Avem motive sa-i plângem pe ucraineni ?
Există în ultimul timp o sensibilitate deosebită faţă de Ucraina. Rusia a invadat Crimeea, pe care acum o stăpâneşte.
Aparent am fi în pragul unui nou război rece, iar Rusia nu doreşte să bată înapoi.
Pentru români, o Ucraină democratică ar fi un deziderat dorit de toată lumea, dar e posibil oare acest lucru, cand stim antecedentele Ucrainei in raporturile ei cu tara noastră?
Noi romanii avem totusi câteva motive serioase ca sa nu-i plângem pe ucraineni, acum cand se confrunta cu poftele teritoriale ale Rusiei …
1. In 1918 ucrainenii au dorit anexarea Basarabiei si doar prezenta militara a românilor i-a forțat sa renunte temporar la aceasta pretentie;
2. In 1945 au dorit din nou anexarea Basarabiei si doar presiunea lui Stalin i-a forțat sa renunte ;
3. In 1992 au participat cu trupe la războiul de pe Nistru alături de trupele ruse, împotriva celor românești, pentru a desprinde de R.Moldova regiunea transnistreana, pe care si-o doreau pentru ei;
4. Din 1992 până în prezent, au fost parte activa din formatul de negociere pentru regiunea transnistreana, negocieri care până acum nu au rezolvat nimic ;
5. Au susținut in permanenta poziția Rusiei si au făcut tot ceea ce este posibil ca negocierile sa fie formale si sa eșueze de fiecare data;
6. Cea mai mare parte a mafiei ce a condus Republica Moldova după 1991 este reprezentata de ucraineni , care au rolul clar dat de Kiev ca Republica Moldova sa eșueze pe toate planurile; cei care au condus si conduc regiunea transnistreana, care promovează separatismul la Bălti, Cahul si Gagauzia, sunt ucraineni ; ucrainenii au dus o politica de distrugere a identității românești in teritoriile ocupate de ei, mai dura chiar decât cea promovata de Stalin în restul imperiului;
7. In mod arbitrar, Ucraina ocupa următoarele teritorii românești: patru cincimi din Maramureșul istoric (ținuturile Apsei de Sus si de Jos, Barjavei, Izvoarele Tisei), nordul Bucovinei istorice, Bugeacul (Ismail, Cetatea Alba), Insula Șerpilor, toate dăruite lor de foștii sovietici.
8. Timp ce câțiva ani ne-am certat cu Ucraina pe la Haga, iar acum ei sunt foarte supărați pe noi pentru pierderea in urma procesului, a unei parti a platformei continentale maritime bogate in hidrocarburi, asupra careia aveau pretentii;
9. Una din piedicile cele mai mari în calea reunirii celor doua state românești sunt puse tocmai de Ucraina, care a manifestat in aceasta problema o opoziție mai mare chiar decât Rusia ;
10. Prima măsura luata de „europeniștii ucraineni” dupa preluarea puterii, a fost aceea de a interzice limbile regionale, inclusiv limba româna
11. Sa nu uitam nici problemele grave pentru tara noastra legate de constructia de catre Ucraina a Canalul Bastroe in Delta Dunarii si sabotajul ucrainean atat de pagubos pentru Romania, legat de scufundarea intentionata a navei Rostok, prin care a urmarit blocarea circulatiei pe Dunare.
Harta evoluției teritoriale a Ucrainei de-a lungul timpului:
Sursa: INTERNET
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 