Președinția, Guvernul și Parlamentul din Rep. Moldova trebuie să fie mai tranșante în privința retragerii TRUPELOR rusești din stânga Nistrului, după ce NATO a cerut deschis Rusiei acest lucru

Republica Moldova trebuie să emită o declarație prin care să ceară Federației Ruse retragerea trupelor din stânga Nistrului, consideră analistul politic al Fundației Jamestown, Vladimir Socor, și a fost făcută, potrivit IPN, după ce secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut Rusiei retragerea trupelor din Republica Moldova, Ucraina și Georgia, transmite www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.
„Guvernul Republicii Moldova să iasă cu o declarație în care să exprime recunoștință pentru susținerea NATO și să ceară retragerea trupelor rusești. Nu e suficient ca altcineva să ceară acest lucru în numele nostru.
Republica Moldova trebuie să facă acest pas. Și să înceteze să mai facă vreo diferențiere între trupele rusești de pacificare și trupele rusești care nu au misiune de pacificare.
Toate trupele rusești staționează pe teritoriul Republicii Moldova în mod nelegitim, fără mandat din partea nimănui, fără aprobarea vreunei instituții internaționale și fără aprobarea Republicii Moldova, care este stat neutru.
De aceea, Republica Moldova, Guvernul, Președinția au obligația să iasă cu o declarație salutând ceea ce a spus secretarul general NATO”, a explicat analistul Fundației Jamestown, Vladimir Socor.

Amintim că, la finalul ședinței Consiliului Rusia-NATO, care s-a desfășurat pe data de 12 ianuarie 2022 la Bruxelles, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg (foto), a cerut tranșant Rusiei retragerea trupelor din Republica Moldova, Ucraina și Georgia.
Oficialul a mai cerut Moscovei respectarea integrității teritoriale și suveranității celor 3 state, menționând că acestea sunt principii fundamentale pentru asigurarea păcii și securității în Europa.
La finalul Summitului Parteneriatului Estic de la Bruxelles, R.Moldova, Ucraina și Georgia au cerut Rusiei să-și retragă trupele de pe teritoriile lor

Ce este Parteneriatul estic?
Lansat cu ocazia Summitului de la Praga, la 7 mai 2009, Parteneriatul Estic reprezintă o dimensiune specifică a Politicii Europene de Vecinătate, vizând extinderea ariei de prosperitate și securitate în vecinătatea estică a UE, în baza unui set comun de valori și a convergenței treptate a politicilor.
Parteneriatul estic are drept obiectiv consolidarea asocierii politice și a integrării economice a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud:
- Armenia
- Azerbaidjan
- Belarus
- Georgia
- Republica Moldova
- Ucraina

Moldova, Ucraina și Georgia au îndemnat Rusia, miercuri, în rezoluția semnată la finalul Summitului Parteneriatului Estic de la Bruxelles, să își retragă trupele de pe teritoriul acestor țări, consemnează Anticorupție.md.
„Am reamintit că încercările de anexare ale Rusiei și ocuparea ilegală a teritoriilor Georgiei (Abhazia și Osetia de Sud – n. red.), agresiunea acesteia în estul Ucrainei și ocuparea temporară a Crimeei, precum și conflictul nesoluționat din regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova reprezintă o amenințare serioasă pentru regiune și per total pentru toată Europa”, se arată în rezoluția Summitului Parteneriatul Estic, desfășurat miercuri la Bruxelles, transmite presa din Republica Moldova.
Rusia este implicată militar în toate cele trei state ale Trio-ului Asociat din Parteneriatul Estic, acolo unde menține sub o formă sau alta conflicte pe teritoriile acestor țări.
Semnatarii condamnă ferm „încălcarea clară a suveranității și integrității teritoriale a mai multor state ale Parteneriatul Estic, inclusiv incitarea și sprijinul pentru aceste conflicte prin folosirea dezinformării și a atacurilor cibernetice, creșterea militarizării în regiune, încălcarea drepturilor omului sau organizarea temporară a alegerilor teritoriile ocupate”.
Semnatarii Declarației sunt: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
UE regretă decizia autorităților belaruse de a-și suspenda participarea la Parteneriatul Estic și așteaptă cu interes reluarea cooperării cu acestea de îndată ce vor fi create condițiile necesare pentru o tranziție democratică pașnică în vederea elaborării unei agende comune bazate pe valori comune și pe interese partajate.
Cele cinci state care semnează rezoluția și-au luat angajamentul, având sprijinul popular, să continue să lucreze în direcția aderării la UE.
„Facem apel la UE să sprijine alegerea suverană a statelor noastre și pașii întreprinși de noi față de integrarea europeană și recunoașterea perspectivei europene a Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei”, concluzionează rezoluția.