CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

MAE român a transmis Budapestei o atenționare arătând că referirea președintelui Ungariei la Tratatul de la Trianon în timpul summitului din Ucraina este „extrem de nepotrivită”

Summit în Kiev, ”Platforma Crimeea”. Cîțu: România susține integritatea  teritorială a Ucrainei - Stirileprotv.ro

Foto: Premierul Florin Cîțu la summitul din Ucraina

János Áder, președintele Ungariei, a comparat luni, la summitul de la Kiev intitulat „Platforma Crimeei”, anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, tratatul de pace de după Primul Război Mondial prin care s-au încheiat ostilitățile între Antanta și Ungaria.

După cum se știe, în urma acestui tratat, Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul au intrat în componența României.

„În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”.

După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”, a mai spus János Áder.

MAE român a transmis ambasadorului Ungariei la București că România consideră “extrem de nepotrivit” mesajul din discursul pe care președintele Ungariei l-a avut la summitul recent din Ucraina, conform unor surse guvernamentale citate de Digi24.ro.

Partea română ar fi făcut deja prin MAE, în cursul zilei de ieri, un demers  pe canal diplomatic direct, modalitate ce ar fi fost preferată având în vedere că discursul a fost rostit în contextul multilateral al summit-ului găzduit de Ucraina, era direcționat practic față de statul gazdă și ar fi fost nepotrivit conform cutumelor aplicabile în astfel de context să reacționeze în acel cadru al summitului, în condițiile în care în summit partea ucraineană nu a reacționat după discurs.

De asemenea, conform surselor guvernamentale citate de Digi24.ro și alte publicații, autoritățile române au dorit să nu dea amploare reacției sale pentru a nu amplifica efectele scontate de partea ungară, ținând cont că mesajul din discursul președintelui maghiar avea un “caracter provocator”.

Aceste explicații vin după ce premierul Florin Cîțu, prezent la summitul din Ucraina, unde a ținut și un descurs referitor la susținerea aderării acestei țări la UE și NATO, a fost criticat dur că nu a avut nicio reacție la discursul lui János Áder și nu a dat atunci nicio replică.

Printre liberalii care au apărat lipsa de reacție a premierului s-a numărat și eurodeputatul Rareș Bogdan, care a declarat la B1Tv:

„Într-adevăr, e deranjant că preşedintele Ungariei a făcut o comparaţie total nepotrivită, total nepotrivită, între anexarea Crimeei de către Rusia şi Tratatul de la Trianon. O aberaţie totală. (…) Ce să facă Florin Cîţu, să ia microfonul, să sară cumva peste, să meargă… Nu era o masă rotundă de discuţie, nu era un talk show, unde poţi să dai replică, nu era aşa ceva. (…) Ca premier al unei ţări, nu poţi să te trezeşti după ce unul a vorbit, mai ales că a vorbit după Florin Cîţu preşedintele Ungariei, să vină şi ce să-i spună preşedintelui, dom-le, daţi-mi microfonul, înapoi, să creeze un scandal care să acopere scopul prezenţei noastre acolo?”.


25/08/2021 Posted by | antiromanism | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

„TRAUMA TRIANON”- UN PRETEXT POLITIC VÂNTURAT DE PARTIDELE ULTRANAȚIONALISTE DIN UNGARIA ÎN SPRIJINUL POLITICII IREDENTISTE

Sinteza | Politica naţionalistă a Ungariei

Vechiul memorial Trianon din 1934.

Citim într-o analiză publicată de https://balkaninsight.com/2019/11/25/how-hungarys-trianon-trauma-inflames-identity-politics/, că Istoria, dar mai ales amintirea Tratatului de pace Trianon din 1920 îi bântuie neîncetat pe unguri.

Impus de aliații victorioși după primul război mondial,Tratatul de la Trianon a făcut ca Ungaria să piardă două treimi din teritoriul său și cca. jumătate din populație în marea ei majoritate nemaghiară.

100 de ani mai târziu, rănile Tratatului de la Trianon sunt încă nevindecate, mulți maghiari considerându-l până în zilele noastre nedrept, crud și o sursă de dispută cu privire la drepturile etnicilor maghiari din România și Ucraina, scriehttps://balkaninsight.com/2019/11/25/how-hungarys-trianon-trauma-inflames-identity-politics/ .

Analiștii spun însă că „sindromul Trianon” este util și pentru segmentele ultranaționaliste ale societății ungare, dornice să se descrie ca protectori ai națiunii maghiare. 

Și puțini fac asta mai bine decât partidul Fidesz la guvernare al premierului Viktor Orban.

La împlinirea centenarul Tratatului, Fidesz a pregătit o mare comemorare cu un monument nou-nouț în Piața Kossuth, în imediata apropiere a Parlamentului ungar și are o lungime de 100 de metri şi o lăţime de 4 metri.

Budapest Private Tour Trianon Memorial - Julia Kravianszky, Private Tour  Guide in Budapest, Hungary

Foto: Noul Monument al Trianonului.

Comentatorii spun că Fidesz încearcă să-i adune pe unguri peste tot în jurul unei cauze comune, chiar dacă descrie Ungaria ca o victimă neajutorată a istoriei.

Analiștii subliniază însă că Fidesz s-a dovedit a fi un maestru al valorificării memoriei colective, prezentându-se ca singura forță politică capabilă să apere interesele națiunii.

Fidesz monopolizează complet cuvântul„ națiune ”și politica națională”, a declarat Peter Kreko, directorul grupului de reflecție Capitală politică, la o conferință despre politica identității și memoriei, co-organizată cu Fundația Germană Friedrich Ebert din Budapesta.

Observatorii democrației spun că partidele de stânga și liberale din Ungaria au neglijat multă vreme memoria istorică.

Cei din stânga au crezut că UE va rezolva toate problemele țării, rezolvând în același timp nemulțumirile istorice și calificând statul național drept învechit. Acum încearcă să găsească o formă de patriotism modern, neexclusiv.


Activiștii de la dreapta Partidul Ungar al Adevărului și Vieții organizează un miting în Piața Eroilor din Budapesta în iunie 2005, la împlinirea a 85 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Tratatul de pace, care a fost semnat de reprezentanții Ungariei și de câștigătorii primului război mondial la Versailles la 4 iunie 1920, a forțat Ungaria să cedeze două treimi din teritoriul său și mai mult de jumătate din populația sa vecinilor săi. Foto fișier: EPA / IMRE FOELDI

„Greșeală gravă”

Mulți văd creșterea populismului în Ungaria și în alte părți din regiune ca o dovadă că alegătorilor le pasă încă de rădăcinile lor naționale și de cultura și partidele de valoare care le conferă un sentiment de apartenență în lumea complexă de astăzi.

Între timp, partidele de stânga au văzut că prețul distanțării de concepte precum statalitatea și identitatea națională este greu.

„Am comis o greșeală gravă în 2004”, a declarat Balazs Barany, secretarul internațional al Partidului Socialist Maghiar, la conferința privind politica.

În anii 1990, reunificarea pașnică a etnicilor maghiari și protejarea drepturilor minorităților acestora se numărau printre pilonii principali ai politicii externe maghiare, împărțit pe tot spectrul politic de la stânga la dreapta, a spus el.

Adevărata schimbare a avut loc în decembrie 2004, când coaliția de stânga-liberală condusă de prim-ministrul Ferenc Gyurcsany al Partidului Socialist a cerut alegătorilor să se opună unui referendum care ar fi aprobat cetățenia maghiară celor care locuiesc în afara Ungariei.

Fidesz a militat puternic pentru „da”, descriind votul drept o oportunitate de a reuni o națiune sfâșiată de Trianon.

Datorită participării scăzute, rezultatul referendumului a fost invalid, dar partidele de stânga au suferit pierderi ireparabile. De atunci, analiștii spun că nu au reușit să scuture de imaginea – întărită în mod regulat de Fidesz – că au trădat națiunea și au dat spatele etnicilor maghiari din străinătate. 

„Referendumul din 2004 a fost începutul sfârșitului pentru partidul socialist”, a spus Barany al Partidului Socialist Maghiar.

Consider că votul„ nu ”este o mare greșeală și liderii noștri au spus de mai multe ori că le pare rău pentru asta. Avem o poziție complet diferită acum. Am susținut dubla cetățenie și desfășurăm în mod regulat campanii în țările vecine. ”


Activiștii marchează 85 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon în 2005. Foto fișier: EPA / IMRE FOELDI

„Credem în patriotism”

De îndată ce a recâștigat puterea în 2010, Fidesz a acordat cetățenie și drepturi de vot etnicilor maghiari dincolo de granițele țării. Partidul a introdus, de asemenea, o Ziua Unității Naționale anuale pe 5 iunie pentru a „jeli” nedreptatea lui Trianon.

Fidesz a devenit campion al cauzei naționale, nu doar în cuvinte, ci și în fapte – și opoziția nu a obiectat. 

Criticii se tem că guvernul va folosi centenarul Trianon pentru a-și întări povestea că Fidesz este singurul partid care are grijă de națiune.

„Trianon este atât de traumatic pentru unguri, deoarece a pus capăt istoriei comune a bazinului carpatic, unde maghiarii erau națiunea de conducere și unde au reușit să organizeze versatila comunitate etnică și lingvistică într-un stat funcțional”, a spus Gabor Egry, directorul Institutului de istorie politică. 

În calitate de istoric, întrebarea pentru Egry este dacă abordarea centrată pe traume a amintirii lui Trianon poate fi înlocuită cu ceva mai incluziv și mai orientat spre viitor – și dacă cei din aripa stângă a politicii sunt disponibili.

Credem în patriotism, dar respingem abordarea lui Fidesz de a exclude pe toți din națiunea cu care nu sunt de acord”, a declarat Olivio Kocsis Cake, un parlamentar al partidului liberal Parbeszed (Dialog).

„Credem într-o Ungaria Mare, care nu înseamnă Vechiul Regat Ungar înainte de 1920, ci o țară care unește în mod pașnic social-democrații, liberalii și conservatorii.”

Kocsis Cake a spus că s-a apropiat de guvern, cerând o comemorare comună a tratatului Trianon care include toate părțile. A fost repede refuzat.

Politicianul socialist Barany se teme, de asemenea, că guvernul va monopoliza aniversarea și o va folosi pentru a împărți societatea în „unguri buni” și „unguri răi”.

„Din păcate, Fidesz își amintește trecutul săpând și mai multe tranșee”, a spus el.

11/08/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O publicație din Ungaria se întreabă:”De când aparţine Roşia Montană de România?”

Autor - Marco Badea | Digi24

Foto: O vedere aeriană generală cu un lac de decantare a minelor de cupru de la Roșia Poieni, lângă satul Roșia Montană. Sursă foto: Profimedia Images

Un articol plin de obrăznicii iredentiste ungurești publicat, duminică, 25 iulie, în ziarul maghiar Magyar Nemzet, cunoscut pentru pozițiile sale pro Viktor Orban.

Un editorial al publicației susmenționate exprimă părerea că aurul de la Roșia Montană nu ar trebui să fie exploatat niciodată și se pune întrebarea imbecilă :”De când aparţine Roşia Montană de România?”.

În articolul intitulat „Roșia Montană: Ale cui sunt rezervele de aur?”, ziarul respectiv mai spune că speră că „cele 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint vor rămâne în pământul natal”, consemnează https://evz.ro.

Redăm, în continuare, textul integral publicat în ziarul maghiar.

„Conform standardelor maghiare din prezent, în zilele noastre nu este simplu să se înțeleagă ce înseamnă ca un stat să dispună de mine de aur proprii. Cu toate acestea, Transilvania și munții înalți erau, de asemenea, bogate în metale prețioase. ​​Pe timp de pace, numai în zona din jurul vechii Roșia Montană, existau 300 de companii miniere și 800 de mori de prelucrare a minereului.

În urmă cu peste 110 de ani, zona Munţilor Apuseni, care ascundeau rezerve foarte mari de metale prețioase, răsuna de zgomotul acestor mori. În Roşia Montana, aflată în „pătratul aurului” nu exista încă noţiunea de minerit prin cianuri sau prin distrugerea naturii din jur, respectiv a culturii.

Umbra acestei distrugeri se vede tot mai des de la an de an în acest oraş minier cu un mare trecut istoric, care a fost stăpânit de agatârși, popor de origine scitică, în urmă cu peste 2500 de ani, înaintea lui Hristos, potrivit celebrului geolog Ferenc Wanek.

Trebuie să menţionăm aici şi poezioara lui Octavian Goga „Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă”, aplicată pe ilustrația care însoţeşte acest material și despre care se suspectează că a fost scrisă după tratatul de la Trianon.

Începutul poeziei spune multe aici, deoarece nu trebuie decât să ne punem întrebarea: De când aparţine Roşia Montana de România?

Rezerva de aur a Ungariei este în prezent de 94,5 tone. Prin urmare, să sperăm, cel puțin până când roata morii de aur a istoriei se va întoarce, că cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal, respectiv resursele de platină și molibden pe care le exploatează companiile străine”, se arată în publicația maghiară, evocată de Digi24.

Ce a susținut Ungaria, de-a lungul timpului, despre Roșia Montană
În anul 2006, ministrul de externe al Ungariei, de la acea vreme, Kingo Göncz a susținut că un proiect de exploatare a unei mine de aur din România va fi dăunător mediului înconjurător – atât în cazul României, cât și pentru Ungaria.

Ulterior, în 2010, vicepremierul Ungariei, de la acea vreme, Semjén Zsolt, a declarat, în cadrul unei deplasări la Alba Iulia, că Ungaria ar dori ca proiectul minier de la Roșia Montană să nu fie derulat din cauză că nu există nicio garanție în ceea ce privește protecția mediului înconjurător.

În anul 2013, guvernul lui Viktor Orban a susținut că Roșia Montană aparține patrimoniului Europei Centrale. Atunci, oficialii maghiari au subliniat că România trebuie să respecte regulile europene privind minele de aur, dar și bunurile culturale și de mediu aflate în pericol din cauza proiectului minier.

27/07/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: