CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

MISTERELE DECLANSARII CONFLICTULUI MOLDO-RUS DE PE NISTRU

 

 

Harta R.Moldova cu Transnistria

S-au împlinit 18 ani de la declanşarea conflictului armat de la Nistru, un război în care tânărul stat independent Republica Moldova a încercat să se apere de gardiştii transnistreni sprijiniţi de armata rusă şi de cazacii de pe Don.

 

Acordul de încetare a focului a fost semnat la 21 iulie 1992 de către ex-preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţin, şi de ex-preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur.

 

După boicotarea de către Chişinău a referendumului unional, care avea să decidă soarta URSS, Moscova începuse să-şi facă griji de o eventuală unire a Moldovei cu România.

Aşa a luat naştere, în noaptea de 1 spre 2 martie 1992, conflictul moldo-rus de la Nistru. Ofiţerul Ion Levinţa se afla în acea noapte în Comisariatul de poliţie din Dubăsari – primul atacat de forţele separatiste:

 

„Comisariatul era aproape încercuit. În jurul comisariatului se adunaseră vreo 300 de gardişti, cazaci – toţi înarmaţi cu automate, mitraliere şi trei blindate. M-au sunat şi mi-au spus: „Noi l-am omorât pe Silcenko!” şi că noaptea o să fim ucişi toţi”.

 

Măcelul a început la ordinul agentului rus Igor Smirnov, actualmente “preşedinte” al autoproclamatei republici transnistrene. 

 

Ex-ministrul moldovean al Securităţii, Tudor Botnaru:

 

„Smirnov a fost acel care a luat hăţurile în mâini, având în spate trupele Uniunii Sovietice care erau cazate în Tiraspol şi indicaţiile primite de la Moscova”.

 

Informaţia precum că Rusia a provocat acel război a fost confirmată şi de un alt ex-ministru al Securităţii Republicii Moldova, Anatol Plugaru:

 

„Moscova(…) nu a dorit, nu doreşte şi la sigur că nu va dori ca acest teritoriu să iasă de sub controlul ei. Cu atât mai mult atunci… În realitate, Rusia a făcut tot posibilul ca să genereze acel război aici ca să scindeze populaţia şi teritoriul”.

 

Fără armată şi fără alte structuri de forţă, poliţiştii moldoveni şi unităţile de partizani constituite ad-hoc au dat o replică dârză separatiştilor de la Tiraspol, sprijiniţi masiv de unităţile armate ale Federaţiei Ruse.

 

Dar, surpriză, în noaptea în care forţele armate ale Moldovei urmau să intre în Tiraspol, militarii moldoveni au primit, de la Chişinău, ordin de retragere. În imaginile video filmate a doua zi, militarii moldoveni se revoltă cu lacrimi în ochi.

 

Burunducii (aşa erau numiţi partizanii – n.n.) au refuzat să se supună ordinelor venite de la Chişinău. Ca să-i oprească, serviciile secrete moldoveneşti îi trimiteau la moarte sigură, chipurile în misiune, iar când s-a sfârşit războiul politicienii au vrut să-i folosească în scopuri murdare:

 

„Cineva lupta, dar cineva se gândea la politică. Se gândeau care şi cum să ia „boievicii” (luptătorii – n.n.) aceştia sub dânşii. Erau întâlniri cu cineva care propunea nişte chestii interesante, murdare. (…) Multe din partide au vrut să le fim echipă de buzunar. Noi nu am mers la aceasta!”.

 

În timpul războiului, Igor Smirnov a fost arestat de trupele speciale ale Ministerului de Interne de la Chişinău, dar a fost eliberat ca urmare a presiunilor Moscovei. În timpul conflictului armat de la Nistru din 1992 au murit aproape 400 de luptători moldoveni, 40 de oameni au fost daţi dispăruţi şi 3500 de persoane au rămas mutilate.

 

 

Tribuna-Basarabiei.ro

 

Sursa: Deutsche Welle, Chişinău

 

 

FOTO DOCUMENT

 

 

Sursa foto: Blog Roncea.ro

12/02/2014 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

VIDEO.Fostul ministru al securitatii din R.Moldova,Anatol Plugaru ,spune ca ar fi apelat la omologul sau roman,Virgil Magureanu ,pentru distrugerea arhivei K.G.B.

Pentru distrugerea arhivei KGB din Republica Moldova “am apelat la omologul meu din România, Virgil Măgureanu”, declară Anatol Plugaru

septembrie 22, 2010

Jurnal de Chişinău din 22 septembrie 2010 , publică o declaraţie a lui Anatol Plugaru, fost ministru al securităţii naţionale a Republicii Moldova în perioada 29 august 1991 – 1 iulie 1992. Ministerul Securităţii Naţionale al Republicii Moldova este continuatorul KGB-ului sovietic din zonă după ce republica şi-a declarat independenţa (27 august 1991), iar Plugaru a fost primul şef al spionilor moldoveni numit după proclamarea independenţei republicii.

În 1996 Plugaru a candidat ca independent la preşedinţia Republicii Moldova, primind 1,8% din voturi.

Arhiva KGB-ului sovietic din Moldova fusese mutată la Tiraspol în perioada cînd luase avînt mişcarea naţională basarabeană, iar una din preocupările lui Plugaru a fost de a distruge această arhivă. Jurnal de Chişinău relatează:

Plugaru a menţionat că a încercat să distrugă arhiva fostului KGB, care a fost transportată la Tiraspol, pentru a nu se afla numele agenţilor. „Au fost pregătiţi oameni pentru a distruge dosarele de la Tiraspol.

Ele nu ard foarte uşor, poate doar colţurile şi din acest motiv am apelat la omologul meu din România, Virgil Măgureanu. Cu ajutorul unei substanţe chimice dosarele urmau a fi nimicite, dar nu ne-a reuşit operaţiunea”, a spus Anatol Plugaru.

În prezent în Republica Moldova se discută despre oportunitatea unei legi a lustraţiei, context în care domnul Plugaru ţi-a exprimat părerea că agenţii care au lucrat pentru Uniunea Sovietică, iar ulterior pentru Republica Moldova, reprezintă patrimoniul naţional al ţării şi nu are rost să fie deconspiraţi.

 „Sînt tîmpiţi cei care cer să-i deconspirăm pe agenţii care au lucrat pentru interesele Republicii Moldova. Este un lucru normal ca aceştia să fie deputaţi sau miniştri, atît timp cît nu au săvîrşit crime”, a adăugat domnia sa.

Preşedintele Mihai Ghimpu s-a declarat în favoarea legii lustraţiei (link), dar a subliniat că autorităţile moldovene nu mai au arhiva KGB, aceasta aflîndu-se în posesia regimului separatist de la Tiraspol.

Un alt fost şef al Ministerului Securităţii Naţionale al Republicii Moldova, generalul Tudor Botnaru (1990-1991 şi 1997-1999) crede că o lege a lustraţiei nu ar mai folosi la nimic. Referitor la arhiva de la Tiraspol, Botnaru a spus: „Dacă veţi vedea cît gunoi e acolo, atunci o să daţi a lehamite din mînă.

 Nu cred că Smirnov şi Antiufeev pot să desigileze sacii cu documente şi să ne şantajeze. Pentru a face asta este nevoie de o comisie specială, care să aprobe desigilarea. Cred că odată cu rezolvarea conflictului transnistrean arhiva va fi înapoiată Chişinăului”.

Botnaru este omul care a executat dispoziţia Moscovei de a transfera arhiva KGB a RSS Moldoveneşti de la Chişinău la Tiraspol, conform spuselor lui Anatol Plugaru (link).

În perioada în care arhiva a fost mutată Botnaru conducea KGB-ul moldovenesc ca membru al guvernului lui Mircea Druc (link) iar Moldova făcea încă parte din URSS.

Consemnez colaborarea frăţească care a existat între securiştii de pe amîndouă malurile Prutului pentru atingerea obiectivului comun – distrugerea arhivelor KGB din Basarabia, dar rămîn nelămurit cu privire la proporţia în care s-a realizat aceasta.

Sursa

blogul lui Marius Mioc

Cititi mai multe amanunte : AICI

 

22/09/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: