Provincia Cirenaica din estul Libiei nu mai este sub controlul liderului Muammar Gaddafi,a declarat ministrul italian de externe, Franco Frattini.
„Cirenaica nu mai este sub controlul guvernului libian şi există focare de violenţă în întreaga ţară”, a spus Frattini.
Potrivit ministrului italian, mai mult de 1000 de oameni au fost ucişi până acum în Libia,adaugand ca: „Nu avem informaţii complete cu privire la numărul de oameni care au murit”.
Protestele împotriva regimului lui Gaddafi a început pe 15 februarie.
Toate semnele indica iminenta plecare lui Gaddafi. O sesiune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU va avea loc astăzi, la cererea ambasadorul adjunct Libiei la ONU, Dabbashi Ibrahim.Ambasadorii libieni în India şi Bangladesh au demisionat de asemenea si alte demisii sunt de aşteptat să urmeze. Ministrul justiţiei a demisionat în semn de protest a dezlănţuit violenţa împotriva protestatarilor. Piloţii libienI au refuzat să bombardeze Benghazi, un bastion al revoltei. Doi piloţi au preferat sa fuga in Malta decât sa-si ucida conationalii. Un grup de ofiţeri de armată şi-a anunţat sprijinul pentru protestatari.
Regimul se destrama bucata cu bucata si aliaţii de ieri sunt duşmanii de azi ,iar plecarea lui Gaddafi a devenit doar o chestiune de timp şi vărsare de sânge.
Unii susţin că Gaddafi nu va demisiona ca Mubarak, şi că va lupta până la moarte ,dar acelaşi lucru l-a fost spus şi Mubarak.
Ironia este că Gaddafi si-a început cariera în Benghazi, al doilea mare oraş din Libia , unde a început revolta care acum s-a extins la capitala Tripoli.
Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au devenit cu totul imprevizibile. Literalmente orice se poate întâmpla in aceasta regiune a globului. Rămâne neclar cine va umple golul lasat de liderii înlăturati si daca instabilitatea va genera instabilitate în continuare. Situaţia este asemanatoare cu cea a Balcanilor în ajunul primului război mondial, iar evenimentele evolueaza intr-adevar pe un teren foarte periculos.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
CER SI PAMANT ROMANESC 