CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Laboratorul în care s-a zămislit conceptul „moldovenismului”și al așa zisei „națiuni”moldovenești

PrintMarime Font

Harta: România și ”Republica autonomă sovietică socialistă moldovenească”

RASS Moldovenească a fost laboratorul în care s-a zămislit conceptul „moldovenismului”, a unei noi „națiuni”.

Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească a fost ”creată” de către URSS pe teritoriul dintre râul Nistru și râul Bug (acum Ucraina), în anul 1924, la 12 octombrie.

RASSM a fost laboratorul în care s-a zămislit conceptul ”moldovenismului”, a unei noi ”națiuni”scrie pe fb Viorel Burlacu, Lector la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice din Chișinău.

Această ”nouă națiune” era formată din românii moldoveni care au fost instruiți să se ”deosebească”, să se distingă de ceilalți români, să zică ”nu avem nimic în comun cu ceilalți români”, că limba noastră e ”moldovenească” alta decât cea română și că românii sunt dușmanul numărul 1 pentru moldoveni, că românii sunt ocupanții ”moldovenilor”.

Fondarea RASSM de către Stalin, a fost un pas strategic al Cominternului sovietic făcut ca urmare a recunoașterii oficiale a unirii Basarabiei cu România prin Tratatul de la Paris de la 28 octombrie 1920.

RASSM a fost un program de propagandă, de expansiune a comunismului sovietic în România și în Balcani.

Oficial, inițiatorul creării RASSM a fost Grigore Kotovski, însă, în fruntea guvernării RASSM a fost Suslic Vanstein, un bolșevic născut la Orhei, cominternist, care a fost și în fruntea tentativelor de revoluție bolșevică din Basarabia în 1917 cu scopul de a opri formarea și activitatea Sfatului Țării.

Suslic Vanstein, cu numele oficial Iosiv Isakovici Badeev a făcut parte din grupările teroriste de bolșevici care, mai ales în perioada dintre 1903 – 1918 au săvârșit cele mai crunte atentate și asasinate îndreptate împotriva românilor din Basarabia, printre care și asasinarea preotului Dumitru Baltaga, inginerului Andrei Hodorogea, juristului Simion Murafa ș.a..

Capitală a RASS Moldovenești a fost declarat orașul Chișinău ”vremelnic sub ocupația română”. Se menționa că din cauza ”ocupației Chișinăului”, orașul Balta substituie (înlocuiește) funcția de capitală a RASSM.

În 1940, în preajma ocupației sovietice a Basarabiei, capitala RASS Moldovenești era la Tiraspol.

În RASSM, la Tiraspol, în anul 1930, sovieticii deschideau un post de radio de propagandă antiromânească, care după ocuparea Basarabiei de către sovietici va fi transferat la Chișinău și care astăzi se numește Radio Moldova.

Ocupația sovietică a Basarabiei din 28 iunie 1940, a fost pregătită pe teritoriul RASS Moldovenești într-atât de minuțios încât chiar din prima zi de ocupație sovietică toate localitățile Basarabiei s-au umplut de ziare, foi volante, cărți – în limba rusă și în așa zisa ”limbă moldovenească”. Până și firmele magazinelor au apărut peste noapte scrise în limba rusă. A fost o lovitură ”operativă” care a avut un efect de șoc al societății basarabene.

O temă sensibilă legată de RSS Moldovenești, ocupația sovietică a Basarabiei și domeniul culturii o reprezintă crearea Conservatorului din Chișinău.
La data de 3 iulie 1940 – în a 6 zi de ocupație – sovieticii au împușcat la Valea Morii de lângă Orhei, membrii Orchestrei Simfonice a Basarabiei. După puțin timp se va deschide la Chișinău un ”nou conservator”, cu specialiști aduși din URSS.

Până în ziua de azi această minciună despre conservatorul fondat de sovietici în 1940 este afișată pe site-ul AMTAP și pe wikipedia.

De fapt, Conservatorul de la Chișinău a fost fondat la 1 ianuarie 1919 – la exact 31 zile după Marea Unire, prin efortul comun al câtorva personalități:

– George Enescu
– Pantelimon Halippa
– Anastasia Dicescu

S-a numit Conservatorul ”Unirea”.

Legat de radio – ocupația sovietică din 1940 începe cu ocuparea unicului post radio din Chișinău – Radio Basarabia. Angajații Radio Basarabia au fost împușcați și aruncați în fântâna părăsită din curtea radioului. După acest masacru radioul din Tiraspol a fost transferat la Chișinău.

Tot în RASSM au fost făcute ”aranjamentele” deportărilor și a foametei organizate după modelul ucrainean al ”holodomorului” (1932-1933).

Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) a durat din 1924 până în 1940, când și-a epuizat sarcina de ocupație a Basarabiei, dar s-a ”reactivat” la 2 septembrie 1990 sub denumirea Republica Moldovenească Nistreană, care astăzi ”pitește” un nou 1940. 

29/07/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Românii din Herţa

Ţinutul Herţa este aproximativ acelaşi cu raionul Herţa din Regiunea Cernăuţi (Ucraina). Populaţia acestui teritoriu este de 32.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001).

93% din populaţie este de etnie română şi toate satele din raion sunt exclusiv româneşti, în afară de satul Mamorniţa (situat în extremitatea nord-vestică a regiunii), care e în principal locuit de ucraineni.

Teritoriul a aparţinut Principatului Moldovei iar apoi României până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deşi potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939, Uniunea Sovietică nu pretindea decât ocuparea Basarabiei.

 Prin urmare, teritoriul a fost dat Ucrainei sovietice şi, de la 1991 până astăzi, face parte din statul ucrainean.

Conform tratatului de prietenie dintre România şi Ucraina din 1997, România renunţă la acest teritoriu.

Cu toate acestea, numeroase organizaţii din Bucovina de Nord cât şi din România au atacat această decizie şi au cerut guvernului român să renunţe la tratat în 2007.

 

 

 

Regiunile istorice ale regiunii Cernăuţi, ţinutul Herţa cu albastru

 

 

 

 

Totul despre românii din Herţa

CELE DOUĂ ultimatumuri sovietice din 26 şi 28 iunie 1940 cereau transmiterea către URSS a  Basarabiei şi Bucovinei de Nord şi evacuarea trupelor româneşti .

Ţinutul Herţei nu făcea parte nici din Bucovina de Nord (care mai fusese răpită de Habsburgi la 1774) şi nici din Basarabia (care mai fusese răpită la 1 812 de Rusia ţaristă). Herţa va ajunge în componenţa URSS graţie unor ,,greşeli”.

Pe harta sovietică anexată la nota ultimativă teritoriile cerute erau marcate cu un creion roşu gros. În 29 iunie tancurile sovietice au intrat în Herţa omorând doi ofiţeri şi 4 ostaşi care s-au opus acestui abuz.

 Întrebaţi asupra acestui caz de un delegat al Armatei române ruşii au declarat că ,,au greşit că au mers până la Herţa”.
Bazându-se pe linia groasă trasată cu creionul roşu de tâmplărie pe hartă, guvernul sovietic a interpretat nota sa în sensul că Herţa făcea parte din teritoriul ce îi revenea.

Delegaţii români vor obţine decât unele mici modificări datorită faptului că reuşiseră să se adopte ca linie de hotar median a zonei determinate pe harta Molotov cu creionul roşu şi să se admită principiul ca în interiorul acestei zone să se evite divizarea localităţilor.

 

 

 

 

 

 

 

La 29 iunie ruşii au încercat să-şi continue drumul spre Dorohoi. Acolo însă îi aştepta colonelul Bota, comandantul regimentului de artilerie din Bacău cu şoseaua minată, obstacole antitanc şi trăgând o salvă de avertisment cu tunurile ruşilor.

Aceştia au ridicat un steag alb, au coborât din tancuri şi-au bătut ţăruşii de frontieră chiar acolo. Au urmat zilele următoare un adevărat ,,război al bornelor de hotar”, românii şi sovieticii mutându-le noaptea, având loc schimburi de focuri şi pierderi de vieţi omeneşti.

