CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Afirmații surprinzătoare, bulversante, ale fostului papă Benedict al XVI-lea: „Creştinii se ghidează după un calendar greşit” !

 

 

 

LUMEA CREŞTINĂ ÎN ŞOC TOT ceea ce ştiai despre NAŞTEREA MÂNTUITORULUI este ERONAT ADEVĂRUL DESPRE IISUS spus chiar de Papă

 

CALENDARUL CREȘTIN E GREȘIT, SPUNE FOSTUL PAPĂ BENEDICT AL XVI- LEA …

  În al doilea volum din trilogia sa „Isus din Nazaret”, lansată în martie 2011 la Vatican și în alte 15 țări simultan, Papa Benedict al XVI-lea,  tratează  primii 12 ani de viaţă ai Mântuitorului – de la naştere, până la intrarea lui în templu.

 „Copilăria lui Iisus” se referă doar la 180 de versete, în principal din Evangheliile după Luca şi Matei.

În această carte, fostul Papă face și câteva afirmații cel puțin surprinzătoare, dacă nu bulversante pentru lumea creștină.

 

 

Imagini pentru Papa Benedict al XVI-lea photos

Foto: Fostul Papă Benedict al XVI-lea, născut Joseph Alois Ratzinger 

 

 

El susține în carte că toate datele din calendarul creștin sunt eronate, iar călugărul Dionisie cel Smerit, considerat drept inventatorul calendarului creștin modern și al erei Anno Domini, ar fi plasat naşterea Mântuitorului cu câţiva ani mai târziu.

Aşadar, fostul Suveran Pontif crede că creştinii se ghidează după un calendar greşit !

În fapt, Iisus s-ar fi născut mai devreme, cel mai probabil între anii 6 și 4 î.e.n.

Benedict contestă calculele făcute acum 1.500 de ani de Dionisie cel Smerit (Dionysius Exiguus, un călugăr originar de pe meleagurile pe care astăzi se află Dobrogea în anul 470, mort la Roma în 545).

El relatează că Evanghelia după Matei spune că Iisus s-a născut atunci când Irod cel Mare era regele Iudeei, însă dat fiind faptul că Irod a murit în anul 4 î. Hr., acest lucru înseamnă că Iisus a venit pe lume cu câţiva ani înainte de data consemnată în calendarul lui Dionisie exiguul.  

De asemenea, el subliniază că Imaculata Concepţie este „o piatră de temelie a credinţei creştine”, fiind un semn al „puterii creative a lui Dumnezeu”.

„Dacă Dumnezeu nu are putere asupra materiei, atunci pur şi simplu el nu este Dumnezeu”. „Dar el are această putere, iar prin concepţia şi învierea lui Iisus Hristos, a dat naştere unei noi creaţii”, scrie Papa Benedict al XVI-lea.

Nici atât de mediatizata scenă a naşterii în iesle a pruncului Iisus, înconjurat de capre, măgari şi alte animale nu este conformă cu adevărul, dezvăluie Benedict al XVI-lea în paginile cărţii sale. 

„Nu este menţionat niciun animal în Evanghelii” scrie Papa care respinge şi ideea că Iisus s-a născut la  Bethlehem, susținând că ar fi vorba mai degrabă despre Nazaret.

,,Includerea de animale domestice în scena Naşterii, poate să fi fost inspirată de tradiţiile pre-creştine, de exemplu în cartea lui Habakkuk, o parte a Bibliei ebraice, care a fost scrisa probabil de un profet in secolul al VII-lea BC”, afirmă Papa Benedict.

Un alt mister evocat de Papă este cel al Stelei de la Bethleem, care ar fi fost de fapt o supernovă, aceea despre care astronomul german Johanes Kepler a spus că a apărut în jurul anilor 7 si 6 î I Chr. 

Capul Bisericii Catolice susţine şi că cei trei magi, care au venit să-l venereze pe pruncul Iisus, nu ar fi fost originari din Orient, ci dintr-un teritoriu situat de istorici între Huelva, Cadiz şi Sevilla. Papa, care îşi bazează teoria pe textele apostolului Matei şi ale lui Isaia, susţine că cei trei magi erau andaluzi, originari din Tarsis.

Fostul Suveran  Pontif  mai spune şi că tradiţia cântatului colindelor de Crăciun provine dintr-o eroare, pentru că îngerii nu le-au cântat pastorilor.

,,Conform evangheliştilor, îngerii au ,,vorbit” păstorilor, dar creştinii au subînţeles ca ingerii ar fi cântat”, scrie Papa, care crede că ideea că Hristos s-a născut pe 25 decembrie nu are nici o baza istorică.

Reprezentanţii lumii religioase spun că toate aceste noi adevăruri nu schimbă în realitate nimic.

În ceea ce-i priveşte pe credincioşi însă, părerile sunt împărţite. 

Numeroşi cercetători şi istorici au contestat data naşterii lui Iisus, încă de acum câteva secole, născând numeroase discuţii între teologi şi alţi exegeţi, dar ceea ce surprinde, este faptul că Papa însuși a ridicat semne de întrebare în legătură cu această temă.

Recent şi John Barton,  profesor de interpretare a Sfintei Scripturi, la Oriel College, din  cadrul Universităţii Oxford din Marea Britanie, spunea că cei mai mulţi academicieni împărtăşesc părerea Papei Benedict, iar calendarul creştin a fost greşit şi Isus s-a născut mai devreme decît se credea, cel mai probabil intre anii intre 6-4 i.e.n si nu intre anii 7-2 i.e.n, aşa cum se ştie.

„Tot ce ştim este ca el a fost născut în timpul domniei lui Irod cel Mare.

Ideea ca Iisus s-a nascut pe 25 decembrie nu poate fi dovedită. Nu se ştie nici măcar sezonul în care s-a născut, dar ideea de a sărbători naşterea în cea mai întunecată perioadă a anului este legată de tradiţiile pagâne şi de solstiţiul de iarna. „

La rândul său, Alessandro Speciale, corespondentul Vaticanului al Serviciului de Stiri Religioase, a declarat pentru CNN, cu ceva timp în urma, că scopul Papei nu a fost să demonteze miturile Crăciunului, ci să demonstreze ca Iisus, aşa cum este înfaţişat în Evanghelii, este un personaj cu adevarat istoric, care a existat pe Pamânt şi a interacţionat cu oamenii ca fiecare dintre noi.

Cele mai noi studii ştiinţifice au scos la iveală o altă teorie interesantă, anume că  Iisus s-ar fi  născut pe 17 iunie.

Potrivit unor astronomi australieni, Crăciunul ar trebui să fie sărbătorit vara, pe 17 iunie. De mii de ani, creştinii din întreaga lume au ştiut că Iisus s-a născut pe  25 decembrie însă, se pare că această dată este greşită.

Astfel, specialiştii de la Port Macquarie Observatory din Australia ar fi recreat traseul stelei magice care a vestit Naşterea lui Iisus Hristos şi care i-a călăuzit pe cei trei magi, către locul unde s-a născut Mântuitorul.

Astronomul care s-a ocupat de acest studiu, Dave Reneke, a utilizat un calculator de ultimă generaţie pentru a afla care au fost poziţiile exacte ale tuturor corpurilor cereşti.

De asemenea, acesta a refăcut aspectul cerului nopţii exact cum se crede că ar fi fost acum peste două milenii, deasupra Ţării Sfinte.

În urma acestui studiu, Reneke a observat că un  astfel de corp ceresc care strălucea puternic de la mare depărtare deasupra Bethleemului, chiar a existat, însă ea ar fi apărut pe 17 iunie, şi nu iarna pe 25 decembrie.

Steaua respectivă este cunoscută sub numele de “steaua Craciunului” şi se crede că a fost de fapt o aliniere a unor planete.

Se pare că  Venus şi Jupiter s-ar fi apropiat atunci atât de tare, că au dat naştere unei lumini foarte puternice.

Strălucirea respectivă părea a fi de la o singură sursă de lumină, adică de la o singură stea.

Acelaşi om de ştiinţă a tras concluzia că este posibil ca cei trei magi să fi crezut că acest fenomen astronomic ar fi fost minunea pe care o aşteptau.

Ei au interpretat că acea lumină intens strălucitoare era semnul care îi va conduce la locul de naştere a Mântuitorului.

În baza acestor constatări, specialiştii au concluzionat că acel moment astronomic ar avut loc la data de 17 iunie, în anul 2 î.Hr, în constelaţia Leului.

 

 CITIŢI MAI MULT ACCESÂND:

http://ro.blastingnews.com/societate/2017/06/papa-benedict-al-xvi-lea-ne-spune-ca-data-nasterii-lui-iisus-este-gresita-001762145.html şi

Time, The Telegraph, descopera.ro,

11/06/2017 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

INAINTE SA DISPARA, DOSARUL LUI ION ILIESCU A FOST CITIT SI XEROXAT

Reproduc pentru dv.interesantul articol „DOSARUL LUI ILIESCU: CITIT ŞI XEROXAT ÎNAINTE SĂ DISPARĂ

Iliescu

Foto:Ion Iliescu pe vremea cand era activist de frunte in P.C.R.

Dosarul de cadre al lui Ion Iliescu de la Arhivele Naţionale ar fi fost citit şi copiat în 2006 de fostul director, după care nu a mai fost de găsit
Cât a existat la Arhivele Naţionale, dosarul de cadre al fostului preşedinte a fost citit de cel puţin o persoană. Este vorba de Corneliu Mihai-Lungu, director al instituţiei în perioada 1997-2007, potrivit unui raport intern al instituţiei, care semnalează, totodată, şi dispariţia dosarului.

“În registrul din anul 2006- partea I, de la Depozitul 1 SAC (n.r. – Serviciul de Arhive Contemporane), acest dosar a fost înregistrat de 3 ori (la fila 82, 86v şi 90) ca fiind solicitat în luna august 2006 de directorul general al Arhivelor Naţionale, dl Corneliu-Mihai Lungu, dosarul fiind xerocopiat pentru Domnia Sa”, scrie în raport.

Mai mult, potrivit aceluiaşi document, cineva a încercat apoi să şteargă urmele accesării dosarului. “În registrul de depozit fila 82, s-a operat ştergerea cu pastă corectoare a menţiunilor referitoare la efectuarea de copii xerox de pe dosar, iar la fila 86v a fost şters în acelaşi mod, de la rubrica Observaţii, numele dlui Corneliu- Mihai Lungu.”

EVZ a reuşit să-l contacteze la începutul săptămânii pe fostul director al Arhivelor, însă acesta s-a rezumat la o singură replică: “Sunt nişte minciuni grosolane şi neruşinate”.

Lungu şi Scurtu, directorii privilegiaţi

Numele lui Lungu mai apare în acest raport exploziv şi pe lista istoricilor care ar fi avut acces privilegiat la arhivă, citind dosare care nu doar că nu puteau fi studiate de cercetători la sală în momentul respectiv, dar nici măcar nu erau inventariate.

Raportul este susţinut de volumul “1956. Explozia. Percepţii române, iugoslave şi sovietice asupra eve nimentelor din Polonia şi Ungaria”, apărut în 1996, la Editura Univers Enciclopedic, pe care fostul director l-a coordonat împreună cu istoricul Mihai Retegan.

Acces privilegiat ar fi avut şi istoricul Ioan Scurtu, care a fost, de asemenea, director la Arhivele Naţionale în perioada 1991-1996. Unul dintre articolele lui Scurtu menţionate în raport a fost publicat, în 2008, în revista “Historia” şi are ca temă campania propagandistică pentru realegerea lui Nicolae Ceauşescu în 1989, însă se precizează că autorul nu a menţionat sursa, aşa cum impun rigorile ştiinţifice. Documentele provin din fondul CC al PCR.

“Înaintea mea au scris alţii despre aceste lucruri, printre care Constantin Moraru (n.r. – arhivist, soţul şefei Serviciului de Arhive Contemporane), iar eu am preluat. În plus, Institutul Revoluţiei, unde am fost director adjunct până în 2009, a primit printr- un protocol cu Arhivele anumite documente”, susţine Ioan Scurtu.

“Sute de dosare dispărute”

Dosarul de cadre de la CC al UTC al lui Ioan Scurtu însuşi ar fi dispărut şi el din Arhivă, se spune în raportul instituţiei, în care este citată o referentă care a declarat că, în anul 1995, când s-a început prelucrarea fondului CC al UTC, l-a numerotat şi certificat.

“Nu aveam de ce să am dosar de cadre deoarece nu am deţinut nicio funcţie în UTC”, declară acesta, accentuând: “Eu, unul, nu am vrut să văd niciun dosar de cadre pentru a evita suspiciunile. Ciripitorii ar fi transmis mai departe”, explică Scurtu.

Deşi în ce priveşte dosarul său neagă dispariţia şi chiar existenţa, Ioan Scurtu vorbeşte de alte câteva sute de dosare dispărute din arhiva preluată în decembrie 1989 de la Comitetul Central. “Numărul celor primite la Arhive de la Armată, cât eram eu director, nu corespundea cu inventarul”, arată acesta.

UN FOST TOVARĂŞ

“Ion Iliescu nu mai are ce ascunde”

Perioada cea mai puţin cunoscută din biografia lui Ion Iliescu este cea a anilor ’50-’60, potrivit istoricilor, când acesta a studiat la Moscova, apoi, întors în ţară, a ocupat diverse funcţii în organizaţii de tineret şi studenţeşti.

După protestele inspirate de Revoluţia din Ungaria, din 1956, a participat, potrivit raportului de condamnare a comunismului, la procesele de demascare şi exmatriculare a studenţilor participanţi.

Un fost tovarăş al lui Ion Iliescu din acea perioadă, Cornel Burtică, nu crede însă că Iliescu a avut prea mare legătură cu acele evenimente. “În 1956, Ion Iliescu era reprezentantul României la Uniunea Internaţională a Studenţilor, la Praga. Când s-a întors a fost numit preşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti, nou-înfiinţată”, spune Cornel Burtică, fost ministru al comeţului exterior, care i-a fost subordonat direct lui Iliescu din poziţia de şef al organizaţiei din Bucureşti.

“Ion Iliescu nu era vioara întâi, nu avea puterea de a da afară din facultate pe cineva pentru că totul se discuta în organizaţiile de partid. Erau apoi Ministerul Învăţământului şi rectoratele”, susţine fostul subordonat al lui Ion Iliescu.

Acesta a condus UASR până în 1960, când a fost avansat, iar locul i-a fost luat de Cornel Burtică. Apogeul carierei l-a atins în 1971, când a ajuns membru în secretariatul CC al PCR şi ministru al tineretului.

“Ion Iliescu nu mai are ce ascunde. Din funcţiile pe care le-a deţinut, a avut de-a face cu Securitatea, de pildă, dar nu a fost un slujbaş al ei”, mai crede Cornel Burtică.

În 1971, după celebrele teze din iulie, Ceauşescu îl marginalizează pe Ion Iliescu, acuzându-l de deviere intelectualistă. În realitate, începuse să fie văzut ca un rival de Ceauşescu.

Două documente oficiale despre cariera sa de dinaintea acestui moment au fost publicate până acum. Este vorba de un referat din 1953, un fel de fişă de cadre, ce poate fi citită de anul trecut la Arhive, şi de o fişă reprodusă în 2000 de revista “Academia Caţavencu”, dar care nu se mai găseşte în Arhivă.

Lungu Scurtu

PRIVILEGII. Corneliu Mihai Lungu (stânga) şi Ion Scurtu au putut citi documente inaccesibile cercetătorilor de rând. Primul, chiar dosarul lui Iliescu

VECHEA GARDĂ

“Se doresc epurări politice”

Dispariţia dosarului de cadre al lui Ion Iliescu de la Arhive şi raportul Comisiei de disciplină au dus la sancţionarea prin concediere a şefei Serviciului de Arhive Contemporane, Camelia Moraru, ce a fost considerată responsabilă şi pentru alte nereguli.

Ea a contestat decizia în contencios administrativ, iar pe 28 iunie a câştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De pe 28 iulie s-a reîntors la serviciu pentru a-şi lua din prima zi concediu.

Camelia Moraru a fost învestită şefă la Arhive Contemporane încă din vremea mandatului lui Ioan Scurtu, un istoric apropiat de Ion Iliescu, fost consilier prezidenţial al acestuia şi fost subordonat la Institutul Revoluţiei.

“Mi-a fost recomandată de şefa ei de atunci, când am creat Biroul de Arhive Contemporane. Într-adevăr, cred că este foarte bine pregătită, ca şi soţul său. Doar că acum se doresc epurări politice”, spune Ioan Scurtu.

 

Mirela Corlăţan

August 5th, 2010

05/08/2010 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: