CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

PETELE NEGRE ale istoriei ROSII: Impuscati pentru ca au pus intrebari, trimisi in gulag pentru un pumn de grau

Gulag…

 Peste 2400 de persoane au fost impuscate, iar alte 230 au fost deportate in lagarele de concentrare staliniste, la ordinul Troicii NKVD-ului din RASSM, intr-un singur an, in perioada august 1937 – noiembrie 1938. Acestea sunt primele date prezentate de Comisia pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar, dupa examinarea arhivelor Ministerului de Interne.


Troica Speciala era formata din trei persoane – ministrul de Interne, Procurorul General si primul secretar al Partidului Comunist, organ paralel cu sistemul judiciar, insarcinat cu pedepsirea rapida a “elementelor antisovietice”.

 

Troica se intrunea de 2-3 ori pe zi, iar uneori avea si cate 11 sedinte, in care decidea soarta a sute de oameni. De cele mai multe ori, sentinta era “Rastreleati!” (n.n. “Impuscat!”, trad. din rusa) si doar rareori oamenii erau trimisi in lagare sau li se confisca averea.

 

Erau condamnati, laolalta, oamenii de diferite etnii, insa moldovenii-romani mai aveau un cap de acuzare: promovau valorile nationale.

 

Motivele erau mai mult decat ridicole. “Oamenii erau condamnati pentru ca erau normali, puneau intrebari si nu acceptau realitatea. Deseori erau invinuiti de spionaj sau pentru ca preziceau caderea regimului”, a spus Gheorghe Negru, membru al Comisiei.

 

Istoricii au descoperit ca in lagarele de concentrare nu au fost deportati in mare parte doar culacii, dupa cum s-a crezut pana acum. Cei mai multi erau tarani saraci sau din clasa de mijloc. 50 la suta din deportati erau moldoveni, de origine etnica romaneasca.

 

Un taran era condamnat la ani grei de munca silnica in gulag pentru ca a furat un pumn de grau sau un stiulete de porumb, in timp ce demnitarii de stat, care erau prinsi cu delapidari de sute de mii de ruble, riscau in cel mai rau caz sa-si piarda locurile de munca sau sa fie exclusi din partid.

 

“Nu vrem sa facem din acestia eroi, dar nici sa-i numim tradatori nu putem, precum i-a calificat regimul. Ceea ce este important e ca dupa 1956 au fost eliberati din asa-numitele asezari speciale, dar niciodata nu au fost reabilitati. Ei au fost lipsiti de drepturi in toata perioada sovietica: copiii lor nu puteau sa invete in institutii superioare de invatamant, sa aiba functii de raspundere”, a declarat Igor Casu, vicepresedintele comisiei.

 

In 1944, odata cu intrarea sovieticilor pe teritoriul Basarabiei, in timpul raziilor pentru “identificarea dusmanilor regimului sovietic”, au fost arestate circa 50 de mii de persoane, dintre care jumatate au fost condamnate. Intre 1941 si 1946 au activat asa numitele “detasamente de lichidatori”, care aveau acelasi scop.

 

Potrivit presedintelui Comisiei, Gheorghe Cojocaru, istoricii vor studia, incepand cu aceasta saptamana, si arhivele Serviciului de Informatii si Securitate.

 Comisia pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar a fost creata prin decret prezidential pe 14 ianuarie. Comisia urmeaza sa prezinte, pana pe 1 iulie 2010, propuneri cu privire la problema studiata.

Sursa:Stirea Zilei md.

24/02/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: