Martisorul – o traditie romaneasca straveche. VIDEO
Martisorul este o sarbatoare veche de mii de ani , specifica noua romanilor.
La inceput martisorul era o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoaricica facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), care semnificau victoria vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii, fiind purtata in general de persoanele mai plapande (copii si fetele tinere).. Mai tarziu aparea sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu insirate pe o ata.
Moneda de aur era asociata soarelui,martisorul ajungand sa fie un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui.Cu timpul, la acest snur s-a adaugat o moneda de argint,
Exista e asemenea credinta conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire .
Cele mai vechi dovezi arheologice ale acestei tradiţii au fost descoperite de arheologi la Schela Cladovei, în judeţul Mehedinţi.
La Schela Cladovei a fost descoperită cea mai veche civilizaţie a Europei, cu o vechime de aproximativ 10.000 de ani.
Probabil ca nu toti dintre cei care daruiesc sau primesc martisoare de 1 martie cunosc povestea martisorului ,ori s-au intrebat ce semnifica si care este originea traditiei daruirii si purtarii martisorului…
Principala semnificatie a martisorului a ramas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii si al revenirii la viata Despre Martisor sunt multe legende care incearca sa explice originea si care se pierd in negura timpurilor.
Traditiile si cultura romaneasca pastreaza cu grija memoria stramosilor , astfel ca printre miturile importante ale romanilor il vom intalni alaturi de “Miorita” si pe cel al “Babei Dochia”, aceasta fiind in stransa legatura cu data de 1 Martie si cu martisorul.La geto-daci anul nou incepea la 1 martie,calendarul lor popular avand doua anotimpuri: vara si iarna.
Martisorul era daruit in zorii primei zile din Martie si se purta o saptamana sau doua, uneori chiar pana la vederea primului pom inflorit, apoi se atarna de ramurile inflorite, crezandu-se ca tot astfel va fi si anul celui care l-a purtat. De la o regiune la alta remarcam si cateva particularitati.
Astfel,in Dobrogea martisorul era purtat pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului ca norocul sa fie “mare si inaripat”.
In satele Transilvaniei, martisorul rosu-alb din lana se agata la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tortile galetilor, pentru indepartarea deochiului, a spiritelor malefice, pentru invocarea vietii, a puterii regeneratoare care se credea ca ar fi stimulata prin insasi “culoarea vietii”.
Prima zi a lui Martie se numea in calendarul traditional al satelor carpatine si Drogobete, cand fetele se spalau “cu apa de omat” ca sa fie “curate, frumoase, albe ca neaua”.
Bihorenii credeau ca insasi apa de ploaie adunata de 1 Martie sau din “zilele babelor” te face frumos si sanatos, iar in Banat ,datina spune ca fetele sa adune stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure, sa se spele pe obrajori rostind descantecul de dragoste al drogobetelui:
“Floare de fraga/ Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti”.
Este interesant de stiut ca in vechime, pe data de 1 martie, martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si baieti deopotriva- si se purta pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se auzea cucul cantand, infloreau ciresii, veneau berzele sau randunelele.
Atunci, martisorul se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, sau era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: “Ia-mi negretele si da-mi albetele”.
In zilele noastre martisoarele si-au pierdut din semnificatie si simbolistica…Ele se confectioneaza dintr-o mare varietate de materiale,inclusiv din mase plastice sau sticla.
In vechime stramosii nostri ii atribuiau martisorului puteri magice Acum noi nu mai credem in puterile sale magice ,dar din semnificatia martisorului a ramas asocierea lui cu bucuria venirii primaverii ,dorinta de a purta noroc,de a aduce fericire , sentimentul de iubire ,simpatie,prietenie al celui care il daruieste doamnelor si domnisoarelor dragi.
Timpurile se schimba,dar traditia martisorului strabate vremurile ramanand de la o generatie la alta simbolul peren al iubirii fata de doamnele noastre si al bucuriei reintalnirii cu Primavara.
Simbolic,martisorul este si una din legaturile noastre cu cei de demult si cu cei care vor veni .E putin lucru ?
VIDEO:SUTSATA CULTURALA ARMANEASCA-UNA NJICA ISTURIE A ARMANJILOR
VIDEO:click pe linkul de jos
FOTO GALERIE: DE 1 MARTIE LA HINDUSI ESTE SARBATOAREA HOLI,SARBATOAREA CULORILOR
Anul acesta si in toti anii de 1 martie , in India si in alte tari cu o importanta populatie de religie Hindi este celebrata sarbatoarea Holi, Festivalul Culorilor. Sarbatoarea de bun venit a Primaverii, Holi mai are si semnificatia triumfului binelui asupra raului.In aceasta zi hindusii renunta la inhibitii si ies in strada si incep sa se stropeasca unii pe altii cu apa,culori si pudre…astfel incat ,intr-o atmosfera de veselie generala se ajung colorati pe fata si pe corp in cele mai vii culori…
Priviti ce s-a intamplat .
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 