CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Camera Deputaţilor a decis  ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.

 

Cum a fost trasată frontiera româno-ungară în urma Tratatului de ...

 

 

 

 

 

Camera Deputaţilor a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.

Proiectul de lege a fost adoptat de deputaţi cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri.

Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon, consemnează https://www.defenseromania.ro 

Unul dintre inițiatorii proiectului, senatorul PSD Titus Corlățean,  a salutat importanța votului din Parlament pe care îl consideră un „vot istoric”.

„Forţe politice începând cu Jobbik şi Fidesz au determinat şi adoptarea, în 2010, în Ungaria, a două legi, una privind ”comemorarea” a aşa zisei tragedii a naţiunii maghiare prin Tratatul de la Trianon şi a doua lege privind acordarea, pe baze etnice, a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari care trăiesc în alte state. Dacă vocea statului român rămâne tăcută în planul relaţiilor internaţionale, există riscul de a se auzi numai teoria cealaltă”, a adăugat Corlăţean.

Acesta și-a manifestat speranța că președintele Klaus Iohannis va promulga până la 4 iunie 2020 proiectul legislativ votat de Parlamentul României.

Vreau să salut votul de astăzi al Camerei Deputaţilor, care a adoptat cu o majoritate consistentă, 235 voturi pentru, 21 împotriva proiectul de lege care propune declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon în România. Ziua de 4 iunie 1920 este o dată istorică şi esenţială pentru devenirea statului român modern şi contemporan.

A reprezentat de fapt, prin tratatul de pace semnat de Puterile Aliate câştigătoare ale Primului Război Mondial cu Ungaria, ca stat succesor al imperiului Austro Ungar, stat învins în război, marcarea faptului că a fost recunoscut internaţional actul excepţional de unire a Transilvaniei cu România şi a însemnat o recunoaştere internaţională a frontierelor dintre Ungaria şi România. 

Această simbolistică excepţională trebuia marcată prin lege, cu atât mai mult cu cât în trei săptămâni vom aniversa centenarul acestui moment.

Pentru istorie, trebuie să menţionam că tratatul a fost semnat pentru România de către doctori Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru.

A marcat şi recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau populaţie majoritară în Transilvania, drepturi de care nu beneficiaseră până atunci. În egală măsură, ni se permite să atestăm un adevăr istoric de necontestat la care s-a ajuns prin contribuţia puterilor Aliate, prin sacrificiul Armatei Române, dar şi prin incursiunea militară din 1919 din Ungaria, când a fost stopat regimul bolşevic condus de Bella Kuhn.

Atunci când un stat tace şi vocea sa nu se aude, există riscul ca la nivel internaţional să fie ascultată doar vocea celuilalt. Exista riscul ca vocea României să nu fie auzită. De asta cred că azi s-a dat un vot istoric în Parlament.

Aştept ca preşedintele să o promulge cât mai repede şi ea să intre în vigoare, pentru ca la 4 iunie să putem marca în mod corespunzător această zi”, a declarat senatorul Titus Corlățean, pentru DC News.

Proiectul privind ziua Tratatului de la Trianon depus de social-democrații Titus Corlățean și Șerban Nicolae, prevede organizarea unor manifestări în ziua de 4 iunie pentru a sărbători acest eveniment.

Propunerea legislativă stipulează arborarea drapelului României în această zi de către autoritățile administrative centrale și locale. UDMR consideră că proiectul face parte dintr-o competiție a partidelor tradiționale de a demonstra că sunt antimaghiare.

 Tensiunile din ultimele săptămâni s-au văzut și în timpul dezbaterilor din Camera Deputaților, liderul UDMR vorbind despre sentimentele diferite în privința Tratatului de la Trianon.

Reprezentanții comunității maghiare susțin că votul din Parlament nu face decât să înrăutățească relațiile cu comunitatea română. 

  • Tratatul a fost semnat în urmă cu o sută de ani, pe 4 iunie 1920, între puterile învingătoare din primul război mondial și Ungaria în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, printre care și România. Documentul a trasat granițele Ungariei după război.

„Ceea ce pentru națiunea română a fost o bucurie imensă și pot să înțeleg acest aspect, pentru națiunea maghiară și pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriașă și o tristețe imensă. Ce vreți să demonstrați cu acest proiect și cui vreți să demonstrați? Am auzit referire la Ungaria, oameni buni granițele au fost trasate acum mai bine acum 100 de ani!”, a spus Kelemen Hunor în intervenția sa.

Președintele Uniunii a afirmat că maghiarii care au rămas în România au acceptat că aceasta este și țara lor. Cu toate acestea, el a continuat criticile la adresa proiectului legislativ.

„O majoritate fără remușcări nu își demonstrează puterea în mod ostentativ, nu generează situații în care celălalt se simte umilit, ofensat, batjocorit, stigmatizat cum s-a întâmplat în aceste săptămâni cu comunitatea maghiară din România”, a adăugat reprezentantul UDMR.

Kelemen Hunor a subliniat că există o competiție lansată de președintele Klaus Iohannis prin care „săptămânal unii demonstrează că sunt antimaghiar”.

Inițiatorul proiectului, Titus Corlățean, a precizat că legea va oferi un cadru legal pentru ca românii și maghiarii să stea la masă pentru a discuta despre ce a însemnat Tratatul de la Trianon.

„Această lege propune marcarea cu demnitate națională, cu sobrietate a momentului 4 iunie. E important că generațiile viitoare să înțeleagă ce a însemnat Tratatul de la Trianon”, a spus Corlățean, care adăugat că Ungaria a adoptat o lege pentru comemorarea Tratului semnat în 1920.

Guvernul Dăncilă a trimis anul trecut un punct de vedere pozitiv asupra proiectului de lege, în timp ce guvernul Orban a anunțat Parlamentul că nu susține această inițiativă legislativă.

Acum, grupul parlamentar al PNL a decis să voteze inițiativa celor de la PSD.

„Viktor Orban ar trebui să-și modifice hărțile pe care le ține în biroul dumnealui”, a spus în intervenția sa deputatul PNL, Daniel Gheorghe.

 

 

 

Harta Ungariei Mari, Cu Transilvania Inclusă în Ea, Prezentată De ...

 

 

Fotografie postată de premierul ungar Viktor Orban pe contul său de Facebook, în care acesta apare în timp ce îi arăta premierului Poloniei harta Ungariei Mari, datând din vremea în care aceasta era anexată de statul maghiar. Croația  și Slovenia au criticat această postare a premierului Ungariei,  în care era prezentată o hartă a „Ungariei mari”, cu Transilvania, Slovacia și Croația în componența ei.

 

UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră ”inutil”, liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, menţionând că proiectul nu poate schimba nimic.

„Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru naţiunea română a fost o bucurie imensă, pentru naţiunea maghiară şi pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriaşă şi o tristeţe imensă.

Această stare de fapt nici unii, nici alţii nu mai pot schimba prin astfel de dezbateri şi adoptând acest proiect de lege. (…) Am convingerea că, în această instituţie, în Parlamentul României ar fi mult mai util, mult mai pragmatic, mai aproape de adevărul de azi şi de cel de mâine, dacă am căuta şi dacă am găsi fapte care ne apropie şi nu subiecte care ne despart”, a spus Kelemen Hunor.

El s-a întrebat ce se doreşte a se demonstra prin adoptarea acestui proiect.

„Cu Transilvania v-aţi îmbogăţit şi cu noi, cu moştenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot. Condiţiile în care trăieşte o minoritate, felul în care se simte pe pământul natal – depind, în primul şi în primul rând, de dumneavoastră.

Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această ţară este şi ţara noastră, este şi căminul nostru şi aici vrem să construim viitorul copiilor noştri.

O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remuşcări, niciodată nu îşi demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenţionat situaţii în care celălalt se simte umilit, ofensat şi este batjocorit, stigmatizat, aşa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România.

Până la urmă se pune întrebarea: ce vreţi să demonstraţi cu acest proiect? Şi cui vreţi să demonstraţi? (…) Constat că încă nu s-a terminat competiţia lansată acum trei săptămâni de preşedintele Republicii, competiţie prin care aveţi impresia că, dacă săptămânal veţi demonstra că sunteţi anti-maghiari, aţi rezolvat, automat, toate problemele României”, a declarat liderul UDMR, citat de Agerpres.

Prin vocea deputatlului PNL Daniel Gheorghe, liberalii au anunțat și ei că votează proiectul, la fel cum a făcut și PMP prin vocea lui Marius Pașcan.

 

 

 

 

Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

 

 

 

Tratatul de la Trianon

 

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate și Ungaria, ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, prăbușit în urma Primul Război Mondial.

Ca urmare a intrării Regatului României în Marele Război, cu scopul de a elibera Transilvania, țara noastră a semnat cu Ungaria din poziția de stat învingător Tratatul de la Trianon, care  consfințea unirea Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului cu România.

Tratatul a fost semnat și de alți vecini ai Ungariei care au preluat teritorii de la aceasta.

 

  Citiți mai mult pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/05/29/4-iunie-1920-tratatul-de-pace-de-la-trianon-si-ce-nu-au-invatat-din-istorie-revizionistii-unguri-2/

 

 

 

18/05/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Isi va cere Ungaria scuze de la români?

 

Cand isi va cere scuze Ungaria?

 
În ultimele decenii este tot mai frecvent gestul de a se cere scuze între popoare şi state. Ar fi foarte bine ca şi Ungaria să facă acest gest către România, evocând astfel cele 6.000 de victime ale terorii hortiste, cei 500.000 de români cărora li s-au confiscat averile, cele 30 de biserici româneşti distruse în Ardeal, crimele bestiale comise în comunele Trăsnea, Beliş, Mureşenii de Câmpie, Moisei şi multe altele împotriva oamenilor, asasinând nu numai bărbaţi, femei, copii şi preoţi români, dar chiar şi copii din pântecele mamelor lor, străpunse cu baionetele!

Germania Federală şi-a cerut scuze de la Israel pentru toate atrocităţile comise în era nazistă. Republica Democrată Germană a recunoscut responsabilitatea întregului popor german pentru actele comise în trecut (9 Febr. 1990).

Preşedintele Boris Eltin şi-a cerut scuze de la japonezi (12 Oct. 1993) pentru suferinţele ce le-a cauzat acestora în timpul celui de-al doilea război mondial. Preşedintele Waclaw Havel şi-a cerut scuze de la Germania pentru excluderea sudeţilor.

Primul Ministru Morihiro Hosohawa al Japoniei şi-a cerut scuze (4 August 1995) sud-coreenilor pentru suferinţele pricinuite în timpul războiului II mondial.

El a recunoscut că în timpul războiului armata japoneză a forţat zeci de mii de femei sud-coreene să servească drept prostituate pentru soldaţii japonezi. La fel s-a scuzat faţă de Anglia pentru brutalul tratament aplicat în timpul războiului celor 57.000 prizonieri britanici.

La o întâlnire cu primul ministru Tony Blair al Angliei a cerut din nou iertare (12 ianuarie 1998) pentru comportamentul armatei japoneze pe timpul războiului.

La o ceremonie în Seul, Coreea de Sud (la 12 Ianuarie 1997), cinci victime, care au fost forţate să servească drept prostituate pentru soldaţii japonezi pe timpul războiului, au primit din partea premierului japonez Ryutaro Hashimoto câte 17.000 de dolari însoţiţi de o scrisoare de scuze. Preşedintele Lee Ten-hiu a exprimat prima scuză oficială, la 28 Februarie 1995, pentru unul din capitolele cele mai tragice din istoria Taiwan-ului, masacrarea în 1947 a cca. 8.000 de oameni.

Peste o mie de polonezi care au fost obligaţi să lucreze în Germania pe timpul războiului, la 9 Ianuarie 1999 au dat în judecată statul german, cerând peste un miliard de dolari drept compensaţii pentru tratament brutal.

Între români şi maghiari se vor putea stabili raporturi cinstite şi chiar de prietenie dar numai când toţi maghiarii, dar absolut toţi şi de pretutindeni, vor recunoaşte fără vreo reticenţă că TRANSILVANIA este o ţară a românilor şi unirea ei cu ROMÂNIA, la 1 Decembrie 1918 este şi va rămâne pe vecie un act politic definitiv.

Prin tratatul de pace de la Trianon (4 iunie 1920), pe teritoriul Ungariei, ale cărei hotare au fost puse în concordanță cu cele etnice, au rămas peste 700.000 de români, grupați de-a lungul Tisei.

În urma unei deznaționalizări feroce, prin impunerea obligatorie a limbii maghiare și prin schimbarea numelor, în prezent minoritatea românească din Ungaria numără numai 15.000 de români, autoritățile maghiare permițând să apară o singură publicație lunară în limba română.

Ungurii sau maghiari (pentru că nici ei nu știu ce sunt), trebuie sa fie recunoscători poporului român, pentru că i-a salvat de la dispariție, printr-o infuzie masivă de element românesc și slav. Altfel erau pulverizați în istorie.

Marele filosof și scriitor Mircea Eliade spunea: „Noi (românii) suntem un popor istoric. Maghiarii sunt o insulă medievală.”

Suntem atestați ca popor și limba de peste 7.000 de ani.

Am dat omenirii o limba, și o civilizație si o scriere. Noi nu am venit de nicăieri. De aici provine ura tuturor migratorilor și vecinilor.

Văzând indiferența Guvernului actual față de manifestările antiromânești, mi-am adus aminte de povestea chineză, cu țăranul care a gasit pe drum un șarpe înghetat.

Din mila, l-a băgat sub cămașă la piept. Încălzindu-se, șarpele a revenit la adevarata natură și l-a mușcat pe binefăcător, mușcătura fiind mortală.

Înainte de a-și da ultima suflare, țăranul a spus: „Eu am avut milă de ticălos, îmi merit soarta”.

Noi românii, așteptăm ca Ungaria, să facă gestul de a-și cere scuze și abia atunci se vor deschide toate căile unei înțelegeri și chiar prietenii între neamul românesc și neamul maghiar.

Timpul istoric are, însă răbdare. 

Tudor Voicu – Ziarul Natiunea

11/11/2016 Posted by | POLITICA | , , , , | Lasă un comentariu

Scurt istoric al Aradului. VIDEO : Aradul – un oraș care era să fie mutat.

 

 

 

 

 

   Stema orasului Arad

 

 

Situat in vestul Romaniei la aproximativ 50 km de granita cu Ungaria, strabatut de raul Mures, orasul Arad are conform datelor statistice de la ultimul recensamant, o populatie de 183.671 locuitori si o suprafata de 4.618 ha. 

1028 – Prima atestare documentara a zonei Aradului
1078 – 1081 – Cea dintâi mentiune a localitatii.

1331 – Orasul este mentionat în “Cronica pictata de la Viena”.

1552 – Oraşul este ocupat de turci şi inclus în Paşalâcul de Timişoara.

Turcii construiesc aici o cetate, ce va fi ulterior darâmata de habsburgi.

 

 

 

1558

1572

1560

1595 – Trupele Principatului Transilvania eliberează Aradul.

1616 – Reintră în stăpânirea Porţii Otomane până la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

1599 – Eliberat de ostile lui Mihai Viteazul, Aradul reintra in 1616 în stapânirea Portii Otomane pâna la sfârsitul sec. 17.

1687 –  Orasul trece sub dominatia habsburgica1 dupa ce este eliberat de armatele imperiale austriece conduse de printul Eugeniu de Savoia .

Acesta elaborează primele planuri de refacere a fortificaţiilor Aradului.

 

 

 

 

 

 

 

 

Stema imperiului Austro-Ungar

 

 

 

 

 

 

 

1699-1729

 

1702 – Se înfiinteaza prima breasla a Aradului – breasla cojocarilor.

1715 – Prima scoala a orasului (cu predare în limba germana) a fost înfiintata de calugarii romano-catolici minoriti

 

 

Harta Arad 1782-1785

 

 

1763 – 1783 – La ordinul imparatesei austriece Maria Tereza,este construita Cetatea Aradului,în stil Vauban-Tenaille.

 

 

 

1

 

 

 

 

Foto: Maria Terezia a Austriei  (n. 13 mai 1717, Viena – d. 29 noiembrie 1780, Viena), din Casa de Habsburg, imparateasa  între anii 1740-1780, soţia împăratului Francisc Ştefan şi mama împăraţilor Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea.

 

 

Locul ales pentru construcţia Cetatii Aradului,  îndeplinea în primul rând condiţii de ordin strategic, fiind aşezat la întretăierea
a două foarte importante drumuri comerciale, unul care duce din Câmpia de Vest spre Transilvania şi altul, care vine din nord, dinspre Oradea şi Satu Mare şi face legătura cu Timişoara şi calea fluvială oferită de Dunăre.

O perioada de timp cetatea a fost folosita si ca închisoare, aici fiind întemnitati revolutionarul român Eftimie Murgu, sau în perioada conflictelor armate, 1200 de soldati francezi (în anul 1794) sau soldatii turci luati prizonieri în Bosnia, în anul 1881.

Cel mai celebru prizonier al închisorii a fost Gavrilo Princip, care în data de 28 iulie 1914 l-a asasinat la Sarajevo pe principele mostenitor al tronului imperiului Austro-Ungar, Franz Ferdinand.

Acest atentat a fost semnalul de începere al primului razboi mondial.

 

 

 

Poarta principala a cetatii Aradului

Biserica din Cetatea Aradului

1782

 Imagini pentru arad photos

Lucrările au început în anul 1762 şi au durat peste 20 de ani, desfăşurându-se sub supravegherea şi după planurile elaborate de arhitectul militar austriac Filipp Ferdinand Harsch.

 

 

 

 

 

1787 septembrie 4 – Primul spectacol de teatru la Arad, al trupei germane Philip Bernt;

1812 – Se infiinteaza Preparandia, prima scoala romaneasca de invatatori din Transilvania;

1817 – Primul teatru din Arad si printre primele din tara, Teatrul Hirschl; (Jakob Hirschl construieste primul teatru de piatra din tara)

1833 februarie 15 – Conservatorul de muzica – Ia fiinta al saselea conservator muzical european – Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede

1834 – Aradul devine oras liber regesc;

 

 

 

Harta Ungariei cu Comitatul Aradului

 

 

1846 – 1847 – Compozitorii Franz Liszt si Johann Strauss-fiul, sustin concerte la Arad;

 

1849 octombrie  6 –  Înfrângerea revolutiei maghiare si excutarea de catre autoritatile imperiale habsburgice a celor 13 ofiteri ai armatei revolutionare maghiare.

 

 

Cei 13 generali executati in Arad

Cei 13 ofiteri revolutionari  executati in Arad

Aulich Lajos (1793–1849)
Damjanich János (1804–1849)
Dessewffy Arisztid (1802–1849)
Kiss Ernő (1799–1849)
Knezić Károly (1808–1849)
Láhner György (1795–1849)
Lázár Vilmos (1815–1849)
Leiningen-Westerburg Károly (1819–1849)
Nagysándor József (1804–1849)
Poeltenberg Ernő (1813–1849)
Schweidel József (1796–1849)
Török Ignác (1795–1849)
Vécsey Károly (1807-1849)

 

 

1851 – Se construieste Fabrica de spirt si drojdie a fratilor Neuman;

 

 

Fabrica de spirt si drojdie a fratilor Neuman

 

1858 – Se construieste Gara Arad;

 

 

25 octombrie 1858

1868 – Mihai Eminescu participa în calitate de sufleur într-un spectacol sustinut de trupa lui Mihai Pascaly.
1869 – Prima societate de transport public cu tramvaie trase de cai;

 

 

 

Tramvaie trase de cai

1879 august 14 – Johanes Brahms concerteaza la Arad;

1890 – Primul Cazinou din Arad; Fondarea Societatii Filarmonice din Arad ;

 

 

 
 
Cazinoul vazut din fata 
 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cazinoul vazut dinspre malul raului Mures (iarna)

 

1890 – Se înfiinteaza primul club de canotaj din Transilvania, “Asociatia Vâslasilor Muras Arad”.

 

 

 

Debarcader pe lacul Padurice

 

 

Ungaria 1815-1919

 

 

 

 

1892 – Fabrica de vagoane Johann Weitzer si cea de automobile Marta fuzioneaza cu societatea “Astra”(1920), fabrica de vagoane, automotoare si avioane;

 

 

 

Fabrica de automobile Westinghouse

 

 

 

 

1895 Intra in functiune reteaua de alimentare cu curent electric a orasului;

 

 

 

1897

 

 

 

1899 august 15 – Are loc primul meci oficial de fotbal din Romania;

1905 – Se deschide primul cinematograf , “Muresul”;

1908 iulie 20 – Incepe sa activeze prima societate de transport cu autobuze din Romania;

Aradul s-a afirmat pe parcursul secolelor XIX – XX ca fiind unul dintre cele mai importante centre economice ale regiunii, astfel ca in anul 1937, datorită activităţii celor peste 4000 de societăţi comerciale ale sale,  a fost declarat cel mai puternic centru economic al Transilvaniei, fiind al patrulea din ţară.

De-a lungul vremii, acest oras a fost deschizător de drumuri în multe domenii, printre care şi economia, aici fiind inaugurată în anul 1840 una din primele bănci de economii şi credite de pe teritoriul României. Tot aici au fost înfiinţate prima fabrică de automobile din Ungaria şi de pe teritoriul actual al României (Marta – 1909), prima fabrică de jucării din ţară (Arădeanca – 1959) şi prima fabrică de ceasuri din ţară (Victoria – 1962). 

 

Aradul a jucat şi un rol important în cultura românească. Aici a fost construit de către un comerciant evreu, primul teatru de piatră din ţară, inaugurat în luna mai 1817, tot la Arad fiind înfiinţat în 1833 al şaselea conservator muzical european – primul din ţară. După ce în 1846 a concertat la Arad Franz Liszt, în 1847 Johann Straus fiul şi în 1877 Pablo Sarsate şi Henryk Wiernawski, oamenii de cultura din oras  decid să înfiinţeze Societatea Filarmonică din Arad.

După înfiinţarea acestei societăţi, aici au avut loc concerte ale unor muzicieni importanţi precum George Enescu (1922) sau Bela Bartok (1924).

Prezenţa culturii în rândul arădenilor este rezultatul faptului că de-a lungul istoriei s-a pus mare preţ pe educaţie.

Prima şcoală a oraşului, cu predare în limba germană, a fost înfiinţată în anul 1715, iar prima şcoală pedagogică din Transilvania a fost înfiinţată tot la Arad, în anul 1812.

 

 

 

Autobuz

Autobuz in centrul orasului Arad

1909 – Se înfiinteaza fabrica Marta, prima fabrica de automobile din Ungaria

1912  S-au înregistrat peste 63 de mii de locuitori în Arad, din care peste 70% de etnie maghiari.

 

1913 aprilie 10 – Intra in fnctiune la Arad prima cale ferata electrificata din estul Europei si a opta in lume, Arad-Podgoria;

 

 

Gara electrica Podgoria (vedere dinspre Calea Radnei)

 

 

1913 – La Arad  a fost fabricat primul automobil  pe teritoriul actual al  Romaniei

 

 

Automobil fotografiat in 1925

 

 

Aradul şi-a pus amprenta şi în politica ţării, asta prin faptul că aici s-a hotărât Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, câţiva dintre corifeii Marii Uniri fiind arădeni.

1918 – La Arad a fost Sediul Consiliul National Român Central;.

La conducere s+au aflat ilustrii politicieni aradeni,Vasile Goldis, Stefan Cicio-Pop, Ioan Flueras, Ioan Suciu s.a.

1918 – Consiliul National Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei .

13-15 mai – Iuliu Maniu anunta public pentru prima oara optiunea de separare totala a Transilvaniei de Ungaria si unirea acesteia cu România, în actuala Aula Iuliu Maniu a Universitatii Aurel Vlaicu din Arad.

1919 – La Arad, “Ablonczy si Bustin”- reprezentanta locala a firmei Ford;
1920 iunie 4 – Tratatul de Pace de la Trianon, în urma caruia Transilvania revine României. Este înfiintata uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer, cu Fabrica de Automobile Marta.
1923 – Are loc la Arad primul campionat national de canotaj din România, în organizarea Asociatiei Vâslasilor Muras din Arad (actualul Club Sportiv “Vointa” Arad)
1926 – Este înfiintata Fabrica de zahar
1929 – 1933 – Criza economica se face resimtita, multe fabrici mici închizându-se, industria concetrându-se în 22 de companii mari
1930 – Este înfiintata Fabrica de lacuri si vopsele “Polyrom”
1936 – Este înfiintata Uzina Tehnica Arad, productie becuri
1937 aprilie 23 – racordarea la noul sistem telefonic automat cu o capacitate de 1.200 linii;
1959 – Este înfiintata prima fabrica de jucarii din tara, “Aradeanca”;
1961 – Este înfiintata prima fabrica de ceasuri din tara, “Victoria”.
1968 – Orasul primeste statutul de municipiu.

In anul 1992 numărul populaţiei orasului ajunsese  la peste 190 mii de locutori. De atunci, populaţia municipiului a scăzut considerabil, ajungându-se la numărul de 147.922 locuitori la ultimul recensământ (2011).

 

 

 

 

Imagini pentru arad photos

 

 

 

In momentul de faţă, structura etnică a populaţiei orasului Arad este următoarea: români – 85,23%, minorităţile maghiară – 10,63%; germană – 0,84%; rromă – 1,71%, fiind urmaţi de alte minorităţi precum evrei, sârbi, slovaci sau bulgari.

 

 

Surse: https://posturi.wordpress.com/2011/ istoria-orasului arad/

http://specialarad.ro/aradul-un-oras-care-era-sa-fie-mutat-documentar-din-anul-2001/

 

Realizatorii acestui  film  au decis să il numească «Aradul – orașul care era să fie mutat», de la o întâmplare istorică.

Împărăteasa Maria Tereza a dorit să mute urbea Aradului de pe aceste locuri în pusta Zimandului, dar locuitorii nu au agreat deloc această idee. Odată cu moartea împărătesei și venirea pe tron a lui Iosif al II-lea, mișcarea petiționara a fost atât de intensă, încât împăratul a revenit asupra deciziei predecesoarei sale și a hotărât ca Aradul nu merită să fie mutat.

Printre alte aspecte mai puțin cunoscute, se numără și acela privind fabricarea de automobile.

Foarte puțini arădeni știu că în Arad s-au construit automobile încă din anul 1919, când firma Ford a inaugurat aici o linie de fabricație.

 

 

17/10/2016 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: