CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UN OFICIAL POLONEZ cere un embargo total asupra comerțului cu Rusia în cazul în care Moldova este atacată

Piotr Wawrzyk (foto), viceministrul polonez de externe, a declarat că orice atac rusesc asupra Moldovei ar însemna un război regional care ar necesita ca răspuns, un embargo total asupra comerțului cu Rusia.


Polonia sare în sprijinul R. Moldova în contextul amenințării rusești și cere impunerea unor sancțiunilor care ar goli realmente visteria lui Putin.

Piotr Wawrzyk, viceministrul polonez de externe, a declarat că orice atac rusesc asupra Moldovei ar însemna un război regional, care ar necesita un embargo total asupra comerțului cu Rusia ca răspuns.

Unele agenții de informații au spus că armata Rusiei s-ar putea pune în mișcare împotriva republicii Moldova, care are o populație de 2,6 milioane de locuitori. 

Întrebat de postul polonez Radio Three despre rapoartele unui posibil atac asupra țării, Domnul Wawrzyk a spus că „predicțiile serviciilor de informații britanice și americane se împlinesc cel mai adesea”.

„Sper că nu vor fi atât de precisi în cele din urmă, deoarece acest potențial atac asupra Moldovei ar fi o uriașă escaladare din partea Rusiei care nu numai că ar atrage o altă țară în război, dar am putea vedea de facto războiul s-a extins în întreaga regiune ”, a adăugat el.

„Atunci cred că acțiunile pe care SUA, Polonia și țările UE le-au întreprins până acum s-ar dovedi insuficiente și ar trebui să facem un pas mai departe, care va fi, cred, inițierea de facto a unui embargo total asupra comerțului cu Rusia”, a apreciat oficialul.

Surse: PAP; https://tvpworld.com; https://podul.ro.

03/05/2022 Posted by | POLITICA | , , , , , , | Lasă un comentariu

REPUBLICA MOLDOVA între riscul de a deveni următoarea țintă a Rusiei imperialiste și șansa de a se orienta definitiv către Occidentul prosper și civilizat

Președintele Republicii Moldova Maia Sandu pozează cu documentul pentru mass-media în clădirea Reședinței de Stat din Chișinău, Moldova, 03 martie 2022. Președintele Sandu împreună cu Președintele Parlamentului și Prim-ministrul țării au semnat cu puțin timp înainte o cerere de aderare la Uniunea Europeană.
©EPA-EFE/STRINGER  |  Președintele Maia Sandu împreună cu Președintele Parlamentului și Prim-ministrul țării au semnat cu puțin timp înainte o cerere de aderare a R.Moldova la Uniunea Europeană. Președintele Maia Sandu pozează cu documentul pentru mass-media

Ce înseamnă războiul din Ucraina pentru Republica Moldova

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și la Chișinău, unde s-a vorbit de riscul ca Republica Moldova să fie următoarea țintă a Moscovei, fapt sugerat și de propaganda rusă.

Pe de altă parte, momentul poate fi exploatat de Republica Moldova pentru a se desprinde definitiv de Rusia și a își accelera integrarea în lumea occidentală, comentează https://www.veridica.ro.

Războiul din Ucraina a scos la suprafață multitudinea de probleme pe care le are Republica Moldova

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, declara zilele trecute că, în cazul în care Rusia ar reuși să ocupe Ucraina, războiul nu ar înceta. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă Ucraina își va pierde libertatea”, avertiza liderul de la Kiev.

Este, totuși, greu de imaginat că Rusia ar putea ataca în condițiile de acum România, Polonia sau Lituania, Letonia și Estonia, toate fiind țări membre ale NATO. Acest lucru ar însemna intrarea în război a întregii Alianței Nord-Atlantice, iar Rusia și-a developat, încă de la începutul războiului în Ucraina, vulnerabilitățile serioase pe care le are armata sa.

Alta este, însă, situația Republicii Moldova. Un stat mic care, de la proclamarea independenței în 1991, a oscilat permanent între Est și Vest. Un stat care se declară neutru din punct de vedere militar, dar care are staționate trupe ruse pe teritoriul său, în regiunea separatistă tranistreană, pe care guvernul de la Chișinău nu o controlează.

Războiul din Ucraina a scos la suprafață multitudinea de probleme pe care le are Republica Moldova sau pe care le va avea de acum încolo din cauza invaziei Rusiei în țara vecină. În același timp, războiul a creat și o serie de oportunități pe care Chișinăul nu le-a avut până în prezent și pe care ar trebui să le valorifice pentru a-și consolida securitatea energetică, economică, informațională, cibernetică etc.

Riscuri generate în Moldova de războiul din Ucraina, de la o invazie rusească la criză economică.

Cel mai mare risc derivă din amenințarea militară rusă

În cazul în care ar reuși să spargă apărarea ucraineană în regiunile Mikolaev și Herson și să ajungă la Odessa, trupele ruse ar putea invada și întreaga Republică Moldova. În cazul unui scenariu mai fericit, s-ar putea limita doar la Transnistria.

Faptul că Republica Moldova a fost vizată în planurile inițiale ale Rusiei o demonstrează și acea hartă pe care președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, le-a prezentat-o generalilor săi într-una din ședințele de la începutul războiului din Ucraina.

Imaginile au fost postate pe site-ul oficial al președinției din Belarus și au fost preluate de jurnaliștii străini.

Harta prezentată de Lukașenko arăta liniile de atac ale armatei ruse în Ucraina, dintre care unele, cum ar fi forțele care au asaltat spre Kiev din nord și spre Herson, s-au materializat în primele zile ale invaziei, scrie Business Insider.


Pe harta respectivă erau trasate direcțiile în care urmau să avanseze forțele ruse, iar una din aceste direcții viza Republica Moldova.

Mai exact, săgeata care arăta direcția de mișcare a unităților ruse (foto) era îndreptată spre estul Republicii Moldova, unde se află și regiunea transnistreană, nefiind însă foarte clar dacă Moscova viza să anexeze toată țara sau doar teritoriul ei separatist, Transnistria.

Republica Moldova a pierdut în 1990 controlul asupra teritoriului din stânga Nistrului în urma unui conflict sângeros în care separatiștii transnistreni au avut sprijinul masiv al armatei ruse.

Nefiind membră a NATO sau a vreunei alte alianțe militare și neavând o armată eficientă, Republica Moldova  nu ar putea face față unei invazii ruse și ar fi ocupată foarte repede. Aceasta este amenințarea cea mai mare la adresa Chișinăului.  

Alte riscuri țin de securitatea energetică. Singurul furnizor de gaze în Republica Moldova este compania rusă Gazprom. În cazul în care aceasta, sub un pretext sau altul, ar sista livrările, Chișinăul ar trebui să cumpere gaze de pe piața liberă, ceea ce ar însemna un preț considerabil mai mare.

Așa s-a întâmplat în octombrie anul trecut, când Gazprom a încetat să mai vândă gaze Republicii Moldova, iar aceasta a fost nevoită să-l achiziționeze de la diverși furnizori europeni la un preț căruia consumatorul de rând i-ar fi făcut cu greu față, dacă Guvernul nu l-ar fi compensat parțial.

Din aceeași gamă face parte și prețul mare al carburanților care, alături de prețul mare la gaze, a dus deja la o serie de scumpiri în lanț și care s-au suprapus peste altele, provocate de pandemia de covid. Aceste scumpiri au loc peste tot în lume, nu doar în Republica Moldova. Efectele lor ar putea fi, însă, dezastroase în unul din cele mai sărace state din Europa.

În plus, în urma războiului din Ucraina, Republica Moldova și-a pierdut accesul la piețele din Est. E vorba de Ucraina care, fiind acum în război cu Rusia, are alte priorități, dar și de Rusia și Belarus, unde, pe lângă diverse alte mărfuri, era în mod tradițional exportată cea mai mare parte a fructelor produse în Republica Moldova. Republica Moldova nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale, dar din cauza războiului care a blocat rutele tradiționale, prețul transportului a devenit exagerat de mare, ceea ce nu mai face rentabil comerțul cu Rusia și Belarus.

În pofida acestei noi crize economice, autoritățile de la Chișinău au trebuit să facă față și unui val imens de refugiați care au venit în Republica Moldova, fugind de război. De la 24 februarie și până în prezent, în Republica Moldova au intrat peste 400 de mii de refugiați ucraineni, iar aproape 100 de mii se află încă în țară.

Această cifră reprezintă aproximativ 4% din populația permanentă a Republicii Moldova. Întreținerea lor a pus o presiune financiară imensă pe autoritățile de la Chișinău.

O altă vulnerabilitate rămâne securitatea informațională și impactul dezinformării și al propagandei ruse asupra societății din Republica Moldova. Există încă o bună parte din cetățenii moldoveni care susțin Rusia în războiul purtat  împotriva Ucrainei. Un sondaj realizat de compania Magenta Consulting la începutul lunii martie arăta că 20% din cei intervievați sunt „de partea Rusiei”. Este adevărat, numărul celor care susțin Ucraina era de 51%.

Chiar și așa, faptul că 1/5 din populație, judecând după rezultatele sondajului, susține un stat agresor care la un moment dat ar putea invada și Republica Moldova, reprezintă un risc major.

Așadar, securizarea spațiului informațional ar trebui să devină o prioritate a autorităților de la Chișinău. Unii pași au și fost întreprinși în acest sens. Imediat după începerea războiului în Ucraina, în Republica Moldova a fost interzisă, mai întâi temporar, iar apoi permanent, retrasmiterea programelor de știri sau analiză din statele care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, fiind vizată în particular Rusia. De asemenea, au fost închise câteva site-uri care făceau propagandă în favoarea Rusiei.

Este însă prea puțin. Propaganda rusă a devenit cu adevărat o armă de război, fiind folosită de către Moscova întâi de toate împotriva propriilor cetățeni. Majoritatea covârșitoare a rușilor susțin invazia în Ucraina, iar popularitatea liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, a crescut din nou, după o cădere constantă în ultimii ani.

Această armă de război este folosită și împotriva Republicii Moldova.

Autoritățile de la Chișinău ar trebui să preia inițiativa pentru a o combate eficient și a marginaliza efectele ei. Un semnal încurajator în acest sens a devenit legea adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova care interzice simbolurile agresiunii ruse în Ucraina – literele latine Z și V, precum și așa-zisa panglică a Sfântului Gheorghe.   

Oportunități create de război: decuplarea de la Rusia și orientarea fermă spre Occident, accelerarea apropierii de UE

În pofida faptului că Republica Moldova a devenit al doilea cel mai afectat stat de acest război după Ucraina, invazia Rusiei îi oferă Chișinăului și o serie de oportunități pe termen lung.

Prima și cea mai importantă ar fi decuplarea totală a Republicii Moldova de la Rusia și orientarea ei spre alte state, întâi de toate spre cele occidentale, implicit România. Sub toate aspectele: economic, financiar, energetic, informațional și civilizațional.

Asta ar însemna o apropiere accelerată de Uniunea Europeană și se pare că și cei de la Bruxelles au înțeles, în sfârșit, că state din vecinătatea estică a UE ca Republica Moldova, Ucraina și Georgia nu au șanse să rămână în lumea liberă dacă nu vor fi înglobate în spațiul comunitar.

Un înalt oficial de la Bruxelles remarca recent că aceste state fie vor deveni parte a UE, fie vor fi înghițite de Rusia care în mod sigur nu se va limita doar la ele, ci va continua să avanseze mai departe spre Vest, dacă nu va fi oprită în Ucraina.

Schimbarea opticii la Bruxelles avantajează astfel Republica Moldova. Am văzut că autoritățile de la Chișinău au depus deja cererea de aderarea la UE și au și primit chestionarul care trebuie completat pentru a obține statutul de țară-candidat. Sigur, acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova va deveni în scurt timp membră a UE, dar este pentru prima data când perspectiva  europeană a Republicii Moldova pare să înceapă să ia forme concrete și Chișinăul ar trebui să profite de această schimbare de optică a Bruxelles-ului și să accelereze pe toate căile procesul de apropiere de spațiul comunitar.  

La fel, ar trebui grăbit și procesul de integrare în piața energetică europeană. Primii pași au fost făcuți deja. A fost construit și dat în folosiță gazoductul Iași-Chișinău, care a asigurat conectarea Republicii Moldova la rețelele de gaze din UE și care ar putea asigurarea livrările necesare (nu și pentru Transnistria) în cazul în care Gazprom ar închide robinetul. De asemenea, Republica Moldova, alături de Ucraina, a reușit să se conecteze la rețelele electrice europene.

E adevărat, prin Ucraina, ceea ce ar face ca prețul curentului livrat în Republica Moldova din spațiul comunitar să fie destul de ridicat. Totuși, ar asigura cu curent electric Moldova în situația în care Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, de unde Chișinăul procură în prezent curent, ar refuza să îl mai livreze. Centrala este situată în Transnistria și este controlată de o companie rusă. Pentru a avea însă o siguranță mai mare, ar trebui accelerată construcția liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău care a început deja și care ar conecta Republica Moldova la rețelele din România.

La fel, exporturile care se îndreptau până acum spre piețele rusă și belarusă, ar trebui redirecționate spre alte piețe. Bunăoară, de la începutul războiului, importante cantități de mere moldovenești au fost cumpărate de rețele de magazine din România. Exportatorii moldoveni nu trebuie să se limiteze însă doar la țări europene, ci și la unele extra-comunitare, ca Egipt sau Iordania, care ar putea deveni interesate de fructele și strugurii moldovenești.  

Consecințele războiului fac Rusia tot mai puțin atractivă pe termen lung

Aceste oportunități ar trebui valorificate în ritm alert, iar procesul de integrare europeană grăbit cât se poate de mult. Cetățenii moldoveni, mai ales cei care privesc încă cu nostalgie spre Moscova, ar trebui să înțeleagă că zarurile au fost aruncate și că Rusia, pentru mult timp de acum încolo, nu va mai fi ce a fost altădată.

Moldovenii nu vor mai pleca acolo pentru a lucra și a câștiga un ban, deoarece Rusia, ca urmare a sancțiunilor, va fi prea săracă.

Produsele rusești nu vor mai fi competitive, în lipsa accesului la tehnologiile avansate. Cultura rusă nu va mai fi privită de comunitatea internațională cu aceiași ochi după atrocitățile comise de armata rusă în localitățile ucrainene ocupate.  

Așadar, Republica Moldova are o singură cale – integrarea europeană – și se pare că de data această nu doar Chișinăul, ci și Bruxelles ia în serios o asemenea perspectivă.

O perspectivă care depinde, până la urmă, de cât de departe va avansa Rusia în Ucraina.

28/04/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ALEKSANDR DUGHIN, IDEOLOGUL LUI PUTIN despre RĂZBOIUL DIN UCRAINA

DEFINIȚIE (dexonline.ro) : GEOPOLÍTICĂ f. Teorie care promovează ideea că politica unui stat este determinată de situația sa geografică.

ALEXANDR GALIEVICI DUGHIN (n. 7 ianuarie 1962) este un geopolitician, filosof, sociolog și politician rus, cunoscut pentru vederile sale extremiste considerate fasciste, care a avut legături strânse cu Kremlinul și conducătorii armatei ruse.

Alexander Dughin este considerat ”creierul lui Putin” din cauza influenței pe care teoriile sale despre poziția și rolul Rusiei în lume le-au avut asupra președintelui Vladimir Putin.

Tatăl său a fost general, a lucrat în Administrația Centrală a Sistemului de Informații a Statului Major General al Forțelor Armate ale URSS.  Dughin știe aproximativ 10 de limbi europene și stăpânește limba ebraică. Ambițiile lui  Al. Dughin au făcut din el, la vârsta de 35 de ani, omul numărul doi în Partidul Național Bolșevic al lui Eduard Limonov. Este entuziasmat de francmasonerie și de fascism. A fost un inamic al „Imperiului Sovietic”. În prezent, susține opinii total opuse (a devenit un apologet al lui Stalin și al Uniunii Sovietice).Este președintele Partidului Eurasiatic – mișcare ce pledează pentru edificarea unui suprastat eurasiatic, numit mai târziu Mișcarea pentru Eurasia.  

Încă din anul 2002, Biserica Ortodoxă Rusă și-a avertizat credincioșii împotriva învățăturilor eretice ale lui A. Dughin, publicând, într-un ghid despre secte, un document foarte serios alcătuit, în care îi analiza ideologia și constata că numai ortodoxă nu e.

Că este plină de elemente păgâne, sataniste (Dughin este un adeptul lui Aleister Crowley (1875-1947), cunoscut satanist) și profund influențată de islamism. Că Dughin e un semidoct care folosește un limbaj pretențios, pseudo-științific, pentru a impresiona un public care nu a studiat nimic în profunzime, dar e un politician ambițios și, deja la acea dată, foarte influent în Rusia, făcea planuri pentru marea „Uniune Eurasiatică” – pe atunci, doar un proiect, devenit astăzi realitate prin faptul că ideile lui Dughin au fost adoptate și puse în practică de regimul Putin.

În domeniul geopoliticii,acest Dughin pledează pentru crearea unui bloc eurasiatic, care să poată înlătura hegemonia Americii în lume, creându-se astfel condițiile pentru dezvoltarea și afirmarea unei lumi multipolare. Conform lui, acest bloc trebuie să se formeze în jurul Rusiei (cum altfel !), cu participarea țărilor europene și a Iranului.

Principalele lui idei geopolitice sunt prezentate pe larg în opera sa fundamentală „Bazele geopoliticii”.

A scris mai multe cărți de geopolitică, printre care și opera sa fundamentală, „Bazele geopoliticii”(1997). Conceptual, Dughin caută să îmbine tradiția geopoliticii clasice germane cu cea a gîndirii panslaviste, precum și cu mistica teosofică rusească.

Alexander Dugin susține că Rusia a pornit un război împotriva Occidentului prin care urmărește ”echilibrarea puterilor mondiale”:

„Noi numim aceasta o operațiune militară, nu o numim război, pentru că nu e un război împotriva Ucrainei, este un război împotriva Occidentului, considerăm că acesta este un război pentru ordinea mondială cu mai mulți poli de putere. Este o fază foarte importantă pentru echilibrul puterilor mondiale, este pasajul de trecere de la o putere unică, care stă să se încheie, la un pol pluralist, unde trebuie să fie mai mult de un pol de putere care să decidă destinul spațiului. Aceasta este situația.”, a declarat el.

Întrebat ce înseamnă ”operațiune militară”, termenul folosit de Rusia atunci când se referă la atacurile asupra Ucrainei, și dacă Ucraina este un stat suveran, acesta a răspuns:

Siținski a declarat că, fără Ucraina, Rusia niciodată nu va putea deveni un pol de putere independent, iar cu Ucraina alături, Rusia poate deveni un pol de putere independent. De aceea, toată această strategie.

Occidentul se face vinovat, prin intervenția liderilor politici occidentali împotriva Rusiei. Aceasta nu era o decizie democratică, prin decizia impusă unui stat, iar după aceasta regimul desfășurat de acest stat a devenit nazist și ultra-naționalist.”



„…Acesta nu este un război cu Ucraina. Este o confruntare cu globalismul ca fenomen planetar integral. Este o confruntare pe toate planurile – geopolitic și ideologic.

Rusia respinge totul în globalism – unipolaritatea, atlantismul, pe de o parte, și liberalismul, anti-tradiția, tehnocrația, Marea Resetare, într-un cuvânt, pe de altă parte. Este clar că toți liderii europeni fac parte din elita liberală atlantistă.
Iar noi suntem în război cu exact acest lucru. De aici și reacția lor legitimă. Rusia este acum exclusă din rețelele globaliste.

Nu mai are de ales: fie își construiește propria lume, fie dispare. Rusia a stabilit o cale pentru a-și construi lumea sa, civilizația sa. Și acum primul pas a fost făcut. Dar suveran în fața globalismului nu poate fi decât un spațiu mare, un continent-stat, o civilizație-stat. Nicio țară nu poate rezista mult timp unei deconectări complete.
Rusia creează o tabără de rezistență globală. Victoria sa ar fi o victorie pentru toate forțele alternative, atât de stânga, cât și de dreapta, și pentru toate popoarele. Începem, ca întotdeauna, cele mai dificile și periculoase procese.
Dar când câștigăm, toată lumea are de câștigat. Așa ar trebui să fie. Creăm condițiile pentru o adevărată multipolaritate. Iar cei care sunt gata să ne ucidă acum vor fi primii care vor profita mâine de întreprinderea noastră. Aproape întotdeauna scriu lucruri care se adeveresc. Și acest lucru se va adeveri.” ………….

Și din nou: „Ce înseamnă ruperea cu Occidentul pentru Rusia? Este vorba de mântuire. Occidentul modern, în care triumfă Rothschild, Soros, Schwab, Bill Gates și Zuckerberg, este cel mai dezgustător lucru din istoria lumii. Nu mai este nici Occidentul culturii mediteraneene greco-romane, nici Evul Mediu creștin, nici secolul XX violent și contradictoriu. Este un cimitir al deșeurilor toxice ale civilizației, este anti-civilizație. Și cu cât Rusia se detașează mai repede și mai complet de ea, cu atât mai repede se întoarce la rădăcinile sale. Pentru ce? Creștină, greco-romană, mediteraneană… – europeană… Adică la rădăcinile comune ale adevăratului Occident. Aceste rădăcini – ale lor! – Occidentul modern le-a tăiat calea. Și au rămas în Rusia.
Abia acum Eurasia își ridică capul. Abia acum liberalismul din Rusia pierde terenul de sub picioare.
Rusia nu este Europa de Vest. Rusia i-a urmat pe greci, Bizanțul și creștinismul răsăritean. Și continuă să urmeze această cale. Da, cu zigzaguri și ocolișuri. Uneori pe alei fără ieșire. Dar este în mișcare.

Rusia s-a ridicat pentru a apăra valorile Tradiției împotriva lumii moderne. Este tocmai acea „revoltă împotriva lumii moderne”. Nu ai învățat?
Iar Europa trebuie să se despartă de Occident și chiar și Statele Unite trebuie să-i urmeze pe cei care resping globalismul. Și atunci toată lumea va înțelege semnificația războiului modern din Ucraina.

Mulți oameni din Ucraina au înțeles acest lucru. Dar teribila propagandă liberală-nazistă furibundă nu a lăsat nicio piatră neîntoarsă în mintea ucrainenilor. Își vor veni în fire și vor lupta alături de noi pentru împărăția luminii, pentru tradiție și pentru o adevărată identitate creștină europeană. Ucrainenii sunt frații noștri. Au fost, sunt și vor fi.
Ruptura cu Occidentul nu este o ruptură cu Europa. Este o ruptură cu moartea, degenerarea și sinuciderea.

Aceasta este cheia recuperării. Iar Europa însăși – popoarele din Europa – ar trebui să ne urmeze exemplul: să răstoarne junta globalistă antinațională. Și să construiască o casă europeană adevărată, un palat european, o catedrală europeană.”

 Dughin propune proiectul „Marii Europe de Est” ca parte a unei „lumi multipolare”, pornind de la faptul că, „pe parcursul întregii istorii a Occidentului, etniile ei slave și societățile ortodoxe s-au aflat la periferie” și „au fost lipsite de orice atenție și influență”.

Pentru România, ideologul eurasianismului face următoarea promisiune: odată creată Marea Europă de Est, acest proiect va elimina „în totalitate” problema R. Moldova, iar integrarea ei cu România va fi o chestiune „pur tehnică”. Singura condiție ar fi ca România să nu mai fie ancorată în NATO și Uniunea Europeană, ci să rămână pe cont propriu, fiindcă Rusia va acționa „delicat” în și nu se va mai deda la excesele din vremea Imperiului Țarist sau din perioada URSS.

OBSERVAȚIE NECESARĂ

În România nu sunt mulți care să ia în serios ipotezele geopolitice lansate de Dughin, dar sunt destui care aplaudă principiile anti-liberale și anti-democratice, ca parte a unei propagande care a produs deja efecte vizibile.

Este greu de spus, cât din ceea ce spune acest ideolog al lui Putin este făcut cu sinceritate și cât este o manevră politică.

Ceea ce este cert e faptul că în istorie, aproape niciun popor nu a făcut o perioadă atât de îndelungată atât de mult rău altor popoare așa cum au făcut rușii, începând cu perioada țaristă și până în zilele noastre.

Ce ar trebui să facă rușii pentru a compensa vreodată toate crimele, abuzurile și jafurile de tot felul la care s-au dedat în țara noastră, în Ucraina, și practic cu toți vecinii lor !!

02/04/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: