Povestea neromanțată a Turnului Effel un simbol al Parisului și al Franței

Turnul Eiffel (în franceză La tour Eiffel) fost conceput de către Émile Nouguier, Maurice Koechlin și Stephen Sauvestre, angajați la Eiffel și Co, la înălțarea acestuia contribuind și un studiu tehnic conceput de inginerul român Gheorghe Pănculescu, despre care se vorbește pe nedrept prea puțin.

Într-un studiu despre turnul Eiffel, apărut la Paris, lucrare publicată în anul 1889, Gustave Eiffel spune că celebrul simbol al Parisului, şi implicit, al Franţei, nu ar fi putut fi înălţat atât de repede, în timpul record de numai doi ani şi patru luni, dacă cu un deceniu înainte de inaugurare un român nu ar fi realizat un proiect ingineresc revoluţionar. În studiul menţionat şi intitulat “Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, reiese că Turnul Eiffel a fost construit cu ajutorul unui sistem tehnic inventat de inginerul român Gheorghe Pănculescu (1844-1922), absolvent al Politehnicii din Zurich, care i-a fost recomandat lui Eiffel de către Vasile Alecsandri.

Furnizorul materialului de construcție pentru Turnul Eiffel a fost compania Forges et Usines Fould-Dupont.

Gustave Eiffel, inițial reticent cu privire la proiect, a devenit ulterior un mare susținător al său și a cumpărat brevetul. Turnul, care îi poartă numele este una dintre principalele destinații turistice ale Parisului și lumii, cu mai mult de 5,5 milioane de vizitatori anual. Structura a fost construită între anii 1887-1889. Aceasta urma să servească drept arc de intrare la Expoziția Universală (1889), un târg mondial ce sărbătorea centenarul Revoluției franceze. A fost inaugurat la 31 martie 1889 și deschis pentru public la 6 mai.

300 de muncitori au unit 18.038 de piese de oțel pudlat⁠(en), folosind două milioane și jumătate de nituri. Luând în considerare standardele de siguranță din acel moment, este remarcabil faptul că un singur muncitor a murit la construcția turnului, și anume în timpul instalării lifturilor.

Lifturile originale funcționau cu ajutorul unui sistem hidraulic, pe când lifturile actuale sunt electrice. Turnul are o greutate de peste 10.000 de tone, iar când a fost construit era cea mai înaltă clădire din lume. Întreținerea turnului include utilizarea a 50 de tone de vopsea maro închis, la fiecare 7 ani.

Turnul Eiffel este înscris ca monument istoric din 24 iunie 1964 și face parte din Patrimoniul mondial UNESCO din anul 1991, împreună cu alte monumente pariziene.

Mai jos vă împărtășesc un extras din buletinul informativ al lui Adrian Leeds , Parler Paris, despre reacția publicului atunci când turnul a fost construit pentru prima dată:

---

Turnul Effel,Giganticul edificiu din fier înalt de 324 metri și-a deschis porțile pentru public pe 15 mai 1889 pentru prima dată. Pe vremea aceea, puțini bănuiau că La Tour Eiffel va deveni simbolul Parisului, dovedindu-le peste timp tuturor criticilor că au greș. Cel puțin la începuturile sale, publicul a întâmpinat cu multă reticență această construcție, considerând-o inestetică.

La început, Eiffel a primit permisiunea de a lăsa monumentul în viață timp de 20 de ani, dar ținând cont că oferea o serie de beneficii în domeniul comunicațiilor, s-a renunțat la demolarea sa.

Guy de Maupassant:„Am părăsit Parisul şi chiar Franţa pentru că Turnul Eiffel a ajuns să mă plictisească îngrozitor”!

Într-o scrisoare publicată în „Le Temps”, a apărut în acele zile, reprodus de https://www.historia.ro, un protest al unor somități ale culturii și artei franceze care acum, după trecerea a mai mult de un secol, pare cel puțin amuzant:

„Noi, scriitori, pictori, sculptori, arhitecţi, pasionaţi de frumuseţea până acum intactă a Parisului, venim să protestăm cu toate forţele noastre, cu toată indignarea noastră, în numele gustului francez ignorat, în numele artei şi istoriei franceze ameninţate, contra ridicării, în plină inimă a capitalei noastre, a inutilului şi monstruosului Turn Eiffel, pe care răutatea publicului, adesea imprimată cu bun simţ şi spirit justiţiar, l-a botezat deja Turnul Babel.

 Fără a cădea în exaltarea şovinismului, noi avem dreptul de a proclama sus şi tare că Parisul e oraşul fără rival în lume. De-a lungul străzilor sale, a largilor sale bulevarde, de-a lungul cheiurilor sale admirabile, din mijlocul magnificelor sale promenade se înalţă cele mai nobile monumente pe care geniul uman le-a conceput. Sufletul Franţei, creatoarea de capodopere, străluceşte în acest buchet impunător de monumente. Italia, Germania, Olanda, atât de mândre pe bună dreptate de moştenirea lor artistică, nu posedă nimic care să fie comparabil cu a noastră şi în fiecare colţ al universului Parisul cere curiozitate şi admiraţie. Vrem noi să lăsăm asta să se pervertească?

Urbea Parisului vrea ea să se asocieze, deci, pe atâta vreme, cu imaginaţia mercantilă a unui constructor de maşini, pentru a se dezonora, a se strica ireparabil? Pentru că Turnul Eiffel, pe care nici comerciala Americă nu l-a vrut, va fi, nu ne îndoim, dezonoarea Parisului. (…) Străinii vor avea dreptate să râdă de noi, pentru că Parisul goticului sublim, Parisul lui Jean Goujon, al lui Germaine Pilon, al lui Puget, Rude, Barye etc. va deveni Parisul domnului Eiffel.

Ca să vă daţi seama de ceea ce spunem, e suficient să vă închipuiţi pentru un moment un turn ridicol de înalt, dominând Parisul, ca un coş negru, uriaş, de uzină, strivind prin masa sa barbară Notre-Dame, Sainte-Chapelle, Turnul Saint-Jacques, Luvrul, Domul Invalizilor, Arcul de Triumf, toate monumentele noastre umilite, toată arhitectura noastră micşorată, dispărând, deci, în acest vis stupefiant. Şi, vreme de 20 de ani, vom vedea turnul întinzându-se deasupra întregului oraş, fremătând încă de geniul atâtor secole, vom vedea alungindu-se, ca o pată de cerneală, umbra odioasă a coloanei odioase din bucăţi de fier îmbinate”. 

Printre semnatari se numărau nume celebre ca : Charler Garnier, arhitectul Operei din Paris, compozitorii Charles Gounod, Jules Massenet, dar şi scriitorii François Coppée, Alexandre Dumas-fiul, Charles-Marie Leconte de Lisle, Sully Prudhomme și, așa cum am văzut, Guy de Maupassant…

Acelaşi prestigios jurnal, „Le Temps”, publica la puţină vreme după acest protest, răspunsul inginerului Gustave Eiffel, răspuns care desigur a atras după sine alte critici, căci Eiffel avusese îndrăzneala de a-şi compara turnul, cu piramidele egiptene și de-aici, numeroase caricaturi apărute în publicaţiile epocii:

„Aş vrea să ştiu pe ce anume se fondează acest protest. Pentru că, domnilor, turnul meu n-a fost văzut de nimeni şi nimeni nu poate spune cum va fi până când nu va fi construit. Nu cunoaştem în acest moment decât un desen geometric, în sute de mii de exemplare. De când apreciem un monument din punct de vedere artistic pe baza unui desen geometric? (…)

Eu cred că Turnul meu va fi frumos. Pentru că noi suntem ingineri, credeţi că frumuseţea nu ne preocupă şi că făcând lucruri solide şi durabile nu ne străduim să le facem şi elegante? (…) În plus, există o atracţie către construcţiile uriaşe, un farmec aparte pe care teoriile artei obişnuite îl pot cu greu explica. Veţi susţine că datorită valorii artistice au înfierbântat imaginaţia omului Piramidele?

Până la urmă, sunt ele altceva decât nişte movile de pământ artificiale? Cu toate acestea, ce vizitator rămâne indiferent în prezenţa lor? Cine nu s-a întors de acolo plin de o admiraţie irezistibilă? Şi care e sursa acestei admiraţii, dacă nu imensitatea efortului şi grandoarea rezultatului? Turnul meu va fi cel mai înalt edificiu construit vreodată de om. Nu va fi el, din acest motiv, grandios în felul său? Si de ce ceea ce este admirabil în Egipt va deveni hidos şi ridicol la Paris? Am căutat un răspuns – şi vă mărturisesc că n-am găsit niciunul”.

Timpul, cel mai mare judecător, a transformat Turnul într-un simbol al Parisului și al Franței.

Publicitate

Celebrul simbol al Parisului, Turnul Eiffel, a fost construit după o tehnologie inventată în România de inginerul Gheorghe Pănculescu

 

Turnul Eiffel, construit după tehnologie românească

 

           Puţini sunt cei care ştiu că simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat după o tehnologie inventată în România de inginerul Gheorghe Pănculescu.

După ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich, inginerul Gheorghe Pănculescu ajunge să lucreze în cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.

În 1878, Pănculescu revine în ţară pentru a construi calea ferată Bucureşti – Predeal.

În acea perioadă inginerul inventează un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revoluţioneze construcţiile metalice.

Astfel datorită metodei de montare a şinei pe traverse în spaţiul căii ferate, Pănculescu a reuşit să termine lucrarea concesionată în mai puţin de un an, deşi termenul de livrare era de aproape cinci ani. Impresionat de proiectul inginerului român, Gustave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Pănculescu, cel care avea să devină inspector general al Căilor Ferate Române.

Eiffel a vrut să vadă tehnologia folosită de acesta la montarea căii ferate.

 

 

 

 

În 1879, în casa unde se află acum Muzeul Nicolae Iorga (foto sus), francezul a fost găzduit de Pănculescu şi a fost impresionat de genialitatea invenţiei româneşti.

Aici, Gustave Eiffel , care avea să devine celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul său, înălţarea unui turn ieşit din comun, la Paris, pentru Expoziţia Universală din 1889.

Împreună au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Pănculescu la construcţia turnului, folosind subansamble metalice confecţionate la sol si asamblate dupa aceea, pe măsura ce se înălţa lucrarea.

 

 

 

 

 

Foto. Celebrul Turn Eiffel în construcție

 

 

 

         Studiind documentele acelor vremuri, profesorul Eugen Stănescu a găsit un studiu intitulat „ Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat în 1887, în care celebrul inginer Gustave Eiffel preciza că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Pănculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti – Predeal.

Din păcate, numele inventatorului român este mult mai cunoscut în Franţa decât în ţara unde s-a născut.

O şcoală generală din Vălenii de Munte poartă numele inginerului Pănculescu.

 

 

 

 

Foto: Inginerul Gheorghe Pănculescu, cunoscut în lume, anonim în România (n. 1844, Vălenii de Munte – d. 1924). 

Turnul Eiffel din Paris este construit cu oţel fabricat la Reşiţa.

Pe fiecare piesă de metal ce compune turnul Eiffel scrie : „Made in Reşiţa – Romania”, dar mai are in compoziţia lui oţel de la furnalul din satul hunedorean Govăjdie.

Acest furnal care a produs fonta pentru realizarea mai multor elemente de rezistenţă ale Turnului Eiffel din Paris, va fi reabilitat şi pus în valoare din punct de vedere turistic.

Procesul va costa 1,5 milioane de euro şi va fi realizat cu ajutorul unui proiect cu finanţare nerambursabilă., scrie  http://cercetaribibliografice.blogspot.com.

 

Turnul Eiffel a fost construit pe Champ de Mars, în centrul Parisului, între 1887 și 1889,  cu prilejul  Expoziției Universale (1889), un târg mondial ce sărbătorea centenarul Revoluției franceze.

Turnul are 300 de metri înălțime, excluzând antena care se ridică la încă 20 de metri și are o greutate de 10.000 de tone.

Turnul a fost cea mai înaltă structură construită de om până la înălțarea clădirii Chrysler din New York, în 1930.

  S-a aflat în pericol de demolare în 1909, atunci când, după 20 de ani, contractul de închiriere a expirat. L-a salvat rolul său important în telecomunicații.

                                Curiozităţi despre Turnul Eiffel :

 

•    Design-ul turnului este atât de economic încât , dacă s-ar topi cele 7300 de tone de stuctură metalică, ar umple pătratul de 125 m² de la baza turnului cu o grosime de numai 6 cm, presupunând că densitatea metalului este de 7,8 tone / m³.
•    Pentru a nu rugini, turnul este vopsit la fiecare 7 ani cu 50 de tone de vopsea maro închis.
•    Designer-ul Gustave Eiffel a gravat pe turn numele a 72 de personalităţi franceze
•    (oameni de ştiinţă, ingineri şi alţi francezi remarcabili).
•    Forma îndrăzneaţă şi aeresită a turnului – care a şocat pe mai mulţi la început – a fost obţinută de inginerul Eiffel pornind de la considerente privind rezistenţa în faţa vântului.
•    Curbele turnului au fost determinate prin metode grafice, pentru a impresiona prin putere şi frumuseţe. 

Cea mai recentă explicaţie afirmă că s-a folosit o ecuaţie integrală neliniară bazată pe contrabalansarea presiunii vântului în orice punct al turnului cu tensiunea dintre elementele construcţiei din acel punct.

                                                                       ***

Personalităţi care au schimbat istoria lumii : De la Revoluţia Franceză pînă la începutul secolului XX : 1789 – 1914. – Bucureşti, 2003. – P. 280 – 281.

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/03/13/gheorghe-leonida-unul-dintre-autorii-celebrei-statui-a-lui-iisus-din-rio-de-janeiro-hristos-mantuitorul-video/

DIN CICLUL: CEI MAI INGENIOSI ESCROCI.VIDEO.

Victor Lustig escrocul care  care a reuşit să ” vândă „… Turnul Eiffel !

 

În 1925  acest  Lustig a reuşit să vândă Turnul Eiffel , nu doar o dată , ci de două ori în  rastimpul a două luni!

Franţa de dupa  Primul Război Mondial şi Parisul , au fost  un mediu excelent pentru un escroc  artist precum  Lustig. Ideea i- a venit intr-o frumoasa zi de primăvară , când a citit un articol de ziar în care erau dezbateri în jurul costurilor  de întreţinere ale  Turnului  Eiffel .

Lustig a văzut imediat posibilităţi pot rezulta din aceasta problema si  a dezvoltat pe aceasta baza o escrocherie remarcabil de abila si inteligenta.

Lustig  a invitat şase negustori de fier vechi  la o reuniune confidenţială intr-unul  unul dintre  cele  mai prestigioase hoteluri din Paris , pentru a discuta o afacere .

 Acolo, Lustig s-a prezentat ca fiind de director general adjunct al Ministerului Poştelor şi Telegrafului. El a mai spus că  întreţinerea Turnului Eiffel a fost atât de scandalos de costisitoare , incat oraşul nu putea să o  sustina financiar  multa vreme, astfel incat se punea problema să-l vândă la fier vechi.

Datorită proteste publice  inevitabile,se punea cu seriozitate problema  să fie păstrat secretul operatiunii până când toate detaliile  vor fi puse la punct. Ideea nu parea a fi la fel de neverosimila  în 1925 aşa cum ar fi ziua de azi. Turnul Eiffel a fost construit in 1889 pentru  Expozitia Universala , şi la inceput nu a fost destinat să fie permanent .

 Lustig a plasat  oameni in Turn si a propus „clientilor”un tur de inspecţie,intr-o limuzina,bineinteles inchiriata.. Acest tur i-a dat escrocului Lustig posibilitatea de a  observa  care dintre posibilii cumparatori  este cel mai entuziast şi naiv . El a cerut ofertele să ii fie prezentate în ziua următoare. 

In fapt,Lustig deja ştia că va accepta oferta unui oarecare, Andre Poisson,un afacerist care spera ca prin aceasta lovitura sa patrunda in cercul marilor oameni de afaceri  parizieni si de ce nu, direct  în  marea liga a oamenilor de afaceri din Franta.

 Cu toate acestea, soţia lui Poisson era suspicioasa , întrebându-se cine este acest oficial care a propus afacerea, de ce totul a fost atât de secret  şi de ce totul se face totusi  atât de repede.

Pentru a calma  suspiciune acesteia, Lustig aranjat o altă întâlnire şi apoi , a marturisit :” Ca inalt functionar de stat , el nu a făcut suficienţi bani pentru a continua stilul de viaţă de care se  bucura, astfel ca  s-a vazut obligat sa gaseasca noi  modalităţi de a-şi suplimenta veniturile” . 

 Poisson a înţeles imediat, pentru ca mai avusese de- a face cu un alt oficial guvernamental corupt , care a vrut mită. De aceea,spusele lui Lustig i-au adormit suspiciunile lui Poisson  imediat ,  relatile cu astfel de oameni  fiindu-i  familiare. Deci, nu numai ca Lustig a primit fonduri pentru Turnul Eiffel, edar a mai primit de asemenea, o mită de mari dimensiuni.

 Lustig şi secretarul său personal,  un franco – american  pe nume Robert Arthur Tourbillon , au luat în grabă un tren spre Viena, cu o valiză plină de bani. Surprinzător, dar nu s-a întâmplat nimic, Poisson a fiind  prea umilit  ca să se mai plângă la poliţie.

O lună mai târziu , Lustig s-a intors la Paris , a selectat alti şase negustori de fier vechi, şi a încercat să vândă  inca odata Turnul  Eiffel …

De data aceasta, victima aleasă a mers la poliţie înainte ca Lustig sa  incheie  afacerea .

 Lustig şi Collins au reuşit să scape de arestare . (Legătură) 

 

Colton Harris- Moore : un baiat de 19 ani, care a furat trei avioane şi un

iaht, a ajuns erou pe Facebook !

 

Colton Harris – Moore, un pusti american de 19 ani poreclit ” Banditul descult  „, s-a nascut pe 22 martie  1991 in Camano Island,  statul Washington.

A fost vanat timp de peste doi ani de oamenii legii  pentru sute de spargeri şi furtul a  cel puţin trei avioane şi a  unui yacht de 450.000 dolari .

 

Harris -Moore [FOTO SUS} era suspect de spargeri in  nenumărate localitati din  ţară, inclusiv in  Washington , Idaho, Dakota de Sud , Nebraska, Iowa şi Illinois .

 El este  de asemenea, presupusul autor al  unor infractiuni comise în Canada şi in Bahamas .

 Deoarece multe dintre infractiunile  lui Moore au fost comise în timp ce el era desculţ , mass-media l-a poreclit:” Banditul descult „. Mai mult, a ajuns erou al baladelor folk si, de asemenea, sa aiba o multime de fani pe Internet.

Pe o astfel pe o pagină dedicată lui pe Facebook , escrocul nostru are mai mult de 90.000 de fani…

http://www.facebook.com/group.php?gid=141268095255

Harris -Moore a fost capturat în Bahamas in iulie 2010, iar acum isi face „bilantul realizarilor”, intr-o puscarie unde isi poate desavarsi pregatirea profesionala si poate socializa cu fel de fel de escroci si perversi .

Cu siguranta ca la terminarea pedepsei, va iesi din inchisoare maturizat si…”implinit” .

(Legătură)

Sursa:Oddee

VA URMA