O coloană sovietică a mai comis ,,o greşeală” pătrunzând la 3 iulie în Maramureş spre Borşa provocând incidente soldate cu pierderi umane.

Ţinut la atingerea Bucovinei, Moldovei, şi Basarabiei, acest teritoriu aparţinând României Vechi şi niciodată înstrăinat, avea o populaţie sută la sută românească, ce locuia în oraşul Herţa şi comunele Lunca, Târnăuca, Buda, Godâneşti, Mamorniţa, Tureatca, Mogoşeşti, Hreatca şi Hârbova care au fiecare câteva sate în componenţă.

În acest ţinut, în comuna Lunca se găseste o biserică din lemn construită la 1677 (monument istoric) iar la Herţa s-a născut la 1 martie 1788 omul de cultură Gheorghe Asachi.

 

 

 

 Partea din Bucovina cotropita de soviete

 

În prezent actualul raion Herţa face parte din regiunea Cernăuţi a Ucrainei.

Conform recensământului din 1989 în localităţile rurale din raion, populaţia românească constituie între 92 şi 99%. În orăşelul Herţa, românii reprezintă 68%.

Numărul total al românilor din raion este de 27.517.

În 1993, în 16 comune din raion s-a ţinut un referendum aprobat de populaţie, în proporţie de 93% pentru revenirea la vechile denumiri istorice, dar sub diferite pretexte, aceasta nu s-a înfăptuit iar pe considerente financiare, nu s-au aprobat tăbliţe pentru denumiri bilingve.

 

 

 

Însuşi regele Carol al II-lea i-a cerut lui G. Tătărăscu să arate ruşilor că ,,atingerea unui colţ al României Vechi nu se poate admite”. G. Gafencu declara şi el ,,România nu va uita niciodată nedreptatea ce i s-a făcut la Herţa”.

Autorul francez Henri Prost în lucrarea ,,Destin de la Roumanie” se întreabă: ,,De ce oare pe lângă Basarabia, Moscova a pretins şi o parte a Bucovinei, care nu a făcut parte niciodată din imperiul ţarist şi în plus chiar câţiva kilometri pătraţi din Moldova cu Herţa”.

Actul final de la Helsinki consemnează: ,,Statele participante consideră că frontierele pot fi modificate în conformitate cu dreptul international, prin mijloace paşnice şi prin acord.”

 

Sursa: Viorel Dolha -Presedintele Asociatiei invatatorilor din Romania

30/09/2014 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

DESPRE ROMÂNII UITATI DIN HERŢA

 

CELE DOUĂ  ultimatumuri sovietice din 26 şi 28 iunie 1940 cereau transmiterea către URSS şi evacuarea trupelor româneşti din Basarabia şi Bucovina de Nord.

Ţinutul Herţei nu făcea parte nici din Bucovina de Nord (care mai fusese răpită de Habsburgi la 1774) şi nici din Basarabia (care mai fusese răpită la 1 812 de Rusia ţaristă). Herţa va ajunge în componenţa URSS graţie unor ,,greşeli”.

Pe harta sovietică anexată la nota ultimativă teritoriile cerute erau marcate cu un creion roşu gros. În 29 iunie tancurile sovietice au intrat în Herţa omorând doi ofiţeri şi 4 ostaşi care s-au opus acestui abuz.

Herta

1 Întrebaţi asupra acestui caz de un delegat al Armatei române ruşii au declarat că ,,au greşit că au mers până la Herţa”.

Bazându-se pe linia groasă trasată cu creionul roşu de tâmplărie pe hartă, guvernul sovietic a interpretat nota sa în sensul că Herţa făcea parte din teritoriul ce îi revenea.

Delegaţii români vor obţine decât unele mici modificări datorită faptului că reuşiseră să se adopte ca linie de hotar median a zonei determinate pe harta Molotov cu creionul roşu şi să se admită principiul ca în interiorul acestei zone să se evite divizarea localităţilor.

[2]La 29 iunie ruşii au încercat să-şi continue drumul spre Dorohoi. Acolo însă îi aştepta colonelul Bota, comandantul regimentului de artilerie din Bacău cu şoseaua minată, obstacole antitanc şi trăgând o salvă de avertisment cu tunurile ruşilor.

Aceştia au ridicat un steag alb, au coborât din tancuri şi-au bătut ţăruşii de frontieră chiar acolo. Au urmat zilele următoare un adevărat ,,război al bornelor de hotar”, românii şi sovieticii mutându-le noaptea, având loc schimburi de focuri şi pierderi de vieţi omeneşti.

O coloană sovietică a mai comis ,,o greşeală” pătrunzând la 3 iulie în Maramureş spre Borşa provocând incidente soldate cu pierderi umane.Ţinut la atingerea Bucovinei, Moldovei, şi Basarabiei, acest teritoriu aparţinând României Vechi şi niciodată înstrăinat, avea o populaţie sută la sută românească, ce locuia în oraşul Herţa şi comunele Lunca, Târnăuca, Buda, Godâneşti, Mamorniţa, Tureatca, Mogoşeşti, Hreatca şi Hârbova care au fiecare câteva sate în componenţă.În acest ţinut, în comuna Lunca se găseste o biserică din lemn construită la 1677 (monument istoric) iar la Herţa s-a născut la 1 martie 1788 omul de cultură Gheorghe Asachi.

[3]În prezent actualul raion Herţa face parte din regiunea Cernăuţi a Ucrainei.

[4]Conform recensământului din 1989 în localităţile rurale din raion, populaţia românească constituie între 92 şi 99%. În orăşelul Herţa, românii reprezintă 68%. Numărul total al românilor din raion este de 27.517.

[5]În 1993, în 16 comune din raion s-a ţinut un referendum aprobat de populaţie, în proporţie de 93% pentru revenirea la vechile denumiri istorice, dar sub diferite pretexte, aceasta nu s-a înfăptuit iar pe considerente financiare, nu s-au aprobat tăbliţe pentru denumiri bilingve.

[6]Însuşi regele Carol al II-lea i-a cerut lui G. Tătărăscu să arate ruşilor că ,,atingerea unui colţ al României Vechi nu se poate admite”. G. Gafencu declara şi el ,,România nu va uita niciodată nedreptatea ce i s-a făcut la Herţa”.

Autorul francez Henri Prost în lucrarea ,,Destin de la Roumanie” se întreabă: ,,De ce oare pe lângă Basarabia, Moscova a pretins şi o parte a Bucovinei, care nu a făcut parte niciodată din imperiul ţarist şi în plus chiar câţiva kilometri pătraţi din Moldova cu Herţa” ?.[7]

Actul final de la Helsinki consemnează: ,,Statele participante consideră că frontierele pot fi modificate în conformitate cu dreptul international, prin mijloace paşnice şi prin acord.”[8]

Autor: Prof .Viorel DolhaArticol:”Totul despre romanii din Herta”

Sursa: ro.altermedia.info

NOTE
[1]. A.Cretzeanu, Şedinţele Sfatului Ţării, ,,Patrimoniu”, Chişinău, nr. 1/1992, pag. 151.
[2]. I.Şişcanu, ,,Revista Istorică” nr. 5-6/1995, pag. 477.
[3]. E.Şt.Holban, Prin veacurile învolburate…, ,,Basarabia” nr.2/1992, pag. 139.
[4]. I.Gherman, Herţa, Herţa, Herţa, ,,România liberă”, 29.III.1997.
[5]. V.Trebici, Ucraina şi minoritatea etnică românească, ,,România liberă” 29.III.1997.
[6]. M.Irimescu, R.Economu, Memoriu privind situaţia românilor din Cernăuţi, ,,România liberă”, 29.III.1997.
[7]. I.Gherman, Opinii, argumente, ,,Cugetul”, Chişinău nr.2/1993, pag.49.
8.R.Stanca, Insula misteroasă sau culisele diplomaţiei, ,,Cotidianul”, 10 IV ’97, pag. 4

29/01/2013 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: