Ce spune ministrul de Externe, Aureliu Ciocoi, despre Unirea R.Moldova cu România

 

 

 

 

 

 

 

 

„Sunt moldovean și vorbesc româna”.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi, a spus, în cadrul unui interviu pentru Unimedia.info, ce crede el despre o eventuală Unire a R.Moldova cu România.

„Putem discuta teoretic despre acest subiect, în cazul în care Republica Moldova va fi dezvoltată economic, social, politic, în toate domeniile, la așa un nivel, încât frontiera dintre Republica Moldova și România să devină una simbolică, trasată pe hartă.

Să nu mai fie nevoie să stăm ore în șir la trecerea frontierei și așa mai departe.

Când călătoriți în Uniunea Europeană și intrați în Elveția, care nu este membră UE, simțiți o diferență?”, a declarat ministrul, potrivit sursei citate.

Referitor la opiniile lansate în societate conform cărora Unirea cu România este o soluție pentru dezavoltarea R.Moldova, Aureliu Ciocoi a afirmat că cei care le lansează au o „abordare lașă”, deoarece „e foarte comod să nu faci nimic acasă și să te culci cu capul pe pernă, în speranța că dacă mă unesc cu România sunt membru UE”.

„Pentru că, în loc să se concentreze pe problemele din interiorul Republicii Moldova, să dezvoltăm acest stat și aici este nevoie de muncă. E mult mai ușor să iai în mână un „transparant” (n.r. pancartă) din acesta „Unire moldoveni, jos hotarul de la Prut și începi să bați mătănii în jurul monumentului Ștefan cel Mare, creând reverberații politice în jurul acestui eveniment.

Și alta, e mult mai dificil să iai responsabilitatea în mâini și să încerci să demonstrezi că se poate de trăit într-o Republică Moldova dezvoltată, bine instruită, cu un sistem de sănătate bine pus la punct, nu mai rău decât în Germania, cu școli foarte bune și salarii și pensii decente. Lucrurile acestea gratis, din cer, nu cad”, a adăugat ministrul de Externe.

În același timp, Aureliu Ciocoi a declarat că, indiscutabil vorbește limba română. „Sunt moldovean și vorbesc româna”, a precizat acesta.

Ministrul a mai fost întrebat și despre cum ar putea reacționa Moscova la fraza președintelui Igor Dodon de la recepția Ambasadei României organizată cu ocazia marcării Zilei Naționale a României prin care s-a adresat cetățenilor români cu „frații noștri de peste Prut”.

„Mă întrebați o chestie despre care eu habar nu am cum poate reacționa Moscova la așa ceva.

Republica Moldova este un stat suveran, independent, e decizia noastră. De ce credeți că Rusia ar fi trebuit să reacționeze într-un mod negativ la această declarație a domnului președinte?”, a răspuns diplomatul.

Amintim că Aureliu Ciocoi a avut recent o întrevedere la întrunirea de la Bratislava cu omologul său de la București, Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de peste Prut emis după întrevederea respectivă, sprijinul României, inclusiv financiar al R.Moldova va fi reevaluat și condiționat strict de acțiunile reale, demonstrate de Guvernul socialist.

„Cu această ocazie, șeful diplomației române a atras atenția, cu fermitate, asupra problemelor generate de schimbarea de guvernare de la Chișinău, determinată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, într-un moment esențial pentru reforma justiției în Republica Moldova, schimbare contrară intereselor pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova și ale cetățenilor săi”, se mai menționa în comunicatul respectiv.

 

 

 

 

  

Publicitate

SONDAJ BOMBĂ. 51% din cetățenii R. Moldova vor UNIREA cu România

 

În cadrul unei conferințe de presă organizată de Centrul de Cercetare Sociologică din Republica Moldova cu tema „Evoluția și comportamentul electoral din Republica Moldova. Sondaj de opinie”, au fost prezentate opiniile cetățenilor față de unirea R. Moldova cu România, scrie www.timpul.md, preluat de Romanian Global News.

La întrebarea: Ce părere aveți în legătură cu unirea R. Moldova cu România?

Răspunsurile cetățenilor R. Moldova au fost următoarele:

Total de acord – 12%; este bine din punct de vedere economic – 22%; nu aș fi împotrivă – 17%; nu vom avea nimic de câștigat – 31%; total dezaprob – 18%.

Interpretând răspunsurile putem constata că cei care sunt împotriva (dezaprobă și consideră că nu vom avea nimic de câștigat) sunt 49% din respondenți în timp ce cei care aprobă unirea R. Moldova cu România, consideră ca este bine din punct de vedere economic sau nu sunt împotrivă este de 51%.

77% din respondenți consideră că realizarea unirii R. Moldova cu România ar trebui realizată prin referendum.

Menționăm că mai multe organizații civice, precum Tinerii Moldovei, au anunțat intenția de a organiza un referendum la acest subiect în anul 2018.

Sondajul a fost realizat în perioada 21 septembrie – 8 octombrie pe un eșantion de 1100 de respondenți.

Pe 22 octombrie va avea loc la București marșul „Luptă pentru Basarabia”, pe care unioniștii îl anunță ca „o ieşire în stradă masivă, cum nu a mai avut loc în Capitală în ultimul an”.

La manifestație sunt așteptați să participe zeci de mii de persoane din întreaga țară și din Republica Moldova.

Anul acesta, pe 27 martie, de ziua Unirii Basarabiei cu România, la Chișinău au ieșit în stradă pentru Unire 50.000 de oameni.

 

 

Joi, 13 Octombrie 2016 Chișinău, România de Est (Basarabia)/Romanian Global News

 

O factură de zece miliarde de lei anual pentru România – Unirea cu R. Moldova

Unirea cu Moldova – factură de zece miliarde de lei anual pentru România…

Criza din Ucraina a adus din nou în actualitate ipoteza reunificării.

Jurnaliştii de la Capital au aflat cât ar costa România să aducă la acelaşi nivel salariile, pensiile sau cheltuielile de funcţionare a instituţiilor publice din Republica Moldova.

Reunificarea Germaniei a costat 2.000 de miliarde de euro, plătiţi de Vestul mai bogat în circa două decenii.Şi, cu toate acestea, nivelul de dezvoltare al fostei RDG este încă semnificativ sub cel al regiunilor care au rămas în sfera de influenţă occidentală.

România nu are nici pe departe puterea economică a RFG, dar în cazul repetării scenariului german ar trebui să-şi permită măcar egalizarea salariilor, pensiilor şi prestaţiilor sociale de pe cele două maluri ale Prutului.

Potrivit institutului de statistică de la Chişinău, Republica Moldova (fără Transnistria) are, în prezent, circa 235.000 de angajaţi în administraţia publică, învăţământ şi sănătate.Lor li se adaugă peste 10.000 de militari şi câteva mii de poliţişti, magistraţi sau angajaţi ai serviciilor secrete.

Salariul mediu brut în sectorul bugetar este, în prezent, de circa 700 de lei româneşti, faţă de 1.500 de lei în România.Aşadar, o echivalare a lefurilor din sistemul public ar însemna un efort suplimentar de 2,4 miliarde de lei anual.

Ca de la cer la pământ

În Moldova există, de asemenea, 670.000 de pensionari (20.000 cu pensii speciale şi 650.000 cu pensii de asigurări sociale). Cei din cea de-a doua categorie primesc lunar o pensie medie de circa 230 de lei.

Cum în sistemul asigurărilor sociale de stat românesc pensia medie este de 793 de lei, rezultă că o echivalare a pensiilor între cele două state ar însemna pentru buget o cheltuială suplimentară de 4,4 miliarde de lei anual, fără a lua în calcul pensiile speciale.

Guvernul de la Chişinău mai cheltuieşte anual 130 de milioane lei pentru indemnizaţiile de creştere a copilului. În România, suma alocată este de aproape 15 ori mai mare (cam 1,8 miliarde lei anual).

Având în vedere că în Moldova au loc anual circa 38.000 de naşteri, iar dincoace de Prut circa 195.000, un calcul grosier ne arată că aducerea la acelaşi nivel a indemnizaţiilor pentru mame ar costa cam 230 de milioane de lei anual.

Alte câteva sute de milioane de lei anual ar reprezenta echivalarea indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap, a ajutoarelor sociale şi a celor de şomaj.

Nu în ultimul rând, cheltuielile pentru funcţionarea instituţiilor publice (de la utilităţi la autovehicule, de la medicamente la armament şi de la hârtie la echipamente IT) sunt mult diferite.

România a alocat, în 2013, acestui capitol 38,6 miliarde de lei (adică în jurul a 1.950 de lei pe cap de locuitor), iar Moldova cam de zece ori mai puţin (sau în jurul a 1.000 de lei pe cap de locuitor).

Ca să ajungă la nivelul actual al sistemului public românesc, instituţiile din Basarabia ar mai avea nevoie de 3,2 miliarde lei anual.

Jumătatea goală

În total, „românizarea“ salariilor bugetarilor, a pensiilor şi altor prestaţii sociale, precum şi a cheltuielilor de funcţionare ale sistemului public din Moldova ar costa, aşadar, peste zece miliarde de lei anual.

Adică un procentaj de circa 1,5% din PIB, nu imposibil, dar destul de greu de suportat de buget. Nu trebuie uitat, însă, că o eventuală reunificare ar aduce lucruri mai puţin plăcute şi pentru moldoveni. Cum ar fi o egalizare a taxelor şi impozitelor.

Taxa pe valoare adăugată, de pildă, ar urma să crească de la 20%, cât este în prezent, la 24%. Va fi mărită şi TVA pentru câteva cazuri speciale (de la 8% la 9% pentru produse de panificaţie şi de la 5% la 24% pentru gaze naturale).

Ar trebui să se schimbe şi modul de calcul al impozitului pe venit (care ar trece de la două cote, de 7% şi 18%, la cota unică de 16%), dar şi al impozitului pe profit (de la 12% acum la 16% după o ipotetică reunificare).

Nu în ultimul rând, ar urma să fie egalizate şi accizele, ceea ce ar duce la creşteri de preţuri la energie electrică, gaze, alcool şi mai ales carburanţi.

În prezent, litrul de motorină sau benzină se vinde dincolo de Prut cu circa un euro, faţă de 1,40 euro în România.

Iar diferenţa este dată aproape exclusiv de costurile fiscale mai mici.

Toate cele de mai sus explică, măcar parţial, de ce veniturile bugetare ale Moldovei au fost, în 2013, de sub nouă miliarde de lei româneşti (adică undeva la 2.600 lei pe locuitor), în timp ce bugetul de stat de la Bucureşti a colectat în aceeaşi perioadă 200 de miliarde de lei (sau 10.000 de lei pe locuitor).

În varianta reunificării, creşterea veniturilor bugetare în Basarabia, adusă, teoretic, de majorarea principalelor impozite, ar acoperi parţial cheltuielile suplimentare cu aparatul bugetar şi asistenţa socială.

Asta, desigur, dacă ar fi ţinută sub control evaziunea fiscală.3,9 milioane de locuitori are Republica Moldova, din care peste jumătate de milion se află în zonele controlate de Tiraspol8,8 mld. lei au fost veniturile bugetare ale Moldovei în 2013, comparativ cu 200 mld. lei pentru România.

România are de şase ori mai mulţi locuitori.

 

Sursa : eco.md.