CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

WASHINGTON POST: Cum a transformat Viktor Orban un secol de istorie ungară într-o armă secretă

O fotografie cu premierul maghiar Viktor Orban care îi arată omologului polonez o hartă a Ungariei Mari, ce include Transilvania . 

 

___________________

Cei nefamiliarizați ar putea fi surprinși să audă că ungurii jelesc pierderea unui imperiu – iar premierul ungar Viktor Orban e primul printre ei.

El a inaugurat un Memorial al Unității Naționale care include denumirile a 12.000 de localități istorice „rupte de patria lor” în urma semnării Tratatului de la Trianon, care a pus capăt în mod formal Imperiului Austro-Ungar și Regatului Ungariei în urmă cu 100 de ani.

Ceremonia de comemorare nu este decât cel mai nou episod din îndelungata manipulare a istoriei de către Orban de dragul propriilor sale interese politice și al menținerii sale la putere.

După primul război mondial, Aliații victorioși au impus penalități drastice Puterilor Centrale. Dacă istoricii se concentrează în principal pe severitatea termenilor impuși Germaniei prin Tratatul de la Versailles, se poate argumenta că Regatul Ungariei, ca parte a „monarhiei dualiste” austro-ungare, a suferit chiar și mai rău.

Prin Tratatul de la Trianon, formalizat la 4 iunie 1920, Ungaria și-a pierdut 72% din teritoriul antebelic și 64% din populație.

Pierderea imperiului rămâne palpabilă și astăzi. Vizitați biroul unui funcționar public ungar și uneori veți vedea pe perete o hartă înrămată a Ungariei pre-Trianon, poate chiar incluzând și mici flacoane cu sol din „pământurile pierdute” aflate astăzi în Slovacia, Ucraina, România sau Serbia.

Orban s-a dovedit a fi remarcabil de abil în ce privește mobilizarea acestei nostalgii naționaliste.

În ultimii ani guvernul Orban a retrogradat comemorarea publică a ungurilor care personifică lupta pentru valori democratice, în vreme ce a promovat activ memoriale pentru conducători ungari aliați cu Hitler și Mussolini în cel de-al Doilea Război Mondial.

Cel mai cunoscut e faptul că Orban l-a proslăvit pe regentul Miklos Horthy, dictatorul fascist și antisemit al Ungariei din anii ’30, tocmai pentru că, sub conducerea lui Horthy, o parte a Tratatului de la Trianon a fost răsturnată prin anexarea, în 1940, a Transilvaniei, o provincie centrală pentru spiritualitatea Ungariei. (Transilvania a fost înapoiată României, unde își petrecuse mai toată perioada interbelică, pe 6 martie 1945, în urma colapsului regimului Horthy în 1944).

De când a revenit la putere în 2010, după o rundă petrecută în opoziție, Orban a obținut adoptarea unei legi care le permite cetățenilor străini cu strămoși maghiari și „cunoaștere” a limbii maghiare să primească pașapoarte ungare.

Din cele câteva milioane de indivizi eligibili, aproximativ 700.000 primiseră cetățenie până în 2015. În 2013 Orban i-a îndemnat pe maghiarii din întreaga Europă „să se unească” pentru a face din Ungaria „o națiune puternică”.

În 2014, în discursul său anual de vară din România (care mai este și astăzi căminul a aproximativ 1,5 milioane de unguri), Orban a admis că își datora succesul electoral covârșitor dobândit în același an dreptului de vot conferit maghiarilor din afara granițelor. E vorba de același discurs în care și-a proclamat aspirația de a transforma Ungaria într-un „stat iliberal”.

Pe parcursul ultimului deceniu, Ungaria a cumpărat publicații și instituții de presă cu scopul ca ele să deservească exclusiv comunitățile etnice ale Ungariei [autoarea se referă, probabil, la comunitățile ungurești din statele vecine Ungariei – n.trad.]. Guvernul ungar finanțează în mod generos cluburi sportive, școli și biserici din comunitățile ungurești apropiate de granițele sale.

Drept urmare, unele comunități ungurești efectiv s-au decuplat de țările în care trăiesc, bazându-se în mare măsură pe instituții de presă și culturale importate din Ungaria.

Politicile lui Orban în această privință aduc aminte de tacticile Rusiei cu privire la a sa „străinătate apropiată”.

E limpede că Orban nu poate reconstitui Ungaria pre-Trianon prin re-anexarea unor părți din România, Slovacia sau vestul Ucrainei. Cu toate acestea, eforturile lui de a lega mai strâns Ungaria de „pământurile pierdute” de ea au destabilizat regiunea și au complicat obiectivele politicii externe americane.

Concentrarea unică a Budapestei pe populația maghiară din Ucraina a împiedicat în ultimii doi ani orice reuniune la nivel înalt NATO-Ucraina.

După primul război mondial, Aliații victorioși au impus penalități drastice Puterilor Centrale. Dacă istoricii se concentrează în principal pe severitatea termenilor impuși Germaniei prin Tratatul de la Versailles, se poate argumenta că Regatul Ungariei, ca parte a „monarhiei dualiste” austro-ungare, a suferit chiar și mai rău.

Prin Tratatul de la Trianon, formalizat la 4 iunie 1920, Ungaria și-a pierdut 72% din teritoriul antebelic și 64% din populație.

Pierderea imperiului rămâne palpabilă și astăzi. Vizitați biroul unui funcționar public ungar și uneori veți vedea pe perete o hartă înrămată a Ungariei pre-Trianon, poate chiar incluzând și mici flacoane cu sol din „pământurile pierdute” aflate astăzi în Slovacia, Ucraina, România sau Serbia.

Orban s-a dovedit a fi remarcabil de abil în ce privește mobilizarea acestei nostalgii naționaliste.

În ultimii ani guvernul Orban a retrogradat comemorarea publică a ungurilor care personifică lupta pentru valori democratice, în vreme ce a promovat activ memoriale pentru conducători ungari aliați cu Hitler și Mussolini în cel de-al Doilea Război Mondial.

Cel mai cunoscut e faptul că Orban l-a proslăvit pe regentul Miklos Horthy, dictatorul fascist și antisemit al Ungariei din anii ’30, tocmai pentru că, sub conducerea lui Horthy, o parte a Tratatului de la Trianon a fost răsturnată prin anexarea, în 1940, a Transilvaniei, o provincie centrală pentru spiritualitatea Ungariei. (Transilvania a fost înapoiată României, unde își petrecuse mai toată perioada interbelică, pe 6 martie 1945, în urma colapsului regimului Horthy în 1944).

De când a revenit la putere în 2010, după o rundă petrecută în opoziție, Orban a obținut adoptarea unei legi care le permite cetățenilor străini cu strămoși maghiari și „cunoaștere” a limbii maghiare să primească pașapoarte ungare.

Din cele câteva milioane de indivizi eligibili, aproximativ 700.000 primiseră cetățenie până în 2015.

În 2013 Orban i-a îndemnat pe maghiarii din întreaga Europă „să se unească” pentru a face din Ungaria „o națiune puternică”.

În 2014, în discursul său anual de vară din România (care mai este și astăzi căminul a aproximativ 1,5 milioane de unguri), Orban a admis că își datora succesul electoral covârșitor dobândit în același an dreptului de vot conferit maghiarilor din afara granițelor.

E vorba de același discurs în care și-a proclamat aspirația de a transforma Ungaria într-un „stat iliberal”.

Pe parcursul ultimului deceniu, Ungaria a cumpărat publicații și instituții de presă cu scopul ca ele să deservească exclusiv comunitățile etnice ale Ungariei [autoarea se referă, probabil, la comunitățile ungurești din statele vecine Ungariei – n.trad.].

Guvernul ungar finanțează în mod generos cluburi sportive, școli și biserici din comunitățile ungurești apropiate de granițele sale.

Drept urmare, unele comunități ungurești efectiv s-au decuplat de țările în care trăiesc, bazându-se în mare măsură pe instituții de presă și culturale importate din Ungaria.

Politicile lui Orban în această privință aduc aminte de tacticile Rusiei cu privire la a sa „străinătate apropiată”.

E limpede că Orban nu poate reconstitui Ungaria pre-Trianon prin re-anexarea unor părți din România, Slovacia sau vestul Ucrainei.

Cu toate acestea, eforturile lui de a lega mai strâns Ungaria de „pământurile pierdute” de ea au destabilizat regiunea și au complicat obiectivele politicii externe americane.

Concentrarea unică a Budapestei pe populația maghiară din Ucraina a împiedicat în ultimii doi ani orice reuniune la nivel înalt NATO-Ucraina.

Tensiunile dintre România și Ungaria, ambele membri NATO, sunt deosebit de acute în acest moment. Cu cât Budapesta promovează mai mult activități și simboluri etnice lipsite de tact în Transilvania, cu atât mai mult se simt autoritățile române obligate să afirme naționalismul, amplificând sentimentul anti-maghiar și creând un cerc vicios care nu face altceva decât să consolideze etno-naționalismul și politica bazată pe revendicări în regiune.

Orban exploatează Trianonul din oportunism. După cum a observat el, comunitățile maghiare din afara granițelor ungare îi asigură voturile de care are nevoie pentru a se menține la putere – un factor ce are potențialul de a deveni chiar mai important pe măsură ce partidul său pierde controlul marilor municipalități ungare.

Însă acțiunile sale cinice de a profita de pe urma resentimentelor istorice ale compatrioților amenință acum să inflameze fix acel naționalism distructiv care a dus la Primul Război Mondial și, în consecință, la pierderea privilegiilor imperiale ale Ungariei.  

Mă întreb dacă premierul Ungariei pricepe cu adevărat această ironie a sorții.

 

 

 

Articol de Heather A. Conley (foto) – vicepreședinte senior pentru Europa, Eurasia și [Regiunea] Arctică la Center for Strategic and International Studies (CSIS) din Washington și fost subsecretar adjunct în Departamentul de Stat al SUA (2001-2005)

NOTĂ.  

Autoarea nu precizeaza faptul ca prin alipirea la Imperiul Habsburgic, Ungaria inclusa în Imperiul Austro Ungar a revendicat și primit suveranitate peste teritorii și popoare care nu-i aparțineau nici istoric, nici etnic, nici geografic.

 

Sursă: 

https://www.washingtonpost.com/ how-viktor-orban-turned-century-hungarian-history-into-secret-weapon/ prin http://www.certitudinea.ro 

21/08/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Primul ministru al Ungariei: ”La o sută de ani după pierderea războiului şi dictatul de la Trianon „suntem campionii supravieţuirii pe scena istoriei europene”

 

 

 

 

Budapesta, joi, 20 august 2020 (MTI) – La o sută de ani după pierderea războiului şi dictatul de la Trianon „suntem campionii supravieţuirii pe scena istoriei europene”, nicio naţiune din lume nu ar fi rezistat unei asemenea perioade de 100 de ani, a spus prim-ministrul Viktor Orbán joi, cu ocazia inaugurării Sitului comemorativ al Solidarităţii din Budapesta, scrie https://hirado.hu/ sarbatoarea-nationala-a-ungariei-orban 

În discursul rostit la Situl comemorativ al Solidarităţii din piaţa Kossuth din Budapesta, prim-ministrul a subliniat: bilanţul făcut la centenarul dictatului de la Trianon ne îndeamnă să declarăm că am încheiat perioada celor “100 de ani de singurătate maghiară după Trianon”.

După destrămarea Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice, Ungaria a devenit ţara cu cea mai mare populaţie şi cu cea mai mare economie din Bazinul Carpatic, iar din această poziţie rezultă anumite obligaţii pe care trebuie să ni le asumăm, a afirmat premierul.

El a accentuat: nu putem să nu ţinem cont de învăţăturile ultimilor 100 de ani.

Prin urmare au fost proclamate legile politicii naţionale a acestei noi epoci şi a fost declarat interesul şi intenţia de a participa în organizarea Europei Centrale pe baza suveranităţii, libertăţii şi a intereselor comune, a spus Viktor Orbán.

Prim-ministrul a afirmat: cu ocazia sărbătorii de 20 augusttrebuie să ne reamintim, că “statul care oferă casă, pământ şi o patrie unui popor este o stare mai mult excepţională, decâtnaturală în viaţa popoarelor”.

Un popor care îşi doreşte să aibă o patrie şi să-şi organizeze viaţa conform legilor şi datinilor proprii, aşa cum este şi poporul maghiar, trebuie să lupte în fiecare clipă pentru suveranitate şi libertate, a opinat prim-ministrul.

Referindu-se la începuturile statului ungar, el a spus: “ce vremuri, ce măreţie, ce glorie şi ce performanţă fără egal!”

Trebuie să ne reamintim, câtă vigoare, fermitate şi vrednicie, cât sânge, câte jertfe şi câtă vitejie ne-a trebuit ca acum să putem fi aici, a formulat premierul, adăugând: slăvit să fie Ştefan, primul rege al maghiarilor!

El s-a adresat ofiţerilor care au depus jurământul cu această ocazie solemnă, spunând: astăzi sunt puţini care ştiu, ce rol important trebuie să-şi asume “în făurirea viitorului Ungariei, care tocmai şi-a recâştigat respectul de sine, tocmai s-a eliberat din cătuşele celor o sută de ani de după Trianon, tocmai a regăsit
gustul şi calea măreţiei sale de odinioară, şi tocmai s-a descotorosit de hainele mizerabile ale pesimismului şi umilinţei”.

Orbán a precizat: ofiţerii sunt garanţii adevărului, conform căruia viaţa este o datorie şi de aceasta depinde viitorul Ungariei, contrar fenomenelor caracteristice prezentului.

Prim-ministrul a afirmat: acest adevăr simplu va însufleţi creşterea economică pe care o putem observa în prezent şi va trasa direcţia de urmat pentru generaţiile ce vor urma.

Individualismul a împânzit viaţa peste tot în Europa, însă cel care îşi propune ca scop îndeplinirea obligaţiilor, nu se va rătăci niciodată, a adăugat.

 

 

 

 

 

 

 

 

El a apreciat că ofiţerii care tocmai îşi încep cariera, întrupează idolul soldatului maghiar care îşi îndeplineşte datoria cu arma şi, dacă trebuie, chiar cu preţul vieţii.

Cu cât sunt mai puţini care îşi îndeplinesc datoria, cu atât mai mult trebuie să o facă alţii, aceasta este misiunea ofiţerilor armatei ungare, a subliniat.

Viktor Orbán a spus, referindu-se la situl comemorativ inaugurat că acesta “priveşte, mai mult, arată spre mândria naţiunii, clădirea Parlamentului”, completând cu demnitate panorama pieţei Kossuth, piaţa centrală a naţiunii.

El a evidenţiat: obligaţiile asumate cu ocazia centenarului dictatului de la Trianon au fost îndeplinite.

Am declarat acest an centenar Anul solidarităţii naţionale, am organizat comemorările, “cu toate că pericolul epidemiei ne-a împiedicat să ne adunăm cu toţii”.

Învăţăturile acestor o sută de ani, cele ale pierderii ţării au fost asumate de oamenii de ştiinţă maghiari, de reprezentanţii vieţii culturale, de comunităţile maghiare care trăiesc pe teritoriile dezlipite, de biserici şi de întreaga viaţă politică din Ungaria, a înşirat prim-ministrul.

În opinia sa, după aceşti o sută de ani trebuie să răspândim vestea că “Ungaria nu numai că a supravieţuit, ci şi-a ridicat din nou stindardele, şi-a recăpătat respectul pentru sine şi stă în poarta unor vremuri ilustre, cu toate şansele de a ieşi victorioasă”.

Ungaria este o patrie care oferă siguranţă şi îi aşteaptă pe toţi cei care vor să se întoarcă în ţară şi să participe la construcţia ei. După o sută de ani am înţeles: maghiarii nu îşi mai pot permite niciodată luxul de fi slabi, a formulat Viktor Orbán.

Prim-ministrul a enunţat cele şapte legi ale politicii naţionale a Ungariei secolului 21: ţara va exista până când vor fi oameni care o iubesc; fiecare copil maghiar este un nou post de veghe; dreptatea contează prea puţin fără forţă; avuţia noastră este doar cea pe care o putem apăra; toate meciurile se termină
doar în momentul victoriei; doar ţara are frontiere, nu şi naţiunea; niciun maghiar nu este singur pe această lume.

21/08/2020 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Secuii trebuie salvați !

„(…)secuii sunt un popor cu propria sa identitate etnică, distinctă de a tututror celorlalte popoare din Europa!”

– Text  din Tratatul de la Trianon –

Secuii există ! Secuii încă mai există ! Secuii trebuie salvați !

  Vestitul Tratat de pace de la Trianon a făcut parte dintr-un vast și cuprinzător pachet de tratate care au consfințit schimbările petrecute în lume la încheierea Marelui Război.

Aceste schimbări nici pe departe nu au reflectat poziția de învingător sau învins cu care s-au prezentat statele lumii la Conferința pentru Pace de la Versailles, ci au fost schimbări care au încercat să pună harta lumii, îndeosebi harta Europei, în acord cu realitatea istorică, demografică și geo-economică.

Acest lucru se vede clar din efortul pe care l-au depus, vreme de doi ani, nenumărate comisii de specialitate și care au studiat sub toate aspectele problemele ridicate de realitatea din teren confruntată cu principiul constituirii unor state naționale, cât mai unitare sub acest aspect.

Așa se face că unul din beneficiarii acestor tratate a fost staul ungar, național și unitar, care s-a înființat cu această ocazie.

După patru secole de inexistență politică, pe harta Europei a reapărut un stat ungar, înzestrat însă cu toate atributele suveranității, acelor atribute pe care ungurii le pierduseră la începutul anului 1500 și pe care, de atunci, nu le-au mai fost de nimeni acordate sau recunoscute.

Propriu-zis, prin Tratatul de la Trianon, deși învinsă mereu pe câmpul de luptă, Ungaria a dobândit pentru prima oară, statutul de țară suverană, de nimeni și nimic atârnată.

Tratatele de pace încheiate la sfârșitul marii conflagrații nu au neglijat problema minorităților naționale.

Noile hotare politice, oricât s-au străduit să fie de corecte, nu puteau și nici nu au reușit să evite menținerea în toate statele din Europa a unor importante minorități etnice.

Din acest punct de vedere, Tratatul de la Trianon are o semnificație aparte: el este ultimul act internațional care pomenește de existența unei minorități etnice străvechi: cea a secuilor.
Pomeniți până în 1920 în fel și fel de documente, inclusiv în statisticile demografice austro-ungare, secuii, factori activi ai istoriei din această parte a Europei, au fost luați în seamă cu toată seriozitatea și răspunderea de către comisia de istorici, geografi și etnografi care au cercetat situația din Transilvania.

În măsura în care această comisie a considerat în mod just că Transilvania nu poate să aparțină în întregul ei, ca entitate, decât statului unitar românesc, în același fel, adică procedând just, comisia a ajuns la concluzia că secuilor din Transilvania trebuie să li se asigure un regim aparte, care sa le asigure cultivarea și salvgardarea naționalității lor inconfundabile, distinctă de toate celelalte neamuri.

Mândrul neam al secuilor, a căror origine în peisajul european se pierde în negurile legendei, primea astfel o binemeritată recunoaștere internațională.

Destinul de care secuii au avut parte după 1920 constituie însă un paradox, dar și un mister ce trebuie a fi cercetat și lămurit.

Paradoxul constă în faptul că, supuși permanent unei presiuni de deznaționalizare prin maghiarizare, secuii au rezistat maghiarizării atâta timp cât s-au aflat sub administrare maghiară, iar dupa 1920, sub administrație românească, ne-maghiară, procesul maghiarizării a avansat extrem de rapid, astfel că în momentul de față, după 75 de ani, adică după numai 3-4 generații, minoritatea națională a secuilor este în pragul dispariției!
Comisia internațională de specialiști care, în textul Tratatului de la Trianon, fac mențiune separată despre secui, consemna astfel: secuii sunt un popor cu propria sa identitate etnică, distinctă de a tuturor celorlalte popoare din Europa!

E de datoria istoricilor și politologilor să lămurească paradoxul maghiarizării secuilor.

Secuii care, în toată istoria lor, au simțit vrăjmășia și adversitatea maghiară, împinsă până la genocid, secuii care deseori s-au refugiat din calea răutății ungurești bejenind în Moldova sau în Muntenia, dar niciodată în Ungaria !, au fost convinși după 1918 să se declare tot mai des maghiari și să se facă, la nevoie, vârful de lance al antiromânismului ungar.

Fie și numai din respectul pentru adevăr și justiție nu putem asista, ca români și ca europeni, ca oameni, nu putem asista nepăsători la procesul dispariției acestei etnii.

Cei ce vor studia acest proces, declanșat, în forme timide, dupa 1867, iar în forme radicale dupa 1918, vor constata probabil că niciodată o etnie nu a fost mai trădată și mai vândută de liderii ei ca etnia secuiască !

Cineva trebuie să răspundă în fața secuilor de ce acestora nu le-au fost puse în aplicare drepturile ce le-au fost acordate prin Tratatul de la Trianon.

Cine s-a opus aplicării acestui tratat în chestiunea secuiască? Răspunsul acestei întrebări va incrimina, dupa părerea noastră, nu numai agresivitatea și viclenia autorităților de la Budapesta, ci și nepăsarea autorităților de la București.

Problema secuilor, aflați azi, după 75 de ani de administrare românească, în pragul dispariției prin deznaționalizare, prin maghiarizare, este mult prea complexă pentru a fi analizată în limitele prezentei declarații.

Este imperios necesar și just ca această chestiune să fie studiată sub toate aspectele.

Dorim, hic et nunc, să semnalăm mai întâi că Tratatul de la Trianon , operă politică a unui mare număr de specialiști din toată lumea, prin felul în care îi menționează pe secui dă un răspuns definitiv descalificant tututror celor care susțin că neamul secuilor nu există ca neam cu identitate proprie, de sine stătător.

Mai apoi, dorim să protestăm față de autoritățile românești de azi, care, preluând tradiția comunistă, neagă existeța secuilor ca minoritate națională.

În mai multe rânduri, secui de bună credință, intelectuali cu dragoste de neamul căruia îi aparțin, s-au adresat Consiliului pentru minorități din România cerând să fie primiți în acest consiliu și reprezentanții secuilor !

S-au adresat în van, fără a fi luați în seamă!…

Nu ne miră această atitudine a autorităților românești, autorități care, la diverse niveluri, nu reușesc să reprezinte decât propria ignoranță și incompetență în materia pe care o administrează.

Fie ca acest moment când aniversăm încheierea unuia dintre cele mai corect întocmite acte internaționale, să ne trezească la realitate și să dăm curs singurei prevederi din Tratatul de la Trianon rămasă neîndeplinită: Secuii există ! Secuii încă mai există ! Secuii trebuie salvați !

Declarație în Parlamentul României în 1995 Ion Coja (reprodusă de https://infobrasov.net/secuii-exista-secuii 

Post scriptum 2020 (Ion Coja) – Ceea ce Budapesta le-a ascuns secuilor este faptul că legislația europeană are prevederi speciale pentru protecția minoritarilor care nu au o țară mamă, cum sunt țiganii sau bascii.

Aromânii din Grecia, o parte dintre ei, s-au declarat altă limbă și alt popor decât românii din România, tocmai pentru a apela la legislația europeană care protejează și susține financiar cu generozitate minoritățile etnice lipsite de un stat mamă.
Declarându-se maghiari, secuii pierd susținerea europeană, mult mai generoasă decât cea care le vine de la Budapesta. Și își pierd și onoarea de secui!

15/08/2020 Posted by | analize | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: