CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ar putea rezolva un candidat din zilele noastre subiectele examenului pentru admiterea la universitatea americană Harvard din anul 1869 ?

 

 

 

 

 

  

 

Foto: Faţada de vest a Universităţii Harvard, în 1869

 

În 1869, renumita universitate americană Harvard a dat un anunţ în ziare pentru a atrage cât mai mulţi studenţi.

La vremea respectivă, examenul pare să fi  fost „floare la ureche”, dat fiindcă din 210 candidaţi au reuşit 185 !

Subiectele acelui test de admitere la universitate,  date publicităţii de jurnalul american „The New York”, au fost preluate de întreaga presă internaţională.

 „Good Culture” a publicat un material intitulat „Poţi să treci examenul de admitere la Harvard din 1869? (Punem pariu că nu)”, continuând că „acest test este o fereastră incredibilă prin care descoperim ce însemna cândva educaţia de elită din America „, iar publicaţia „Business Insider” a expus la rândul său subiectele (http://www.businessinsider.com/harvard-entry-exam-2011-7#%23ixzz1T2BXQjLg.)

Din întrebările la examenul de admitere la Harvard din 1869 reproduse mai jos, lipsesc cele privitoare la cunoștintele muzicale sau la pictură … în rest examenul respectiv are de toate! 

 

Oare  acest examen ar putea  fi promovat de un candidat din zilele noastre? 

 

 

 

 

harvard

 

Foto: Studenţi la Harvard

Ce trebuia să ştie, în 1869, un candidat la Harvard?

Pe lângă latină, greacă, greacă veche şi geografie antică, candidaţii trebuiau să aibă cunoştinţe semnificative de artimetică, algebră şi geometrie.

Iată câteva dintre subiectele examenului de admitere la Harvard, din 1869, iar dacă încercaţi să le rezolvaţi… vă urăm mult SUCCES!!!!!

 

 

– Reduceţi următoarea expresie la cea mai simplă formă:

(9a2b2– 4b4) (a2– b2) – (3ab – 2b2) (3a [a2 + b2] – 2b [b2 + 3ab – a2])b

 

– Un om a cumpărat un ceas, un lanţ şi un medalion cu 216 dolari. Ceasul şi medalionul împreună au costat de trei ori mai mult decât lanţul, iar lanţul şi medalionul costă împreună jumătate din cât a costat ceasul. Care a fost preţul fiecăruia?

 

– Demonstraţi formula pentru cosinusul sumei a două unghiuri şi deduceţi formulele pentru cosinusul dublului unghiului şi cosinusul a jumătate dintr-un unghi

 

 

 

 

 

– Cât reprezintă 50 lire sterline şi 12 şilingi la o dobândă de 8%, la sfârşitul a cinci ani, două luni şi trei zile.

 

– Descrieţi traseul urmat de „Cei zece mii” (un grup de mercenari, majoritatea greci conduşi de Cyrus cel tânăr în încercarea de a prelua cu forţa tronul Imperiului Persan, de la fratele său Artaxerxes II – n.n) sau desenaţi-l pe o hartă.

 

– Traduceţi în latină: Cine a fost mai ilustru în Grecia decât Temistocle, care atunci când a fost condus în exil nu a făcut rău ţării sale nerecunoscătoare, dar a făcut acelaşi lucru pe care Coriolanus l-a făcut cu douăzeci de ani înainte.

 

– Gramatica latină : Care sunt părţile principale ale termenilor : cado, cacdo, tono, reperio, curro, pasco , paciscor.

 

– Precizaţi toate infinitivele şi participiile de la abeo, ulciscor, indicativul prezent pentru fio, indicativ viitor activ şi prezentul subjonctiv pasiv pentru munio.

 

– Gramatică greacă: Daţi un exemplu de omitere a unuia sau a mai multor sunete într-un cuvânt sau o frază (pentru a face pronunţia mai uşoară). În ce cuvinte accentul vocalei omise dispare cu vocala?

 

– Arătaţi cum poate fi aflată aria unui poligon circumscris unui cerc, apoi modul în care aria unui cerc poate fi caculată. Apoi demonstraţi că cercurile sunt unul faţă de altul în aceeaşi relaţie precum pătratele razelor lor.

 

– Expuneți un eseu despre Pericle: omul şi politica sa.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse:

 

https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/iata-testul-de-admitere-la-harvard-din-1869

http://www.gandul.info/financiar/poti-sa-treci-examenul-de-admitere-la-harvard-din-1869-vezi-testul-primit-de-candidatii-la-celebra-universitate-8519504

http://verticalnews.ro/cel-mai-greu-examen-de-admitere-la-facultate/

16/02/2018 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Nascocirea „limbi moldovenesti” – un instrument de genocid etno-cultural al românilor basarabeni.VIDEO.

(…) Se stie si este unanim ca limba româna are 5 graiuri, numite subdialecte, si anume: molodvenesc, muntenesc, crisean, maramuresean si banatean, fiecare dintre ele caracterizandu-se prin anumite trasaturi specifice. Din aceste graiuri este constituita limba româna, unica pentru toata suflarea româneasca.

Iata ce au spus de-a lungul timpului mari oameni de cultura si oameni politici despre  romani si despre moldoveni…

1. Karl Marx: «Administratia ruseasca din toate judetele Basarabiei a ordonat sa fie arse orasele si satele in momentul apropierii inamicului. Acest ordin este cu atat mai ridicol, cu cat, dupa cum rusii inteleg prea bine, românii basarabeni nu vor regreta plecarea lor mai mult decat românii din Valahia si Moldova…» (opere, ed. II, vol. 10, Moscova, 1958, p.495). «Taranul român din Basarabia nutreste pentru «muscal» numai ura» (K. Marx: Insemnari despre români, Bucuresti, 1964, p.167).

2. Friedrich Engels: «Finlanda este finlandeza si suedeza, Basarabia – româneasca, iar Polonia Congresului – poloneza (…). Aici nici nu poate fi vorba de unirea unor neamuri inrudite, care poarta numele de rus, aici avem de a face pur si simplu cu o cucerire prin forta a unor teritorii straine, pur si simplu cu un jaf». (Opere, ed. v.22, Moscova, 1962, p.30-31).

3. F.A. Bronchaus, J.A. Efron: «Grupul romanic este reprezentat de români (cca. 9.000.000) in Gubernia Basarabia (judetele Balti, Soroca, Chisinau, Orhei) si in judetele nistrene (Herson); aceasta populatie isi apara cu insistenta limba si chiar a românizat o parte din populatia ucraineana» (Dictionar enciclopedic, Sankt Petersburg, 1899).

4. L.S. Berg: «Moldovenii sunt românii care populeaza Moldova, Basarabia si o parte din guberniile Podolia si Herson; acestia populeaza in proportie nu prea mare si gubernia Ekaterinoslav» (Basarabia. Tara, populatia, economia. Petersburg, 1918).

5. N. Durnovo: «… toate scolile organizate in Basarabia au scopul de a transforma românii basarabeni in velicorosi, ceea ce nu reuseste…» (Peterburgskie vedomosti, 27 mai (9 iunie) 1912).

6. V. I. Lenin: «Basarabia este pamant românesc» (V. I. Lenin, lucrarea «dreptul natiilor la autodeterminare»).

7. Alexei Mateevici: «Mai inainte de toate sa stiti ca (…) fara unire nu vom putea dobandi nimic. Deci sa avem un gand, o inima, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate inflori numai daca se intemeiaza pe idei drepte. Cu mahinre am vazut astazi ca intre d-voastra nu toti sunt uniti asupra ideei drepte. Unii se socot moldoveni, altii – cei mai putini – români.

Ei bine, daca ati luat asupra d-voastra sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie sa dati poporului idei adevarate, caci altfel intreg invatamantul e fara rost. Da, suntem moldoveni, fii ai Vechii Moldove, insa facem parte din marele trup al românismului, asezat prin Romania, Bucovina si Transilvania (Aplauze). Fratii nostri din Bucovina, Transilvania si Macedonia nu se numesc dupa locurile unde traiesc, ci-si spun români. Asa trebuie sa facem si noi (Aplauze).

Asta nu inseamna separatism, caci si cei din Transilvania, si cei din Bucovina, si cei din America se numesc tot români. Al treilea sfat pe care vi-l dau este: sa stati cu mare putere la straja intereselor nationale. Sa traim bine si cu strainii, dar sa nu tradam interesele noastre, caci altfel vom cadea pentru totdeauna…

… N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut. Aceasta se stie din capul locului, ca sa nu mai vorbim degeaba. (…) Noi trebuie sa ajungem de la limba noastra proasta de astazi numaidecat la limba literara româneasca» (Din cuvantarea rostita la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917).

8. Ruben Budagov: «Numai pentru faptul ca I.V. Stalin aminteste «limba moldoveneasca» a aparut problema limbii moldovenesti de sine statatoare, desi majoritatea lingvistilor considera pana acum ca românii si moldovenii vorbesc aceeasi limba» (Voprosi iazakoznania, 1957, Nr.2, p. 154).

9. Rajmund Piotrowski: «… termenul de «limba moldoveneasca» are o istorie mai veche pe teritoriul Basarabiei. Acest termen a fost un instrument al politicii imperiale tariste, iar apoi al politicii imperiale staliniste-bolsevice. Menirea acestui instrument era de a izola Basarabia, iar mai tarziu – Republica Moldova de la arealul românesc» (Literatura si Arta, 31.08.1995).

10. Nicolae Corlateanu: «Se impune a intelege cu totii, o data si pentru totdeauna, ca incercarile intreprinse in perioada sovietica de a crea o noua limba literara romanica pe teritoriul fostei RSSM, diferita de cea româna, n-a dat si, de fapt, nu puteau da nicicand rezultatele scontate. Dimpotriva, au dat nastere la discutii infructuoase, pentru ca in nici un chip nu se poate ascunde adevarul confirmat istoriceste prin unitatea de limba, literatura, creatii artistice. O data si odata trebuie sa ajungem cu totii la intelegerea ca limba noastra literara trebuie numita cu numele sau adevarat – româna. Acest lucru nu afecteaza in nici un fel nici ambitiile, nici orgoliul cuiva, cu atat mai mult independenta si suveranitatea statala a Republicii Moldova» (Limba Romana, nr. 4 (22), 1995, p.10-19).

11. Eugen Coseriu: «A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, e o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocind etno-cultural».

12. Silviu Berejan: «limba exemplara nu poate fi numita moldoveneasca, pentru ca limba literara, «moldoveneasca», nu exista. Exista numai vorbire dialectala moldoveneasca» (Literatura si Arta, 24.08.1985).

13. Ion Constantin Ciobanu: «(…) de cata intelepciune au dat dovada stramosii nostri ca au numit aceasta limba cu un cuvant neutru. Limba română! Doamne fereste daca aceasta limba s-ar fi nascut din uzurpare si s-ar fi numit dupa vreo regiune oarecare munteneasca, olteneasca, ardleneasca, banateana, bucovineana, moldoveneasca etc.! Atunci, s-ar fi vazut cum joaca dracul intr-un picior! Sintagma «limba româna» e unificatoare. Ea nu inalta, nu coboara, nu subapreciza pe nimeni, ea creeaza la toti condtii egale! Si taie o data si pentru totdeauna apa de la moara ratacitilor» (Moldova literara, 18.VI.1995)

14. Declaratia Adunarii Generale anuale a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova: «Adunarea Generala anuala a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova confirma opinia stiintifica argumentata a specialistilor filologi din republica si de peste hotarele ei aprobata prin Hotararea prezidiului ASM din 9.IX.1994, potrivit careia denumirea corecta a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este limba româna. 29 februarie 1996».

Aducem in continuare atat punctul de vedere al cronicarilor moldoveni, cat si al savantului-enciclopedist, mebru al Academiei din Berlin, Dimitrie Cantemir.

1. Grigore Ureche: «Românii cati se afla locuitori in Tara Ungureasca si la Ardeal, si la Maramorasu de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag…».

As vrea sa atentionez aici privirea si cugetul «carturarului» cu trei facultati (si diplome, fireste) V. Stepaniuc… Se zice ca e doctor in nu stim care stiinta. Mai degraba as zice ca e doctor in prostie… Tovarasul flutura, in timpul unui interviu acordat reporterului de la PRO TV Chisinau, volumul «Letopisetul Tarii Moldovei», afirmand ca noi, «moldovenii», avem «niste specific»… Nici cu trei facultati, ignorantul, nu este in stare sa citeasca un letopiset…

2. Miron Costin: «Ca si noi, si muntenii se numesc români… Rumân este un nume schimbat in cugetarea anilor de la român…» (Cronica polona: Despre limba moldoveneasca sau rumaneasca). La 1675 Miron Costin nu facea nici o diferenta, considerand limba moldoveneasca identica cu cea româneasca, ea fiind una a intregii suflari românesti.

3. Dimitrie Cantemir: «Inainte de toate, chiar daca acest (neam) a fost impartit in trei tinuturi de capetenie, totusi toti se cheama cu acelasi nume de români, dispretuind adica dand de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de catre popoarele barbare. Caci românii care traiesc si astazi in Transilvania, deasupra fluviului Olt, in tinutul numit Maramures, nu-si dau numele de valahi, ci de români (martori imi sunt toti locuitorii tuturor natiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate ii numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, ii numim munteni – caci au luat in stapanire mai multe locuri muntoase) isi dau si ei la fel numele de romani, iar tarii lor de Tara Româneasca, adica in latineste: Terra Romana.

Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacica, nici moldoveneasca, ci româneasca, astfel ca, daca vrem sa-l intrebam pe un strain de stie limba noastra, nu-l intrebam: «Scis moldavice?», ci «Stii româneste?», adica (in latineste): «Scis Romanice»? Iar daca aceste neamuri n-ar fi la obarsia lor romani, cum, ma rog, ar fi putut sa-si ia, prin minciuna, si numele, si limba romanilor?…»

In «Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor»: «neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor… toti cu un nume de obste români se cheama». Afirmatiile acestea nu lasa nici o umbra de indoiala ca moldoveanul Dimitrie Cantemir se considera român.

Cunoscand aceste si multe alte argumente doveditoare ca noi, bastinasii dintre Prut si Nistru, suntem romani, ca avem o limba romana, o istorie romana, si auzindu-i pe acesti necarturari, ignoranti, farisei si tradatori de neam: Voronin, Tarlev, Stati, Beniuc, Stepaniuc, Ostapciuc, Duracov si multi alii, iti vine sa transformi argumentele intr-o ghioaga de-ale ostasilor lui Stefan cel Mare si sa-i otanjesti cate pe unul, pana cand va iesi din ei prostia, fareseismul, slugarnicia fata de seniorii lor de la Kremlin si va intra in loc dragostea de neamul din care fac parte, de limba, drgostea de istoria noastra straveche si plina de fapte de glorie… Prostia omeneasca o poti inlatura prin cuvantul intelept. Ignoranta, ambitia, minciuna, slugarnicia nu le poti lichida decat aruncandu-le peste bordul istoriei…

Parlamentul de la Chisinau, fara a intui cel putin cat de mare e prostia si ignoranta pe care o afiseaza in fata lumii, le-a declarat razboi , prin legea nr. 546 din 19 decembrie 2003 privind aprobarea Conceptiei nationale,  cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, savantului-enciclopedist Dimitrie Cantemir, savantilor de renume mondial Eugen Coseriu, Nicolae Corlateanu, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Ruben Budagov, Rajmund Piotrowski, cantaretului limbii materne Alexei Mateevici, regretatului scriitor Ion C. Ciobanu, savantilor rusi L.S. Berg, N. Durnovo, F.A. Bronchaus, I.A. Ffron; Valeriu Rusu (Franta), Klaus Heitman (Germania), Alf Lombard (Suedia); teoreticienilor comunsimului stiintific Karl Marx, Friedrich Engels, V.I. Lenin…

Sursa: basarabia91.net/2011/04/

Articol: „Limba moldovenească – instrument de genocid etno-cultural al românilor basarabeni”

In baza textului publicat in 2004 de Vlad Zbarciog

(Sursa: Ceasul al doisprezecelea, ed. Pontos, Chisinau, 2008)

08/04/2011 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA | , , , , , | 5 comentarii

VIDEO: Grupul Hotel FM, care reprezinta Romania la Eurovision 2011, va trece prin Chişinău in drum spre Germania

În drum spre Germania, Hotel FM trece prin Chişinău
Formaţia Hotel FM, care reprezintă România la Eurovision 2011, va participa, pe 23 şi 26 februarie, la Selecţiile Naţionale ale concursului din Bulgaria şi Moldova, ca parte a turneului de promovare a piesei «Change», scrie Cotidianul.

Potrivit reprezentanţilor TVR, în luna martie se conturează turnee de promovare în Grecia, Italia, Ungaria şi Bulgaria, urmând ca în aprilie cei trei membri ai formaţiei — Gabriel Băruţa, David Bryan şi Alexandru Susz — să plece în Marea Britanie şi Belgia.

Trupa Hotel FM va concura în cea de-a doua semifinală a Eurovision, care va avea loc pe 12 mai. Prima semifinală este programată pentru 10 mai.

Anul acesta, concursul va reuni participanţi din 43 de ţări, care vor concura în cele două semifinale, cu excepţia Spaniei, Italiei, Franţei, Marii Britanii şi Germaniei, calificate direct în finală ca urmare a statutului de ţări care contribuie financiar la organizarea Eurovision.

Atât marea finală, care se va desfăşura pe 14 mai, cât şi semifinalele vor fi găzduite de Arenele Fortuna din Dusseldorf.

Anul trecut, Germania — reprezentată de Lena cu piesa «Sattelite» — a câştigat concursul Eurovision organizat la Oslo, unde Paula Seling şi Ovi s-au clasat pe locul al treilea cu «Playing with Fire», mai scrie Cotidianul.

Sursa:Ziarul de Garda ,Chisinau

In urmatorul video -Lena, castigatoarea Eurovision de anul trecut din partea Germaniei  :

12/02/2011 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: