CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O analiză excepțională a profesorului Cristian Socol privind dublul standard în aplicarea regulilor fiscale europene

Dublu standard în aplicarea regulilor fiscale europene? De ce România este mereu avertizată în timp ce peste 17 ţări membre […]

 

 

UE, ciumă pentru România, dar mumă pentru alții! Dublu standard în aplicarea regulilor fiscale europene? O analiză excepțională a profesorului Cristian Socol 

Dublu standard în aplicarea regulilor fiscale europene? De ce România este mereu avertizată în timp ce peste 17 ţări membre UE nu îndeplinesc regulile fiscale iar cel puţin 10 ţări ar trebuie să fie deja în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv dar nu sunt?

Am făcut o documentare pe baza evaluării publicate de Comisia Europeană în mai 2018 cu privire la Programele de Convergenţă şi Programele de Stabilitate prezentate oficial de către ţările membre.

În Evaluările pentru fiecare ţară există capitole separate care indică modul în care se îndeplinesc regulile fiscale europene – regula fiscală privind deficitul bugetar structural şi regula fiscală privind criteriul datoriei guvernamentale.

Am vrut să văd cât de justificate sunt avertizările permanente făcute României şi Ungariei vis-a-vis de aplicarea aceleiaşi măsuri cu alte state membre.

Am vrut să văd cadrul mare la nivel european, cum stă fiecare ţară în parte, câte ţări încalcă principiile deficit bugetar efectiv de maxim 3% din PIB, datorie publică de maximum 60% din PIB sau criteriile mai noi deficit structural de până în 0,5% din PIB potenţial în ţările cu datorie mare şi 1% din PIB potenţial în ţările cu datorie mică.

Am mai insistat pe a vedea modul în care se respectă criteriul datoriei publice – regula fiscală prin care se cere statelor membre cu datorii guvernamentale de peste 60% din PIB să conveargă către această ţintă.

Şi, nu în ultimul rând câte ţări îşi îndeplinesc MTO (obiectivele bugetare pe termen mediu) pentru că dacă analizăm câte dintre ţările UE28 şi-au îndeplinit vreodată MTO sau câte şi-au amânat „permanent” este jale.

Cu privire la ultima remarcă, România face parte din clubul select şi restrâns al câtorva ţări care au respectat 3 ani regulile fiscale privind deficitul bugetar structural şi MTO.Trebuie să-mi fac mea culpa.

Am susţinut aderarea României la Tratatul Fiscal în 2012 având încredere că se va aplica ce s-a promis adică disciplină fiscală plus un Pact pentru Creştere şi Ocupare, pe baza relaxării marjelor de investiţii publice.

România a semnat Tratatul Fiscal dar Pactul pentru Creştere şi Ocupare nu a mai apărut niciodată. Bine, a apărut Planul Juncker de investiţii dar dacă vă veţi uita cine beneficiază masiv de investiţiile de acolo veţi vedea că impactul asupra multor ţări în dezvoltare din UE este marginal.

Mai mult, Comisia Europeană nu a relaxat deloc regimul clasificării investiţiilor publice în calculul deficitului bugetar efectiv/stuctural lăsând practic ţările în dezvoltare (printre care si România) fără o marjă rezonabilă de stimulare a creşterii economice şi ocupării.Dar asta este istorie.

Să revenim la prezent unde vom vedea că în 2017 o singură ţară Spania nu a îndeplinit criteriul de deficit bugetar efectiv de 3% din PIB iar 15 ţări din UE28 adică peste jumătate nu îndeplinesc criteriul datoriei guvernamentale mai mică de 60% din PIB.

Mergând mai departe cu analiza, 17 ţări din UE 28 nu îndeplinesc regula fiscală privind deficitul structural în anii 2017 si 2018 cumulativ, 10 ţări nu îndeplinesc criteriul reducerii datoriei guvernamentale spre ţinta de 60% din PIB (7 state membre beneficiază de o perioadă de tranziţie de 3 ani) şi 17 ţări din UE 28 nu îndeplinesc MTO în 2017 şi 2018 cumulativ angajamentul făcut în faţa CE privind atingerea unor deficite bugetare pe termen mediu.

Mai grav, dacă în 2017 un număr de 7 ţări membre (Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia şi Marea Britanie) se aflau în deviere (5 ţări) sau deviere semnificativă (2 ţări) de la cerinţele componentei preventive în ceea ce priveşte regulile fiscale, în 2018 Comisia Europeană estimează că nu mai puţin de 15 ţări vor ajunge să fie avertizate pentru deviere (5 ţări) sau deviere semnificativă (10 ţări).

In 2019 situaţia se va înrăutăţi şi mai mult în condiţiile în care chiar dacă 13 ţări membre vor încălca principiile fiscal-bugetare, doar una va mai avea deviere (Irlanda) iar numărul celor cu deviere semnificativă va creşte la 12 (Austria, Belgia, Spania, Franţa, Italia, Letonia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia) (detalii în documentul Implications of the Commission 2018 Spring Forecast for Budgetary Surveillance, Brussels, 23 May 2018).

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa datelor: Assessment of the Programmes, European Commission, 2018 iar pentru Grecia – European Commission: European Economic Forecast Spring 2018.

 

 

 

În condiţiile în care 17 ţări din 28 adică 61% dintre ţările UE 28 nu îndeplinesc regula fiscală privind deficitul structural, tot un număr de 17 ţări membre nu respectă MTO (si acela de multe ori amânat) şi nici criteriul datoriei guvernamentale şi, mai mult, când conştientizezi că o aplicare strictă a procedurilor ar însemna intrarea automată a cel puţin 10 ţări din UE în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv (chiar dacă 7 din ele beneficiază de o perioadă de tranziţie de 3 ani), trebuie să te întrebi dacă ceva este greşit sau incorect formulat.

 

Când printre ţările cu derapaje substanţiale regăseşti Franţa, Spania, Italia, Belgia, Portugalia (chiar şi Germania a depăşit limita de 60% din PIB în ultimii ani), trebuie să te gândeşti că poate ceva trebuie reformat.

În mai 2018, Spania şi Franţa erau în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv iar progresele par a nu fi încurajatoare în ceea ce priveşte sănătatea finanţelor publice a acestor două ţări în 2018 şi 2019.

Poate au dreptate demnitarii din ţările mari din Zona Euro, institutele de cercetare, mediul academic ş.a. care argumentează că regulile fiscale trebuie modificate, recredibilizate, trebuie să asigure marjă de dezvoltare.

Poate au dreptate cei 8 miniştri de finanţe din Zona Euro ridicând problema deficienţelor de estimare a indicatorului sold bugetar structural (detalii http://estaticos.expansion.com/opinion/documentosWeb/2016/03/31/Cartadeficitestructural.pdf).

Poate ar trebui regândită implementarea clauzei de investiţii pentru a asigura o marjă mai mare de dezvoltare?

Poate cheltuielile cu inovarea cercetarea dezvoltarea ar trebuie scoase din calculul îndeplinirii anumitor reguli fiscale? Poate cheltuielile suplimentare cu înzestrarea militară mai ales pentru ţările aflate la Granita de Est a UE ar trebui exceptate de la calculul deficitului si considerate într-un regim separat?

Poate ar trebui stabilite reguli fiscale separate pentru ţările dezvoltate şi pentru cele în dezvoltare din UE astfel încât să se flexibilizeze marja de investiţii pentru cele din urmă?

Simplificarea va însemna oare pierderea de flexibilitate? 

                                                                                                             

    Cristian SOCOL

Sursa: Ziarul financiar prin
 

16/06/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

CE REPREZINTĂ R. MOLDOVA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI PENTRU RUSIA?

 

Foto: George Friedman – Moldova nu este atât de săracă precum se vorbește, iar Transnistria este un teritoriu mafiot

 

GEORGE FRIEDMAN, FOSTUL PREŞEDINTE AL AGENŢIEI STRATFOR: CE REPREZINTĂ R. MOLDOVA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI PENTRU RUSIA?

 

George Friedman, fostul preşedinte Stratfor, crede că România nu a fost inclusă în Acordul de la Schengen tocmai din cauza Moldovei, o zonă de graniţă dintre sferele de influenţă ale Rusiei şi ale Uniunii Europene, în care contrabanda este la ea acasă. Mai mult, după o vizită în Republica Moldova, Friedman spune că Moldova nu este atât de săracă precum se vorbește, iar Transnistria ar fi un teritoriu mafiot, scrie adevărul.ro.

Friedman este fostul preşedinte al Stratfor, o agenţie privată de informaţii şi geopolitică, formată din foşti ofiţeri de informaţii ai structurilor de securitate americane.

Una din cărțile sale are un capitol întreg despre Republica Moldova, în care explică rolul unui “teritoriul de graniţă”, cât şi cum funcţionează el.

Mai mult, George Friedman, care a condus până anul trecut cea mai mare companie privată de inteligenţă globală, Stratfor, face o analiză mai profundă a Moldovei.

MOLDOVA: CEA MAI SĂRACĂ ŢARĂ DIN EUROPA

Pentru Rusia, Moldova este calea spre Carpaţi, iar pentru Occident, o trambulină spre Est. Toate părţile sunt cu ochii pe Moldova acum, după alegeri, nu pentru că aceasta este importantă în sine, ci pentru că este cheia spre lucruri importante.

Conform statisticilor oficiale, Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Totuşi, Friedman a descoperit într-o vizită în Basarabia, că nu e chiar aşa sărăcie.

“Chiar mai interesant a fost un oraş de lângă Chişinău pe care l-am vizitat, numit Orhei. Deşi, statistic, este sărac, străzile erau pline de maşini, destul de multe dintre ele BMW. Mai semnificativ, străzile erau pline şi de bănci, inclusiv bănci internaţionale importante, cum ar fi Societe Generale. BMW-uri, şapte sau opt bănci şi oameni bine îmbrăcaţi nu erau ceea ce mă aşteptam să văd… Este zona de graniţă dintre sferele de influenţă ale Rusiei şi ale Uniunii Europene.

Băncile româneşti sunt bănci europene, iar depunerea banilor în ele permite ca banii să fie spălaţi şi transformaţi în capital european de investiţii, care circulă prin lume şi îşi creşte valoarea. Ruşii şi ucrainenii vor să îşi ducă banii în Europa”, a mai scris George Friedman.

TRANSNISTRIA, UN TERITORIU MAFIOT

Transnistria, regiunea de la est de Nistru, este, din punct de vedere legal, parte a Moldovei, dar, de fapt, este independentă.

“Unii o numesc stat mafiot, ceea ce înseamnă că este condusă de crima organizată ca un centru de activităţi ilegale, de la droguri la spălare de bani. Este dominată de oligarhi ruşi, lucru care ar fi la fel de valabil chiar dacă zona ar fi ucraineană. Soarta banilor din Transnistria este, în acest moment necunoscută. Se mută spre vest, în Uniunea Europeană, şi dispar, ca să reapară curaţi”, a mai adăugat analistul de „intelligence” din SUA.

PAŞAPORTUL ROMÂNESC AJUTĂ COMERŢUL CU BANI

Moldovenii au acum dreptul să obţină paşapoarte româneşti, un drept acordat de România. Friedman susţine că dacă poţi să duci banii în Moldova, iar apoi să-i dai cuiva cu paşaport românesc, poţi să transferi banii în UE şi în oportunităţi de investiţii curate ca lacrima.

“La fel ca în toate regiunile de graniţă, contrabanda este un serviciu esenţial, iar, în acest caz, obiectul contrabandei sunt banii. Este ceva foarte diferit de ceea ce se trafica în anii 1900: femei.

Un număr uriaş de femei din bordelurile legale din Europa erau moldovence. Acel negoţ pare să fi fost înlocuit acum cu mai profitabilul comerţ cu bani”, a adăugat Geroge Friedman, născut într-o familie de evrei din Ungaria, emigraţi după al Doilea Război Mondial în America.

EUROPENII NU SUNT DORNICI SĂ VADĂ MOLDOVA PARTE OFICIALĂ A UE

 

Puterea Uniunii Europene şi a NATO nu s-a întins niciodată atât de departe, observă Friedman.

“Se vorbeşte despre încorporarea Moldovei în România. Europenii nu sunt dornici să vadă Moldova parte oficială a UE. Unii moldoveni fac prea mulţi bani din poziţia ţărilor ca punct de transfer între Rusia şi Europa ca să accepte şi să aplice reglementările europene.

În parte, din acest motiv România nu a fost inclusă în Acordul de la Schengen, care le permite tuturor celor care au paşaport al unei ţări din UE să intre nechestionaţi (şi neverificaţi) în orice altă ţară a UE.

Românii sunt tot mai motivaţi să combată contrabanda, dar, oricât de eficienţi ar deveni, contrabanda este un mod de viaţă într-o regiune de graniţă…

Această regiune, denumită în diferite feluri, îndeplineşte acest rol, cu diferite produse, de secole”,  mai scris George Fridman, care de-a lungul timpului, cu o precizie remarcabilă, a prognozat tendinţe viitoare în politica, tehnologia, cultura şi demografia globală.

 

http://bani.md/george-friedman-moldova-nu-este-atat-de-saraca-precum-se-vorbeste-iar-transnistria-este-un-teritoriu-mafiot—82786.html

20/04/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: