CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Misteriosul proiect american ”Star Gate” (Poarta Stelară) și folosirea unor agenți cu capacități paranormale în scopuri militare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Multe servicii de informații de pe glob se folosesc în activitățile lor specifice de subiecți sau de angajați cu calități psihice care țin de domeniul paranormalului.

Agentiile respective au acceptat realitatea fenomenologiei paranormale înaintea forurilor stiintifice și mai mult decât atât, nu s-au sfiit deloc sa profite de abilitățile excepționale ale persoanelor cu astfel de capacitati.

Existenta unor adevărate unități de „paranormali”, cum li se spune în limbaj curent, sau de agenti psy, conform terminologiei specifice, a fost de mult timp confirmată sub diferite forme.

   Proiectul Star Gate (Poarta Stelară) a fost unul dintre cele mai ample programe de cercetare a puterilor ascunse ale psihicului uman din lumea întreagă  și s-a desfăşurat din anul 1970 până în 1995.

Finanţat din fonduri guvernamentale, acesta reunea un ansamblu de experimente aprobate de guvernul federal al Statelor Unite pentru a investiga fenomenele paranormale cu aplicații în domeniul spionajului militar.

Oficialii americani erau interesati în mod deosebit de identificarea si antrenarea persoanelor care sa poată „vedea” evenimente care se întâmpla la mii de kilometri distanta sau pot afla prin puterile stranii ale mintii si spiritului uman secrete militare, informatii greu de obtinut sau locatii ale serviciilor rivale din alte tari.

Fenomenele psy au fost multa vreme catalogate undeva la marginea stiintelor conventionale. Clarviziunea, telepatia, telekinezia si mai ales calatoriile astrale au fost contestate în numeroase rânduri de scepticii stiintei, care le-au negat existenta.

 Cu toate acestea, în anul 1995, conducerea de atunci a CIA a decis declasificarea unui program din categoria Top Secret început înca din anul 1970, moment în care celebra agentie americana de informatii a început antrenarea unor subiecti capabili sa „vadă la distanță”.

      În anul   1970, în plin război rece circula în lumea spionajului şi a informaţiilor zvonuri, şoapte conform cărora Uniunea Sovietică şi China antrenau soldaţi cu capacităţi paranormale.

În aceste conditii, sefii de departamente din CIA considerau ca pierd teren în fața puterilor rivale care făcusera pasi importanti în acest domeniu controversat pentru „civili” si oamenii obisnuiti. În consecinta, programele din cadrul Project Stargate au fost lansate anual, alocându-se fonduri în acest scop.

Cei din CIA erau interesati în mod deosebit de tainele clarviziunii. Aceasta capacitate paranormala a fost testata si studiata în conditii stiintifice de laborator.

Americanii ar fi vrut ca, prin intermediul unor persoane cu capacitati deosebit de avansate în domeniul clarviziunii, sa obtina date despre activitati de spionaj îndreptate împotriva SUA, potentiale acte de terorism, baze militare secrete sau locurile de lansare a unor rachete intercontinentale înca nedetectate.

  La asemenea zvonuri armata Statelor Unite nu poate rămâne impasibilă şi astfel în 1970 prin diferite proiecte unite sub numele de cod Star Gate, încep a testa şi ei capacităţile ascunse ale fiinţei umane.

Experimentele initiale au fost efectuate în incinta Institutului de Cercetari Stanford, unde mintea umana a fost supusa unor investigatii extensive fara precedent pe teritoriul american. Costurile totale ale cercetarilor de la Stanford au fost acoperite de catre CIA si alte agentii guvernamentale timp de peste douazeci de ani.

Cercetatorii Russel Targ, Hal Puthnoff si Ingo Swann au fost fondatorii acestui program secret, scopul lor principal era acela de a întelege abilitatile paranormale ale subiectilor, a le îmbunatăți pe cât posibil si a colecta informatii despre Uniunea Sovietica în contextul Razboiului Rece din acea perioada.

Cum sovieticii detineau unitati de „paranormali” înca mai impresionanti si experimentati, nu putem decât sa ne imaginam amploarea duelurilor mentale desfașurate între acesti agenti secreti nemaivazuti, aflati la distante de mii de kilometri unii de altii.

Generalul american Albert Stubblebine, la acea data sef al serviciilor de spionaj din cadrul Pentagonului, avea sub ordinele sale circa 16.000 de experti în contrainformatii.

Controla pe atunci toate operatiile militare sub acoperire derulate de SUA în lume și a jucat un rol important în invaziile americane din Panama si Grenada.

A fost implicat puternic și în celebrele programe MK Ultra. Personalitate cu mult înaintea vremurilor sale, generalul Stubblebine a anticipat înca de atunci ca razboaiele viitorului nu vor mai fi purtate doar cu rachete si tancuri, ci si prin metode neconventionale, între care puterea dezlantuita a subconstientului uman va juca un rol tot mai important.

Acestia au fost primii agenti psy – denumiti astfel dupa termenul propus de Jim Marrs, un expert în domeniu – care au lucrat pentru interesele americane.

Încurajați de primele succese, sefii din CIA priveau chiar mai departe: aspirau sa creeze un fel de unitati ofensive de paranormali care ar fi putut sa ucida de la distanta sau sa implanteze gânduri sinucigase în mintile tintelor umane care trebuiau lichidate fara interventii militare.

Se vehicula ideea ca sovieticii si chinezii ajunsesera deja la aceste etape si, probabil, americanii simteau ca ei ramasesera în urma. Tocmai se lansase bizara era a „înarmarii psihotronice”.

Din informaţile existente , pare că principalele puteri pe care doreau a le cultiva au fost vederea la distanţă (remote viewing) şi precogniţia. Vederea la distanţă e un soi de clarviziune în care subiecţii în condiţii de strictă supraveghere, intrând în stări alterate ale conştiinţei încercau să vizualizeze diverse locuri de pe glob, din spatele linilor inamice, care au aveau o importanţă militară deosebită. Pe aceiaşi linie şi precogniţia, puterea de a vedea viitorul, era cultivată tot cu un scop exclusiv militar.

Subiecţi au fost aleşi atât din rândul militarilor cât şi din rândul civililor, iar la punctul de vârf al proiectului ar fi fost până la 22 de subiecţii, rămânând doar 3 în mod oficial la data încheierii programului.

De menţionat că acesta nu a fost singurul experiment ”psy” din istoria armatei americane. A mai existat unul, de proporţi mai mici, însă mult mai ocultat, proiectul Jedi care a stat la baza cărţii The Man Who Stare at Goats şi a filmului cu acelaşi nume.

Generalii americani  au lansat în paralel și asa numitul Project Jedi, în cadrul caruia agentii trebuiau sa se antreneze  pentru  uciderea animalelor strict prin puterea minții.

Acestora li s-a cerut, în prima faza, sa ucida câini vagabonzi care erau oricum destinati eutanasierii. Niciunul dintre subiecti nu a vrut sa faca așa ceva, poate si din cauza unei bariere psiho-emotionale puternice legate de relatia dintre cele doua specii – om si câine.

 Totusi, când e vorba despre uciderea unui animal din alta specie cu puterea mintii, a existat, se pare, si o exceptie. Un fost militar din trupa americana de elita Beretele Verzi, fostul sergent Glenn Wheaton îsi aminteste de un ciudat personaj de origine bască – Michael Echanis.

Acesta este creditat de mulți experti în domeniu drept adevaratul „părinte” al forțelor de elită de acest tip  din armata americana.

Personaj ciudat, cu interese în zonele oculte ale artelor martiale, Echanis ar fi pus bazele primelor metodologii si scoli de lupta cu mâinile goale pentru agentii secreti americani si membrii trupelor speciale.

Expert în lupta cu cuțitul, Echanis a fost singurul non-coreean ințiat în obscura artă neagră Sul-sa, un fel de ninjutsu coreean, axat pe tehnicile superioare de meditație, incantații și practici paranormale, ajungând se spare la un asemenea nivel, încât putea ucide o capră doar uitându-se la ea.

Conform relatărilor unor martori, Echanis oprea pur si simplu bătăile inimii mai multor capre doar prin forța concentrării sale mentale. Nu-i trebuiau mai mult de câteva zeci de secunde, maxim un minut. Animalul începea sa sângereze pe nări, corpul îi era cutremurat de spasme si cadea apoi mort.

Cum omul este de asemenea un mamifer, se poate imagina că o persoana cu abilitatile lui Echanis ar fi putut, teoretic, sa suprime pe cale „psy” un personaj incomod pentru interesele cuiva.

 

 

Michael Echanis

 

Michael Echanis

Cât despre Echanis, versiunea oficiala spune ca ar fi murit undeva în Nicaragua, în cadrul unei operațiuni speciale derulate în anul 1978. Adevarul este cu siguranță cunoscut doar de superiorii săi pe linie militară.

 

În 1995 programul, având ca şi scop furnizarea de date către agenţiile de informaţii, este transferat de sub egida armatei SUA către CIA. Acest moment însă coincide şi cu finalizarea acestuia, oficial cel puţin, căci în acelaşi an agenţia închide programul după ce angajează doi specialişti independeţi pentru a realiza o analiză. Cei doi specialişti înaintează însă rapoarte cu păreri divergente.

Astfel Ray Hayman – profesor emeritus în psihologie la Universitatea Oregon şi unul dintre iniţiatorii mişcării scepticismului stiinţific modern alături de mare sceptic James Randi – a ajuns la concluzia că rezultatele nu sunt satisfăcătoare şi e prematur a se pronunţa existenţa acestor capacităţi până nu se fac şi alte teste de către organe independente.

Celălalt raport însă, realizat de Jessica Utts – profesoară de statistică la Universitatea California – a arătat că există un efect semnificativ din punct de vedere statistic şi că cei mai talentaţi dintre subiecţi au reuşit să producă un procent cu peste 5% – 15 % peste ghicitul aleatoriu.

Acest lucru arată că există un fenomen în momentul în care procentul este constant în decursul a mai multor teste, în mai mulţi ani precum a fost şi cazul în proiectul Star Gate.

În mod oficial, Proiectul Stargate a încetat odata cu pensionarea generalului Stubblebine. Firesc, râmân multe întrebari fara raspuns. Oricum, este greu de crezut ca, daca cei din CIA ajunsesera la astfel de rezultate la nivelul anilor 1970-1980, ar fi abandonat total cercetarile. Subiectul este deosebit de interesant chiar si numai din perspectiva cunoasterii umane, nemaivorbind de avantajele evidente pe care niste astfel de unitati de paranormali le-ar putea aduce „angajatorilor” lor, daca aceste capacitati ar opera într-adevar cu asemenea eficienta.

Dar… cine stie la ce performante au ajuns agentii psy din prezent, sau care este amestecul lor în marile afaceri politice, economice si militare din întreaga lume…
           

În raportul prin care CIA decide închiderea programului îşi motivează acţiunea prin faptul că deşi există un procent statistic, datele erau prea vagi şi prea generale pentru a putea fi folosite de către agenţiile de informaţii. Cârcotaşii şi adepţii teorilor conspiraţiei ar putea uşor sugera că nu e vorba decât de o acoperire şi că programul nu a fost niciodată închis, ci dimpotrivă perfecţionat.

Este greu de crezut ca a durat 25 de ani până gând guvernul SUA a realizat că informaţiile sunt irelevante. Este şi mai mare coincidenţa că în anul în care CIA preia programul, la foarte scurt timp ia şi decizia de a-l închide.

Dacă însă gândim problema dintr-o altă perspectivă, ce raţiune ar fi putut sta în spatele unei minciunii de oprire a programului şi continuarea lui într-un secret mai mare decât anterior şi desăvârşit, putem găsi suficiente.

Astfel, programul a ajuns la cunoştiinţa publicului, de asemenea şi bugetul lui şi faptul că s-au consumat 20 de milioane de dolari pe seama sa, a revoltat opinia publică americană, marea masă a cetăţenilor fiind sceptici faţă de aceste fenomene. Chiar ziarul Time a scris în 1995 (anul în care CIA a preluat programul) un articol critic cu privire la proiect, prezentând faptul că mai existau 3 mediumi, care lucrau pe un buget de 500.000 de dolari.

La aceste motive de politică internă mai putem lesne adăuga cel de politică externă şi siguranţă naţională, SUA nu dorea ca alte state să cunoască succesul acestor tehnici în culegerea de informaţii (desigur dacă aceste tehnici funcţionau).

Având toate acestea în vedere pare probabil ca CIA să nu fi închis programul şi ca acesta să continue probabil şi în zilele noastre.

De altfel au existat suficiente „poveşti” cum că armata SUA a folosit şi foloseşte în continuare mediumuri pentru a localiza diferite persoane şi diferite locaţii. Acest lucru nu ar trebui să ne mire căci se întâmplă chiar şi în curtea noastră.

Ceauşeşcu a dispus şi el testarea acestor fenomene, iar apelarea la mediumi pentru a găsi persoane a fost făcută în mare secret chiar şi de guvernele noastre mai actuale, un astfel de procedeu fiind aplicat pentru a găsi ziariştii răpiţi în Irak în 2005.
            

Adevărul nu-l vom afla prea curând, fie că proiectul a continuat în secret, fie că a fost oprit, informaţiile pe această temă sunt puţine căci secretomania guvernează astfel de proiecte militare.

Cine doreşte mai multe informaţii despre Proiectul Star Gate, poate  consulta Manualul pentru Vedere la Distanţă (remote viewing) elaborat şi publicat de CIA, care poate fi găsit aici.

 

 

 

 

Surse:

 

http://enciclopediaascunsa.blogspot.com/ proiectul-star-gate

 www.descopera.ro/cultura/9973876-proiectul-stargate-unitatile-de-paranormali 

 

12/01/2020 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , | 2 comentarii

Documente CIA declasificate, arată că Adolf Hitler ar fi trăit în Argentina timp de un deceniu după ce s-a presupus că şi-ar fi pus capăt zilelor. VIDEO

 

Hitler a vécu en Argentine, selon un document déclassifié par D. Trump

 

 

 

  CONFORM UNUI DOCUMENT AL CIA DECLASIFICAT DE D. TRUMP, HITLER AR FI TRĂIT ÎN ARGENTINA, TIMP DE PESTE UN DECENIU DUPĂ CE SE PRESUPUSESE CĂ S-AR FI SINUCIS

 

 

Recent, preşedintele american Donald Trump a decis să nu publice toate documentele referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy.

Totuşi, aproximativ 2.891 de cazuri considerate „sensibile” au fost făcute publice, printre acestea numărându-se şi cazul unui raport referitor la Adolf Hitler.

Potrivit istoriei oficiale, Hitler s-ar fi sinucis în buncărul său din Berlin, la data de 30 aprilie 1945. Trupul lui neînsufleţit a fost ulterior descoperit şi identificat de trupele sovietice, înainte ca acesta să fie dus pe furiş la Moscova, pentru expertize medico-legale amănunţite.

Să fi fost oare posibil ca ruşii să fi minţit în tot acest timp, rescriind altfel istoria? 

Nimeni nu credea această ipoteză fantezistă până când au fost declasificate documente FBI, conform cărora, se pare că dictatorul nazist  a scăpat din Germania şi a dus un trai liniştit într-o localitate rurală din Argentina.

„Cimelody-3″

Potrivit Daily Star, David Brixnor, un agent al CIA din Caracas, Venezuela, a raportat că Adolf Hitler era „încă în viață în 1955”, la un deceniu după moartea sa. Informația nu a putut fi niciodată confirmată de autoritățile americane.

David Brixnor, care acţiona sub codul „Cimelody-3” în America de Sud, a raportat că a primit această informație de la un agent nord-coreean. Adolf Hitler a fost văzut în Columbia.

„Führerul” şi-ar fi schimbat numele în Adolf Schrittelmayor.

 

 

 

Hitler

 

 

Agentul CIA raporta că a fost contactat direct de un fost soldat din  SS,  Phillip Citroen, care era considerat o sursă sigură și apropiată de dictatorul nazist. Există o imagine cu cei doi bărbați (foto sus).

„La momentul în care lucra pentru o companie feroviară britanică, Phillip Citroen a spus unui fost membru al consiliului că a întâlnit un individ care semăna foarte mult cu Adolf Hitler . Citroën a declarat că-l întâlnise la Residencias Colonial în Tunja, Columbia.

Potrivit sursei, acesta era un oraș aglomerat cu foști naziști care îl idolatrizau pe acest așa-numitul Adolf Hitler, adresându-i-se cu apelativul  Führer şi salutându-l în stil nazist“, se specifica  în raport.

Informațiile nu au fost niciodată confirmate de autoritățile americane.

Teza că Adolf Hitler a reușit să fugă din Berlin și a trăit câțiva ani în Argentina fusese anterior avansată de jurnalistul argentinian Abel Basti, în cartea sa „Pe urmele lui Hitler”.

Un raport CIA redactat la data de 21 septembrie 1945, relatează mărturia unui om care i-a ajutat pe şase înalţi responsabili argentinieni să-l preia pe Hitler de la bordul unui  submarin şi să-l transfere pe pământ argentinian, ascunzându-l undeva în zona munţilor Anzi.

Pe lângă documentele FBI, care detaliază depoziţia unui martor referitoare la ascunzătoarea lui Hitler din Argentina, au apărut noi informaţii care susţin că Hitler nu a murit în buncărul său din Berlin.

În 1945, ataşatul militar al Marinei americane de la Buenos Aires, a informat Washingtonul că există o mare probabilitate ca Hitler şi Eva Braun să fi sosit recent în Argentina.
Acest mesaj coincide cu prezenţa submarinului U-530 pe coasta argentiniană.

Alte detalii au venit din regiunea Anzilor, de acolo de unde se construia o vilă în stil bavarez.

Dovezi ulterioare au fost date de arhitectul Alejandro Bustillo, cel care a scris despre proiectul său şi despre construcţia noii case a lui Hitler, lucrări finanţate de către „emigranţi germani extrem de bogaţi”.

 

 

 

 

 

 

 

Probabil cea mai puternică dovadă, care susţine că Hitler a supravieţuit după prăbuşirea Germaniei naziste, se află ascunsă în Rusia.

După ocuparea sovietică a Germaniei, rămăşiţele pământeşti ale lui Hitler ar fi fost repede trimise la Moscova, unde au fost ascunse pentru a nu mai fi văzute niciodată, de nimeni.

Asta până în 2009, când unui arheolog din Connecticut, Nicholas Bellatoni, i s-a permis să colecteze mostre ADN din fragmentele umane găsite atunci.

Ce a descoperit el atunci a stârnit reacţii în cercul restrâns al spionajului, dar şi în comunitatea erudiţilor în istorie.
Nu numai că ADN-ul nu se potriveşte cu orice alte date ale lui materialului genetic, care se presupune că ar fi apraţinut lui Hitler, dar nici măcar nu se potriveşte cu ADN-ul familiei Evei Braun.
Întrebarea firească s-a rostogolit ca un bulgăre de zăpadă: Ce au găsit sovieticii în buncăr şi unde sunt rămăşiţele lui Hitler?

Noile informaţii aduse la lumină, fac foarte posibilă versiunea conform căreia Hitler ar fi scăpat din Germania. Ba mai mult, el ar fi beneficiat de ajutorul şi conlucrarea unor servicii de spionaj internaţionale.

Documentele FBI scot în evidenţă faptul că americanii ştiau de prezenţa lui Hitler în America de Sud şi au ajutat la muşamalizarea acestui caz.

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

 

https://vault.fbi.gov/adolf-hitler/adolf-hitler-part-01-of-04/view

http://www.7sur7.be/7s7/fr/1505/Monde/article/detail/3296779/2017/10/30/Hitler-est-toujours-en-vie-le-troublant-document-declassifie-de-la-CIA.dhtml

http://www.wikistrike.com/2017/10/hitler-a-vecu-en-argentine-selon-un-document-declassifie-par-d.trump.html

https://www.antena3.ro/externe/fbi-a-declasificat-documentele-care-confirma-fuga-lui-hitler-din-germania-foto-video-283685.html

01/11/2017 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ZIARISTI ONLINE: Maresalul Antonescu voia sa imparta aurul BNR romanilor ca sa nu ajunga pe mana rusilor.Raportul Secret al agentului Intelligence Service AGG de Chastelain.

1 august  2011

In noaptea de 22 spre 23 decembrie 1943,  Forţa 13340 a Special Operations Executive (SOE) al Royal Air Force (RAF), a trimis în România un avion militar care paraşuta trei ofiţeri de informatii în împrejurimile oraşului Alexandria, zona satului Plosca. Astfel debuta operaţiunea “Autonomous”. Locotenentul-colonel Gardyne de Chastelain (Alfred George Gardyne de Chastelainindicativ secret DIH 1342) era şeful misiunii şi fusese timp de 13 ani (1927-1941) directorul societăţii petroliere “Unirea” şi şeful rezidenţei lntelligence Service pentru România.

Un personaj de legenda al Intelligence-ului britanic, de Chastelain s-a casatorit la Bucuresti cu Marion Elizabeth (Walsh) de Chastelain, care lucra la acea vreme pentru Standard Oil of New Jersey. Ea insasi o agenta pentru viitorul serviciu MI6, i-a dat nastere la Bucuresti lui Alfred John Gardyne Drummond de Chastelain, ajuns la randul sau un general de renume, al Canadei.

Insotitorul britanic al lui de Chastelain in misiunea din ’43-’44 era căpitanul Ivor Porter. Capitanul fusese deja in Romania timp de un an, cu acoperirea de asistent la Universitatea din Bucureşti, unde a predat cursul de limba şi literatura engleză, pentru ca apoi, dupa 23 august, sa devina ataşatul Legaţiei Engleze până în februarie 1945.

 Cel de-al treilea membru al grupului, căpitanul roman Silviu Meţianu, participase la primul război mondial, apoi emigrase în Anglia. Pana la 23 august 1944 cei trei au fost “prizonieri de lux” in apartamentul de serviciu al sefului Jandarmeriei Romane, generalul Constantin Z. “Piki” Vasiliu, din sediul institutiei de pe Stefan cel Mare, si au intermediat negocierile Guvernului Roman cu Marea Britanie, pe una dintre liniile folosite.

Cei trei se bucurau de notorietate si chiar de o oarecare celebritate in Romania, inca de dinainte de a fi parasutati, daca ne gandim la simplul fapt ca au vrut sa o recruteze si pe Maria Tanase ca agent secret al Intelligence Service.

Dupa Pozitia SSI fata de Operatiunea “Autonomous” a SOE »  si Negocierile Maresalului cu Aliatii si marea tradare de la 23 august 1944 relatate de un agent secret al Intelligence Service. Ivor Porter: Operation Autonomous , Ziaristi Online va ofera astazi a treia parte a documentarului despre Intelligence Service si negocierile Maresalului Ion Antonescu cu Aliatii: un Raport Top Secret catre RAF semnat de AGG de Chastelain si obtinut de Ziaristi Online din arhivele secrete ale SSI transferate Securitatii si apoi SRI.

Extrasele din Raportul Secret de mai jos demonstreaza din nou marea tradare a regelui Mihai din 23 august 1944, faptul ca Maresalul Ion Antonescu se afla in negocieri finale atat cu anglo-americanii cat si cu rusii dar si, mai ales, dovedesc din nou predarea Romaniei de catre Marea Britanie in mainile URSS, fara nici cea mai mica remuscare, alta decat cea a agentilor secreti de pe teren care simpatizau romanii si lupta lor antibolsevica.

 “Antonescu sustinea ca Romania nu putea sa aiba incredere in Uniunea Sovietica dar regele impartasea parerea ca ei au fost nevoiti sa aiba incredere in Soviete si ca el isi asuma intreaga responsabilitate procedand astfel.”, scrie de Chastelain despre noapte lui 23 august 1944.

Totodata, se confirma si relatia stransa a Maresalului Antonescu cu seful comunitatii evreiesti, dr Filderman, revenit la Bucuresti din Transnistria, pe care il rugase sa intervina la randul sau pe langa Washington si Londra pentru a fi acceptate conditiile Bucurestilor. Mai aflati aici si cu ce dosar s-a dus Antonescu in ultima sa vizita la Hitler cat si solutia pe care o gasise Maresalul pentru ca aurul Romaniei sa nu intre in mainile rusilor: sa il imparta romanilor! (roncea.ro)

Maresalul Antonescu vroia sa imparta aurul BNR romanilor ca sa nu ajunga pe mana rusilor. Raportul Secret al agentului Intelligence Service AGG de Chastelain. PREMIERA Ziaristi Online.

Operatiunea “Autonomous”

Rapoarte catre Royal Air Force

Lt. Col. A.G.G. de Chastelain

Sept 1944

TOP SECRET

I. Note cu caracter general si diferite informatii

Continuarea la Ziaristi Online

01/08/2011 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: