CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Prof. dr. Alexandru Ghișa, istoric și diplomat :  ”Ceea ce a declarat Horthy că România este pentru Ungaria dușmanul său numărul unu, e valabil și astăzi!!”

Tratatul de la Trianon este parte integrantă a sistemului de tratate de la Versailles. Într-adevăr, a fost printre ultimele semnate și din cauza Ungariei, din cauza faptului că în Ungaria nu aveai cu cine discuta după Revoluția bolșevică a lui Bela Kun, deci a fost nevoie de eliminarea acestui regim comunist, ca Ungaria să poată fi invitată la Paris.

Cei patru mari întruniți la Paris – Statele Unite ale Americii, Anglia, Franța și Italia, după instaurarea regimului Bela Kun, au instituit sancțiuni împotriva Ungariei.  Ungaria nu a fost recunoscută nici în perioada lui Mihály Károly, primul premier al Republicii Ungare și primul președinte republican, nici sub Bela Kun, deci ei au alergat tot timpul pentru recunoașterea Ungariei ca stat, pentru că subiectul de drept internațional era Austro-Ungaria. 

Atunci Austro-Ungaria dispăruse, cu cine să discuți …cu Austria și cu Ungaria, două națiuni care erau națiuni dominante în Austro-Ungaria, dar ambele au fost făcute responsabile de izbucnirea războiului. 

Ungaria, când a venit prima dată la Paris, în 1919, a vrut să se disculpe, că ea nu e vinovată de război, dar i-a plăcut să fie alături de Austria, sub același sceptru al Coroanei Habsburgice. 
Tratatul de la Trianon s-a încheiat târziu, dar numai în urma unui ultimatum din partea puterilor aliate. Ungaria a semnat Tratatul la 4 iunie 1920, iar ratificarea acestuia s-a produs în Parlamentul de la Budapesta, în toamna acelui an.

Dar nu a fost nici o dezbatere în Parlament. Pentru că puterile aliate au transmis din nou un ultimatum Ungariei pentru a ratifica tratatul, în Parlamentul Ungariei s-a tras la sorți cine să participe la votarea acestei Tratificări, pentru că nimeni nu voia să își asume responsabilitatea asupra Tratatului de la Trianon, scrie istoricul si Diplomatul Alexandru Ghișa în publicația brașoveană https://www.infobrasov.net.

Trebuiau să fie 60 de voturi ca Tratatul să fie ratificat.
În consecință s-au tras la sorți 60 de deputați care au votat într-o atmosferă de doliu, îmbrăcați în negru, nimeni nu a scos un cuvânt, au votat ca să fie votat,dar au votat!  Evenimentul s-a produs la 15 noiembrie 1920, iar depunerea scrisorilor de ratificare s-a transmis la Paris, de către guvernul de la Budapesta, la 23 martie 1921.
Tratatul de la Trianon a intrat în vigoare, după ce a fost ratificat de către toate statele semnatare, pe 26 iulie 1921.

Conform unei prevederi exprese din tratat, războiul înceta din punct de vedere juridic odată cu ratificarea Tratatului de la Trianon. Și a încetat războiul la 26 iulie 1921. 

Așa cum Tratatul de la Saint-Germain pentru Austria a fost actul de naștere al Austriei, ca stat independent și suveran, așa și pentru Ungaria, Tratatul de la Trianon a fost actul de naștere a Ungariei, ca stat independent și suveran (vezi harta).

Višegradu Mađarska - karta Višegradu Mađarska (Istočna Europa - Europa)


Pentru România acest Tratat este la fel de important și astăzi pentru că el confirma si asigură frontiera de vest, prevăzută și confirmată la Trianon și după Trianon.



Reporter: În prezent, în mai multe zone din Europa au loc mișcări secesioniste separatiste – cazul Scoției, Catalaniei, mai nou se vorbește de o reconfigurare a granițelor în Balcani. Cât de periculoase sunt aceste provocări și dacă mai pot fi puse sub semnul întrebării granițele actuale ale Europei, ținând cont că tratatele de pace de la Paris au fost reconfirmate la Paris în 1947, dar și prin Acordul de la Helsinki ?
Alexandru Ghișa: Depinde de conjunctura internațională la timpul respectiv. Tratatul de la Helsinki are totuși o prevedere importantă: modificările de frontieră se pot produce în mod pașnic, în înțelegere între părți. Acum, putem privi și acordul de la Helsinki drept o confirmare a tratatelor încheiate până acum în Europa, dar vedeți, mutațiile se produc.

Destrămarea Iugoslaviei a fost o mutație teribilă, dispariția Uniunii Sovietice a produs schimbări.
Vreau să vă spun că Ungaria și-a schimbat vecinii, în afară de România și Austria, Slovenia, Croația, Serbia, sunt state noi, Ucraina, Slovacia, la fel. Și România și-a schimbat vecinii.
Suntem vecini cu Serbia, nu mai suntem cu Iugoslavia, suntem vecini, vrem nu vrem s-o recunoaștem, cu Republica Moldova, cu Ucraina, nu mai avem frontieră cu Uniunea Sovietică, deci mutațiile se produc, depinde în ce măsură noi suntem pregătiți să ne apărăm noi pe noi.
Suntem membri NATO, ai UE, dar nu trebuie să uităm că nouă ne revine salvarea țării în fața unei conjuncturi și a unor mutații radicale în Europa.

Mutațiile se produc cu sau fără voia noastră. Tratatele sunt încheiate, ce l-a obligat pe Putin să își ia înapoi Crimeea, deși semnase un acord la Budapesta pentru recunoașterea frontierelor Ucrainei?
Evenimentele se întâmplă, trebuie să fim foarte atenți, trebuie să ne cunoaștem propria istorie ca să știm să ne apărăm, să știm ce s-a întâmplat ca să evităm pe viitor alte derapaje Lumea se mișcă, chiar dacă aceste tratate sunt, au fost, rămân valabile.
Pe vremea Uniunii Sovietice era o întrebare la Radio Erevan: cu cine se învecinează URSS? Cu cine vrea ea  Azi poți să spui cu cine se învecinează Rusia lui Putin ? Mâine, poimâine o vedem vecină cu România.
Anul 1940 ne-a luat prin surprindere, clasa politică din România era depășită de evenimente la timpul respectiv. Credeți că la ora actuală clasa politică este în cunoștință de cauză și acționează coerent? Nu cred … României i s-a imputat atunci că n-a avut o forță militară capabilă să reziste ocupării Basarabiei și Bucovinei, dar nici în vest.

Ceea ce s-a produs în Ardealul de Nord a fost o dramă teribilă, pentru români, care au trebuit să se refugieze, ca să nu mai vorbesc de cei rămași în Ungaria. Deci, astfel de evenimente se pot produce oricând. Eu am spus de multe ori, forța noastra militară trebuie permanent întărită , ca vor ori nu anumiti aliati !

Reporter: Au fost voci care au atentionat și spun în continuare, chiar la taberele de instruire din secuime care au loc sub umbrela Fidesz și altor organizații din Transilvania,dar  maghiare, că UE ar trebui să clarifice problema Trianonului. Ce vor să transmită aceste mesaje și cum ar trebui abordate de diplomația românească, de statul român? Suntem constienti de posibile consecintze?
Alexandru Ghișa: Diplomația românească trebuie să înregistreze, să monitorizeze toate aceste mesaje și să răspundă în consecință. Trianonul e un tratat dde  pace. România și toate statele europene recunosc acest Tratat. Ungaria nu îl recunoaște.!!
Înseamnă că vrea război, ea se pregătește de război. Ceea ce Horthy a declarat în 1920 – România este dușmanul numărul unu al Ungariei, e valabil și astăzi, și pentru Viktor Orban care vine cand vrea …ca premier si spune ce vrea... Gândiți-vă că Fidesz a contribuit, sub ochii Europei la aducerea osemintelor lui Horthy în Ungaria. E înmormântat în satul lui natal.

Cea mai mare nerealizare a Ungariei ca stat, în 1989-90, in contextul internațional de atunci, e socotit faptul că nu a reușit să schimbe statutul Transilvaniei. 
În 1988-89, în Ungaria se discuta pe  față despre autonomia Transilvaniei și chiar de independență. Să știți că și astăzi, nimeni, în Vest, nu vorbește de autonomia Țării Secuilor, se vorbește de autonomia Transilvaniei, ca primă etapă de desprindere a Transilvaniei de România.

Ei nu mai vor azi, vezi doamne, să se unească Transilvania cu Ungaria, pentru ei, vital e schimbarea statutului Transilvaniei, ca zonă autonomă, independentă, deci ideea unei Transilvanii independente care s-a pus și în 45-47, se pune și azi. Nu le luați ca simple declarații. Statul ungar acționează intens în această direcție, deci România trebuie să fie foarte atentă la aceste declarații și mai ales la acțiunile propriu-zise pe care Ungaria le face pe plan extern. 
După părerea mea, Grupul de la Visegrad a fost creat de Ungaria alături de Polonia, Cehoslovacia, Cehia și Slovacia, astăzi, ca să evite crearea in replica  de către România a unei astfel de alianțe. Dar România nu a fost invitată. Oare de ce?
Vedeți, ei reiau niște inițiative -grupul de la Visegrad e creat pe ideea lui Titulescu care a creat Mica înțelegere. Ca să evite o nouă Mică înțelegere, au creat acest grup de la Visegrad. Noi am făcut demersuri să fim și noi asociați în plan diplomatic, nu au fost de acord și n-or să fie.
Ceea ce a declarat Horthy: – România, dușmanul numărul unu, e valabil și astăzi.!! Horthy a zis trebuie să avem relații diplomatice cu România dar până la momentul la care putem acționași în 1940 au acționat, sustinand ca ”; trebuie să acționăm pentru izolarea României pe plan internațional. De ce nu suntem în Schengen, de ce se opune Olanda și Ungaria ?”
Pe de altă parte, ca fake news, s-a tot bătut monedă pe faptul că … Transilvania s-ar fi asociat cu o Românie săracă, puțin importantă. Fals. Eu am spus în studiul publicat în această carte (România după Marele Război. Provocări politico-diplomatice, 1919-1920, Editura Mega, 2021) că fiecare provincie a venit la România cu ce avea mai bun. Cu minereurile, cu industria, cu pământurile, cu pădurile, dar Regatul României avea ceva esențial, avea Dunărea și gurile Dunării și ieșire la Marea Neagră.

Astăzi, deși nu recunosc, Austria și Ungaria sunt legate ombilical de România, fără România ele nu au ieșire în lume, la mare. Deci în Austria, Dunărea este esențială pentru că pe Dunăre mai ales își asigură transportul mărfurilor în lumea largă, pe cale navigabilă. La fel și pentru Ungaria. Vor nu vor să recunoască, România este foarte importantă și pentru ei.

În Europa toate statele luptă pentru un viitor mai bun, doar Ungaria luptă pentru un… trecut mai bun!

21/01/2022 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Un comentariu

Politicienii din Ungaria și cei maghiari din țara noastră, au fost și sunt angajați într-o campanie permanentă de contestare și revizuire a Tratatului de la Trianon

Horthy készült rá, hogy lelövi Hitlert | 24.hu

Foto: dictatorii Horthy Miklos și Adolf Hitler

Horthy Miklos a fost amiral şi guvernator al Ungariei în perioada 1 martie 1920 – 15 octombrie 1944. El a instaurat un regim autoritar de dreapta, inclusiv în Transilvania de Nord, în perioada de după 1940, ocupată în urma Dictatului de la Viena, fiind acuzat că ar fi permis deportarea a sute de mii de evrei în lagărele naziste şi ar fi fost responsabil de atrocităţile comise împotriva românilor din această zonă.

Horthy a abdicat în anul 1944, iar la finalul celui de-al doilea Război Mondial a fost arestat şi citat ca martor în Procesul de la Nurnberg. Nu a fost, însă, judecat drept criminal de război. A murit în 1957 la Estoril, în Portugalia.

În 1993, rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în Ungaria şi reînhumate în oraşul natal, Kenderes.

Horthy Miklos a fost reabilitat la sfârşitului anului 1993, printr-o decizie a Parlamentului Ungariei.

Politicieni ai minoritarilor maghiari şi secui din România susţin obiectivul anti-Trianon al politicii revizionist-revanşarde inaugurate de Miklos Horthy.

Cei mai mulţi dintre noi leagă numele lui Miklos Horthy de regimul barbar, caracterizat prin crimele bestiale, greu de imaginat în secolul XX, săvârşite de regimul acestuia împotriva românilor şi evreilor din timpul ocupaţiei  României de nord-vest, între 1940-1944.

Mai puţini sunt însă cei care cunosc faptul că Horthy este autorul unui plan revizionist-revanşard prin care Ungaria declanşa politica sa extremist-revizionist-şovină împotriva statelor care, în urma Primului Război Mondial, se desprinseseră din fostul Imperiu Austro-Ungar, subliniază colonelul r. prof. Claudiu Aiudeanu într-un articol publicat de https://foaienationala.ro.

În „Memorandumul” conceput, în luna octombrie 1919, Horthy considera România ca principal duşman şi stabilea ca obiectiv startegic distrugerea statului naţional unitar român. Pentru realizarea acestui scop, Horthy a trasat ca sarcină principală chiar declanşarea unei campanii militare împotriva României în anul 1921.

Fie şi o analiză simplă a situaţiei politico-militare europene de la aceea dată denotă orice lipsă de judecată şi realism din partea lui Horthy, întrucât era imposibil ca o ţară învinsă şi zdrobită, fără drept de apel, în timpul războiului să iasă învingătoare într-un conflict cu România care dispunea, la acea dată, de o puternică forţă militară.

Mai mult, în  dorinţa sa furibundă, ce i-a întunecat judecata, de a reocupa Transilvania, Horthy omitea faptul că numai cu două luni înaintea redactării „Memorandumului” armata română eliberase, în pas de defilare, Ungaria de bolşevismul lui Bella Kun, înlăturând astfel pericolul constituirii primului stat bolşevic din Europa Centrală, iar opinca românească “fluturase” pe Parlamentul Ungariei.

Nu mai vorbim de faptul că el făcea abstracţie de hotărârea Marii Adunării de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918.

Lipsa de discernământ politic şi ura fanatică faţă de România l-au determinat să creadă, în pofida tuturor evidenţelor, că va reuşi să zădărnicească  recunoaşterea internaţională a unirii Transilvaniei cu România şi garantarea noilor frontiere ale statului naţional român de către puterile aliate prin Tratatul de la Trianon parte a sistemului Tratatelor de pace de la Versailles.

Din cuprinsul programului respectiv elaborat de Horthy împotriva României  se distinge cu uşurinţă că obiectivul fundamental al politicii externe a Ungariei trebuia să fie, până la semnarea tratatelor de pace, izolarea politică a României.

În acest scop, diplomaţia ungară trebuia să aplice o divesitate de acţiuni menite să exploateze, în interes propriu, disensiunile existente între ţările membre ale Antantei cu ţintă directă de a reocupa Transilvania.

În acelaşi timp, pentru atingerea obiectivului respectiv în „Memorandum” era stipulată şi sarcina diplomaţiei ungare de a profita de divergenţele dintre România, Cehoslovacia, Polonia şi Rusia Sovietică.

Quotes about the Treaty of Trianon by famous non-Hungarian people - Daily  News Hungary

Foto:Afiș de propaganda maghiară anti-Trianon

Pentru sprijinirea acţiunilor revizionist-revanşarde antiromâneşti gândite şi iniţiate de Horthy în programul său a fost  inclusă şi organizarea de acţiuni diversioniste şi destabilizatoare pe teritoriul României, de spionaj şi de înfiinţare a unor formaţiuni paramilitare, din rândul etnicilor maghiari şi secui, menite de a acţiona în Transilvania.

Coordonarea acestor acţiuni subversive era asigurată de Biroul special din cadrul Comandamentului Armatei Ungare, înfiinţat în noiembrie 1919.

Totodată, pentru realizarea planului revizionist-revanşard antiromânesc, Horthy a dispus chiar şi elaborarea unui plan militar concret, cu numele de cod „Zorile”, care prevedea atacarea României şi ocuparea Transilvaniei.

Această intenţie nu a putut fi pusă în practică datorită evoluţiei ulterioare a evenimentelor politice rezultată din efectele tratatelor de pace încheiate la sfârşitul Primului Război Mondial.

Începând cu martie 1920, după numirea lui Horthy ca regent al Ungariei, acesta şi-a readaptat politica revizionist-revanşardă şi şovină la adresa României trasând ca sarcină principală anihilarea efectelor Tratatului de la Trianon prin obţinerea revizuirii  acestuia în scopul reocupării Transilvaniei. 

Idee la fel de actuală şi azi susţinută bezmetic de politicieni udemerişti, pecemişti şi pepemetişti!

Din acest moment diplomaţia Ungariei horthyste a căutat în permanenţă să inducă opiniei publice internaţionale ideea necesităţii revizuirii Tratatului de la Trianon.

Azi, această idée este readusă în discuţie, nuanţat, de revizioniştii şi extremiştii şovini unguri, maghiari şi secui dar în realitate este vizat acelaşi scop: revizuirea prin orice mijloace a Tratatului de la Trianon.

Orice comentariu cu privire la similititudinea dintre acţiunile anti-Trianon trecute şi cele prezente – toate negând apartenenţa de drept a Transilvaniei la România – sunt inutile!

România nu a manifestat însă întotdeauna espectativă, în nici un caz una suspectă ca în prezent, în faţa revizionismului-revanşard anti-Trianon al Ungariei sau al minoritarilor alogeni maghiari, iar perioada interbelică este o dovadă în acest sens.

Iată ce afirma în plenul Adunării Deputaţilor, în anul 1934, marele Constantin I. C. Brătianu:

Se duce de unguri o campanie activă pentru revizuirea Tratatului de la Trianon. Ungaria nu vrea să accepte consecinţele războiului ce a pierdut. Această acţiune tulbură adânc atmosfera de pace…Experienţa din trecut ar trebui să-i fie lecţie pentru viitor…Naţiunea română care a suferit mai multe secole de cotropire străină, care şi-a menţinut, cu toate persecuţiile la care a fost supusă, simţământul unităţii naţionale şi limba ei neschimbată, care a avut fericirea să vadă că jerfele ei sunt răsplătite prin înfăptuirea unităţii neamului, nu poate admite nici un moment ca această unitate să fie pusă în discuţie (s.n.)”.

Este mai presus de orice evidenţă că toţi cei care în prezent susţin, iniţiază, organizează şi participă la acţiuni şi manifestări anti-Trianon nu sunt altceva decât adepţi ai politicii programatice revizionist-revanşarde antiromâneşti inaugurate de criminalul de români şi evrei Miklos Horthy şi continuatorii din zilele noastre ai acestei politici.

 

20/12/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

FEŢELE LUI IANUS

Anul Nou - de ce 1 ianuarie este prima zi a noului an?

Foto: Ianus- zeul roman al alegerilor şi al începuturilor şi al sfârşiturilor.


Îndopaţi cu lozinci despre istorica „misiune” civilizatoare a urmaşilor lui „Szent Istvan” (997-1038) care, de altfel, era român ortodox prin naştere şi întâiul botez, sau despre „nedreptatea” la fel de „istorică” ce s-ar fi făcut Ungariei la Trianon (la 4 iunie 1920), specialiştii celui de-al doilea război mondial nu s-au aplecat cu suficientă atenţie asupra revizionismului unguresc, mult mai radical decât cel german şi de o perfidie fără egal, permiţând unui întreg popor, să-şi schimbe într-o fracţiune de secundă, de dragul câştigurilor teritoriale, opţiunea politică internă şi externă.

Astfel, văzând dincotro bate vântul, dacă până la abdicarea lui Carol de Habsburg (1916-1918), Ungaria era monarhistă, după 1 noiembrie 1918, din ordinul abilului conte Mihaly Karoly, întreaga societate ungurească a devenit, peste noapte, „republicană” şi „antantofilă”, mai democratică şi mai europeană decât toate democraţiile occidentale la un loc.

Mihály Ádám György Miklós Károlyi de Nagykároly (n. 4 martie 1875, Budapesta – d. 20 martie 1955, Vence, Franța) a fost un conte de Carei. Ca lider politic a proclamat Prima Republică Ungară, pe care a condus-o ca prim-ministru între 31 martie 1918-19 ianuarie 1919 și ca președinte între 11 ianuarie 1919-21 martie 1919.

Oradea 100 - Karoly Mihaly - Dacian Palladi

Spirit vizionar, Karoly a autorizat în acelaşi timp (24 noiembrie 1918), înfiinţarea Partidului Comunist Ungar şi, după ce a constatat la tratativele de pace, că îi este imposibil să convingă Occidentul că „UNGARIA AUTOCRATĂ DE IERI – UNGARIA GROFILOR ŞI A NEMEŞILOR, SILUITOARE DE CONŞTIINŢE, ASUPRITOARE DE NAŢII – UNGARIA ÎMPOTRIVA CĂREIA S-AU RIDICAT DE DECENII PROTESTELE ÎNTREGII LUMI CIVILIZATE, A DEVENIT PESTE NOAPTE PARADISUL NAŢIONALITĂŢILOR ŞI MAREA NEDREPTĂŢITĂ A RĂZBOIULUI MONDIAL! l-a adus de la Moscova pe Bela Kun, predând puterea comuniştilor, aşa cum o recunoştea însuşi Lenin:

” GUVERNUL BURGHEZO-CONCILIATORIST ŞI-A DAT EL ÎNSUŞI DEMISIA, A ÎNCEPUT EL ÎNSUŞI TRATATIVE CU COMUNIŞTII, CU TOVARĂŞII UNGURI CARE SE AFLAU ÎN ÎNCHISORI ŞI A RECUNOSCUT EL ÎNSUŞI CĂ NU EXISTĂ ALTĂ SOLUŢIE DECÂT TRECEREA PUTERII ÎN MÂNA POPORULUI MUNCITOR”.
Devenită instantaneu sovietică, de dragul teritoriilor pe care le pretindea pe seama vecinilor şi pe care Occidentul nu era dispus să i le recunoască, Ungaria Sfaturilor a încheiat un tratat de alianţă cu Rusia sovietică, care prevedea graniţa pe Carpaţii Orientali şi, mobilizând, la 25 martie 1919, Armata Roşie Maghiară, a atacat Slovacia și apoi, în noaptea de 15/16 aprilie 1919, România.

De ce a intrat Armata Română în Budapesta?

Foto: 1919 – Trupe române în fața Parlamentului de la Budapesta

Rezultatul se cunoaşte – ocuparea Budapestei, în urma contraofensivei, de către „opinca românească” (ilustrativ arborată pe clădirea Parlamentului ungar) la 3 august 1919 şi salvarea Europei centrale de la bolşevizare, lucru pentru care, însă, nu ne-a mulţumit încă nimeni.
După eşecul experimentului comunist, Ungaria s-a transformat din nou, peste noapte, în ceea ce inegalabilul jurnalist Fenyes Samu numea „o fortăreaţă a tranşeelor fasciste” din Europa, în speranţa că, ceea ce i-au refuzat democraţiile occidentale şi nu i-a putut asigura Lenin, îi vor pune pe tavă noile forţe nazisto-fasciste – provinciile româneşti şi slave revendicate.

Miklós Horthy Biography - Facts, Childhood, Family Life, Achievements


Devenit şef de stat, Miklos Horthy (foto) a restructurat monarhia, proclamându-se „regent”, a instaurat „teroarea alba” masacrând peste 5000 de opozanţi,a aruncat în lagăre şi închisori alţi 70 000 şi obligând la emigrare 100 000, pentru a putea avea motive să se plângă de… „atrocităţile comise de valahi”.

A dat apoi „LEGEA PRIVIND PRIVAREA EVREILOR DIN UNGARIA DE DREPTURI CETĂŢENEŞTI”, prima de acest gen din Europa, plângându-se în acelaşi timp Conferinţei de pace de la Paris despre atitudinea antidemocratică a guvernului român, prin „Memoriul cu privire la violările dreptului comise de regimul românesc în Transilvania împotriva minorităţilor naţionale, religioase şi rasiale”.

Toate acestea constituiau însă perdeaua de fum la adăpostul căreia Horthy s-a înţeles cu cercurile revizioniste şi naziste germane, prin colonelul Bauer, omul lui Luddendorf şi ofiţerii Kunz şi Gustav Kahr, emisarii Gărzii de Apărare bavareze.
Eforturile micului Mussolini de Balaton, au fost susţinute cu entuziasm de Parlament care, întrunit în august 1920 pentru ratificarea Tratatului de pace de la Trianon a scandat „Ném, ném, sóha!”, a proclamat 4 iunie „zi de doliu naţional” şi România „actualmente şi în viitorul apropiat, principalul nostru duşman” organizând ad-hoc, „brigăzile de lupta pentru învierea Ungariei milenare” cărora, arhiducele Iosif de Habsburg le-a înmânat drapelele de luptă cu urarea:

Doresc ca acest drapel să-l împlântaţi cât mai curând pe crestele Carpaţilor Transilvaniei, de asemenea pe crestele Carpaţilor nordici şi să-1 duceţi cât mai glorios până la Adriatica”!
Nu ştim cu câte dintre aceste „brigăzi” teroriste ne-am confruntat în veacul trecut, dar planul de agresare a României la pace, în primul rând în domeniul imagologic, pe principiul „România stat izolat”, elaborat de Horthy în 1921 a fost continuu îmbunătăţit până la capodopera înaintată de Henric Werth, ministrul de război ungar, Amiralului, la 8 mai 1939, care prevedea agresarea României în trei etape:

1) în timp de pace, prin sabotarea economică, a vieţii politice, culturale şi stabilităţii sociale în interior, concomitent cu deteriorarea imaginii ei în afară;

2) etapa încordării în relaţiile internaţionale, când asupra României trebuiau să se abată acuze nefondate şi

3) etapa mobilizării şi a războiului declanşat prin rebeliunea internă a organizaţiilor paramilitare secrete ungureşti, camuflate în „ligi” şi „asociaţii” culturale şi sportive.
Adolf Hitler a fost, desigur, la curent cu toate acestea dar, ceea ce nu putea bănui era că ungurii auto-declaraţi primii şi cei mai fervenţi susţinători ai fascismului şi nazismului în Europa, jucau în taină, de dragul teritoriilor râvnite şi cartea sovietică.

Aflată la Moscova, la începutul lunii august 1940, misiunea secretă a contelui Istvan Bethlen, perfecta un pact ungaro-sovietic ce prevedea alianţa, inclusiv militară a celor doua state şi graniţă comună pe… Carpaţii Orientali.

István Bethlen — Google Arts & Culture

Foto: Contele István Bethlen (n. 8 octombrie 1874, Ghernesig, azi Gornești, județul Mureș — d. 5 octombrie 1946, Moscova, URSS) a fost prim-ministru al Ungariei din 1921 până în anul 1931.

Bethlen a încercat fără succes la sfârșitul celui de-al doilea război mondial să negocieze o pace separată cu Aliații.

Când trupele sovietice au intrat în Ungaria în aprilie 1945 a fost capturat și trimis la Moscova, iar în 5 octombrie 1946 a fost executat împreună cu alți oameni politici maghiari prizonieri.

Alertat de agenţii din teren, Ciano a luat imediat avionul spre Berlin, pentru a-1 avertiza pe Fuhrer că cel mai recent semnatar al Pactului anticomintern, Ungaria, trădează şi se va trezi, prin ştergerea de pe hartă a României Mari, cu ruşii, ia propriile frontiere.

În aceste împrejurări, obligat să acţioneze rapid, Adolf Hitler şi-a schimbat, la sfârşitul lunii august 1940 opţiunea şi, chemând la „arbitraj”la Viena reprezentanţii Ungariei şi României şi-a „dictat” voinţa la 30 august – împărţirea Transilvaniei în două, pentru a păstra în siaj, în războiul deja pregătit împotriva Uniunii Sovietice, ambele state, România și Ungaria, urmând ca după victorie, să ia decizia finală.

Dictatul de la Viena- drumul spre pierzanie | Istorie pe scurt

Foto: Harta Ungariei după Dictatul de la Viena

Acesta este adevărul în privinţa pierderii N-V României, asupra locuitorilor căruia ungurii, redeveniţi fascişti zeloşi după scurtul „intermezzo” cu ruşii au dezlănţuit „genocidul” căruia i-au căzut pradă peste 540.000 de cetăţeni români de alta etnie şi credinţă decât ungurii, germanii şi secuii.

Şi pentru că metodele „Kozlodui” şi „Roşia Montană” nu fuseseră încă inventate, marea majoritate a acestora a fost trimisă în lagărele morţii de la Auschwitz şi Birkenau.

Locul lor a fost luat, pentru „îmbunătăţirea” componenţei etnice ungureşti de cei peste 400.000 horthyşti, elemente sigure, a căror existenţă pe pământ românesc istoriografia noastră continuă să o ignore cu pudicitate.
Ulterior, când Armata Roşie a ocupat prin sacrificiul… armatei române, Budapesta în 1945, ungurii fascişti au redevenit peste noapte… comunişti zeloşi, zelul fiindu-le răsplătit de Stalin prin acordarea cetăţeniei române celor 400000 de colonişti şi crearea „Regiunii” Mureş Autonome Maghiare.

18/12/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: