Jos Vama de pe Prut”!

– 1 decembrie 2022 –Ședința plenară a Parlamentului Republicii Moldova, un moment EXCEPTIONAL, de insemnatate istorica.

Unirea Moldovei cu România e din ce în ce mai aproape.

De Ziua Națională a României, în Parlamentul de la Chișinău s-a strigat „Jos Vama de pe Prut”!

Ziua Națională a României, 1 Decembrie, a fost sărbătorită în toate orașele României, dar și în Parlamentul de la Chișinău.

Cele mai importante manifestări dedicate Zilei Naționale a României din 1 decembrie 2022, au fost cele de la București și Alba Iulia.

Ziua Națională a României a fost sărbătorită și la Chișinău, în Parlamentul Republicii Moldova. Un grup de elevi ai unui liceu din Chișinău au prezentat un program artistic în Parlament, apoi au scandat „Jos vama de pe Prut, jos vama de pe Prut!”.

Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, citat de Radio Chișinău a adresat României un cuvânt de mulțumire, pentru modul cum susține Republica Moldova:

„Mulțumim, dragă Românie, pentru prietenie și pentru toate lucrurile bune pe care le-ai făcut și le vom face împreună. Ultimii doi ani, cu crize peste crize, ne arată cine ne este prieten adevărat. Și noi o spunem de fiecare dată cu voce tare, nu în șoaptă, cum o făceau alții: mulțumesc România pentru sprijinul dezinteresat, pentru școli și grădinițe, pentru donații, pentru gaz, pentru lumină, în special în această perioadă complicată, pentru că reușim în mod practic să ne conectăm la Europa. Vom munci în continuare împreună ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului să trăiască în pace și bunăstare”, a transmis președintele Parlamentului Republicii Moldova.

La rândul ei, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a transmis un mesaj dedicat Zilei Naționale a României :

„România este iubită în Republica Moldova pentru umărul pe care ne putem baza când ne este greu, pentru ajutorul imens și necondiționat oferit cetățenilor noștri, pentru susținerea puternică acordată aderării la Uniunea Europeană. România este iubită pentru limba română, în care am crescut ca într-o casă părintească, și pentru istoria comună – o istorie a curajului și a luptei pentru libertate. Moldova privește către România cu recunoștință și speranță. Avem încrederea că mergem pe calea cea bună și că vom reuși să aducem Europa acasă la noi, inclusiv cu ajutorul României. Și pe o parte, și pe cealaltă a Prutului, oamenii își doresc să trăiască în pace și libertate, într-o casă europeană comună prosperă”, a subliniat Maia Sandu.

În dimineața zilei de 1 decembrie 2022,Maia Sandu, a transmis un mesaj în cinstea Zilei Naționale a României:

„Este o bucurie să sărbătorim împreună România. Să simțim recunoștință față de lucrurile bune făcute de români acasă și pretutindeni în lume, și să împărtășim de ce iubim România”, a subliniat Maia Sandu.

Siteul https://r3media.ro relatează că scenele cu-adevărat uimitoare au avut loc imediat după, atunci când în fața parlamentarilor au venit Liceului Teoretic Româno-Francez ”Gheorghe Asachi” din Chișinău, care au interpretat piesa ”România Mea”, după care au scandat minute în șir:

„Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească,

Ardealul, Moldova și Țara Românească!

Jos vama de pe Prut, jos vama de pe Prut!”

Răspunsul lui Grosu nu s-a lăsat mult așteptat:

„Mesajul l-am înțeles, trebuie inițiativă legislativă, trebuie pregătite lucrurile” a declarat șeful legislativului. Deputații PAS au aplaudat frenetic și le-au dat flori copiilor și profesorilor de la Liceului Teoretic Româno-Francez ”Gheorghe Asachi”.

Socialiștii trădătorului Igor Dodon însă, nu s-au ridicat în picioare.

Aceste scene dau tărie informațiilor venite de la Chișinău, mai ales că în mass media au răzbătut unele informații conform cărora România a reușit să convinga Bruxelles-ul că Unirea cu R. Moldova este unica soluție pentru securizarea graniței UE în sud-estul Europei.

De asemenea, președinta Maia Sandu a cerut recent la București unirea cu România, deoarece R. Moldova se află într-o situație imposibilă, scrie https://timpul.md, reluat de https://cersipamantromanesc.wordpress.com/romania-a-convins-bruxellesul-ca-unirea-cu-r-moldova-e-unica-solutie-pentru-securizarea-granitei-ue-in-sud-estul-europei.

02/12/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Un comentariu

SEMNE BUNE : În R.Moldova legile au fost modificate astfel încât un referendum pe tema Unirii cu România să devină mai ușor de organizat

Parlamentul de la Chișinău a adoptat proiectul noului Cod electoral al Republicii Moldova în lectura a II-a, cu votul a 55 de deputați din cadrul fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate, informează prestigiosul cotidian Timpul md., care apare la Chișinău.

Pe lângă multe alte schimbări, una este foarte importantă, notează jurnaliștii de la Chișinău. Mai precis, este vorba despre o prevedere privind organizarea unui referendum legislativ sau consultativ.

Astfel, or putea iniția referendumuri republicane legislative sau consultative 100 de mii cetățeni ai RM din orice unitate administrativ-teritorială, în loc de 200 de mii, așa cum era până acum.

Unii comentatori afirmă că această modificare a fost efectuată pentru a facilita organizarea unui Referendum pe tema unirii Basarabiei cu România.

„A fost o muncă enormă depusă de către colegii de la Comisia Electorală Centrală, de către colegii din Parlament și de către toți cei care au muncit ultimele cinci luni la îmbunătățirea acestui proiect de cod electoral”, a menționat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.

Reamintim că de Ziua Națională a României, în Parlamentul de la Chișinău s-a strigat „Jos vama de la Prut”.

Recent, jurnaliștii de la Chișinău au afirmat că liderii moldoveni au cerut președintelui Iohannis Unirea Basarabiei cu România. 

Nicio instituție a statului român nu a negat informație.

01/12/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: