CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Românii basarabeni aflaţi sub ocupaţia rusească, „un popor care n-are drept la limba sa părintească”

 

 

Imagine similară

 

 Scrisori din Basarabia: „Iată-ne un popor care n-are drept la limba sa părintească”!

Congresul literatorilor de la Viena a finit lucrările sale şi a redigiat un voluminos volum în care vor intra toate discursurile prin care s-a pledat cauza muncitorilor condeiului. 

Proprietatea literară a fost proclamată sus şi tare că trebuie neatinsă. Otărârea congresului e justă; a nega dreptul scriitorului asupra fructului muncii sale este tot aceiaşi ca şi a nega proprietatea în general.

D. Ulbach, preşedintele congresului, nu poate fi subsonat de socialist şi, după opţiunea mea, este îmbucurător a vedea o manifestaţiune aşa de francă şi aşa de majestoasă făcută tocmai în momentul de faţă de către pionierii civilizaţiunii…

Dar este un ce trist în toate acestea; pe când literatorii Occidentului să preocupau de garantarea intereselor proprii, pe când să propuneau şi să luau fel de fel de măsuri în favoarea lor personală, nici o voce măcar nu s-a ridicat pentru a apăra interesele popoarelor întregi călcate în picioare, batjocorite şi nimicite!

Aşa, de exemplu, îmi veţi permite a poza următoarea cestiune simpaticului reprezentant al României, dl. Djuvara, care putea să ridice vocea sa pentru noi – basarabenii!…

Guvernul rus a interzis orice scriere în limba română în Basarabia, poporul român din această parte integrantă a României să află condamnat la o pedeapsă din cele mai crude – la ignoranţă eternă! Nici un ziar românesc, nici o operă literară, nici un cântec bătrânesc nu poate fi tipărit în tipografiele noastre, ba încă ceva şi mai mult, cărţile bisericeşti şi cărţile didactice române sunt sechestrate şi arse .

O grupă de tineri basarabeni ghidaţi de nişte sentimente nobile, a crezut de cuviinţă d-a aduce în Basarabia câteva exemplare din cărţile didactice editate pe la Bucureşti şi Iaşi, cu singurul scop de a învăţa carte prin satele de unde se trag ei.

Poliţia, fiind avizată despre aceasta, arestă pe tinerii români şi sechestră cărţile care fură imediat arse. Tinerii sunt arestaţi şi în momentul de faţă.

Aşadar, iată-ne un popor care, după opinia guvernului autocrat din Moskva, n-are drept nu numai la operile sale literare, dar şi la limba sa părintească.

Pentru ce dar literatorii întruniţi la Viena n-au voit să rădice această cestiune mult mai mare decât aceea rădicată de către dânşii, pentru ce dar d. Djuvara nu s-a rădicat să ne apere printr-un discurs plin de un avânt patriotic.

Ah!, ce bine ar fi ca pionierii civilizaţiunii contimporane să fie mai puţin egoişti şi mai magnanimi, mai umani, atunci asemenea crime ca cele ce se comit în faţa lumii de către guvernul rusesc n-ar fi posibile, sub frica d-a fi pedepsite cu dispreţul franc al societăţii culte a Europei întregi, pe când, în momentul de faţă, pe baza oportunismului, operile criminale a unui guvern întreg zac ascunse sub vălul întunericului…

Cine din români nu-şi aduce aminte despre bogăţia cântecelor populare a românilor din Basarabia; aceste cântece, creaţiunea inspiraţiunii poetice a poporului însuşi, zac în uitare, fiind interzisă culegerea lor… Guvernul rus crede posibil a deznaţionaliza prin aceasta un milion de români. (…)

 

 

Imagini pentru romanii din basarabia photos

Basarab,
Chişinău, 2 octombrie 1881

Din ARHIVA TIMPUL md., 4 aprilie 2012

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/10/31/ziua-de-31-octombrie-in-istoria-romanilor/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/10/31/o-istorie-a-zilei-de-31-octombrie-video/

Reclame

31/10/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Un comentariu

KARL MARX despre agresiunile rușilor împotriva românilor. VIDEO

 

 

 

 

O carte apărută în limba română la Bucureşti în anul 1964, având titul „Karl Marx – însemnări despre români“, avea să tensioneze la maxim relaţiile dintre administraţia comunistă din România şi cea de la Moscova.

Textele scrise de filosoful şi istoricul german,fondator al „comunismului ştiinţific” au fost folosite pentru a justifica ”divorţul” regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej faţă de Uniunea Sovietică.

… La începutul anilor ’60, un cercetător polonez a făcut o descoperire importantă în timp ce investiga arhiva ”Marx şi Engels”, care era depozitată la Institutul Internaţional de Istorie Socială din Amsterdam.

În câteva dosare nestudiate până atunci au fost găsite însemnări ale filosofului şi istoricului german Karl Marx despre relaţiile istorice dintre România şi Rusia. Cercetătorul polonez a anunţat administraţia comunistă de la Bucureşti, care, surprinsă, a decis să continue analiza documentelor.

  La vremea respectivă, liderul comunist Gheorghe Gheorghiu Dej începuse o îndepărtare ideologică de Moscova promovând un comunism naţional. Istoricul Andrei Oţetea (directorul Institutului de Istorie din Bucureşti al Academiei Republicii Populare Române) a fost trimis la Amsterdam.

Ulterior, împreună cu istoricul polonez care a descoperit manuscrisele, Stanislav Schwann, au editat volumul ”Karl Marx – însemnări despre români”.

Cartea a fost publicată la Editura Academiei, în 1964, într-un tiraj de 20.000 de exemplare care s-a epuizat foarte repede.

  ”Volumul fundamenta atât poziţia antisovietică, mai precis spus antihrusciovistă, a comuniştilor români, cât şi cea antimaghiară.

Textele lui Marx erau folosite că argument decisiv şi irevocabil pentru dreptul istoric al românilor în Transilvania şi pentru evaluarea negativă a influenţei ruse asupra Ţărilor Române, fiind atinsă şi problema Basarabiei, subiect de permanentă disensiune între români şi sovietici în acei ani”, afirmă istoricul Bogdan Cristian Iacob.

Aşa cum era de aşteptat, cartea a produs o criză între Moscova şi Bucureşti.

Sovieticii au protestat pe canale diplomatice, dar evident nu au avut cum să-l combată pe însăşi părintele fondator al comunismului- Karl Marx.

”Cartea a fost una dintre cele mai reuşite acţiuni de propagandă ale României comuniste şi constituia una dintre cele mai acide critici scrise vreodată la adresa Rusiei, chiar dacă era vorba despre Imperiul Ţarist. Marx scria despre comportamentul nedrept al Rusiei faţă de România, despre viceleniile Rusiei în relaţia cu noi, despre răpirea Basarabiei din 1912, despre barbaria soldatului rus.

A fost unul dintre cele mai inteligente gesturi politice ale regimului Gheorghe Gheorghiu Dej la adresa Moscovei. Pentru toate regimurile comuniste, numele lui Marx era sfânt.

Nici măcar Moscova nu putea intra într-o polemică. A fost o mişcare de şah-mat din partea Bucureştiului”, afirmă, la rândul său, istoricul Adrian Cioroianu.

Prin această carte, românilor li se oferea o lecţie de istorie românească ce le-a fost interzisă din 1944, aceia a cotropirilor şi exploatărilor Principatelor Române de către ruşi, cuprinsă în perioada dintre Ocuparea Crimeii (1787) şi până la Războiul din Crimeia (1856).

 

 

Imagini pentru marx despre români photos

„Ţăranul român nutreşte pentru «muscal» (moscovit) numai ură”, astfel începea Marx unul dintre cele patru manuscrise descoperite la Amsterdam.

  • „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din Moldo-Valahia se numesc ei înșiși români; vecinii lor îi numesc vlahi sau valahi”.

  • „Românii din Transilvania sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin și cămașă de pânză fină. Ei erau numiți „plebea vagabondă”, deși formau 2/3 din populație, în timp ce ungurii, sașii, secuii, grecii, armenii formează la un loc cealaltă treime. Principiul fundamental al legii maghiare: Nobilitas Hungaria est… În Dieta din 1847 s-a manifestat cel mai injurios dispreț față de români: a topi toate naționalitățile cu naționalitatea maghiară”.

  • „Fără românii din Transilvania, comandați de Iancu, rușii nu ar fi fost în stare să se măsoare cu Bem-Kossuth care a respins cu dispreț propunerile românilor, dar au fost bătuți admirabil de Iancu”.

  • „Rușii, vreo zece mii, nu pierd ocazia și intervin și ei în Transilvania, în februarie 1849, unde jefuiesc vârtos și copios. La fel au intrat în Moldova și Țara Românească în 1848. Nu mai puteau să stea în stepele lor de „grija” românilor…”

  • „Rusia a obţinut pentru ea însăşi cedarea a aproape ½ din Moldova, provincia Basarabia. Convenţia de la Akkerman (în 1826) şi tratatul de la Adrianopol n-a conferit Rusiei nici un drept de suveranitate. Art. 5 al tratatului de la Adrianopol: „Principatele Moldovei şi Ţării Româneşti, plasându-se prin capitulaţie sub suzeranitatea Înaltei Porţi, şi Rusia garantând prosperitatea lor, îşi vor păstra toate privilegiile şi imunităţile…”

  • „Administrația rusească din toate județele Basarabiei a ordonat sa fie arse orașele și satele în momentul apropierii inamicului. Acest ordin este cu atât mai ridicol, cu cât, dupa cum rușii înțeleg prea bine, românii basarabeni nu vor regreta plecarea lor mai mult decat românii din Valahia și Moldova…”

  • „Țăranul român din Basarabia nutrește pentru «muscal» numai ură”

  • „A fi suspectat de a nutri sentimente patriotice era egal cu a fi exclus din funcţiuni publice. Servilitatea faţă de interesele Rusiei era un titlul de promovare…”.

  • „Au fost excese groaznice. Contribuții de tot felul în produse, furaje, vite, corvezi, hoții, omoruri etc. Bărbați și femei au fost înhămați la care cu vizitii cazaci care nu-și cruțau nici bâta și nici vârful lăncii. Peste 30.000 de români fură smulși de la munca câmpului pentru a servi ca animale de muncă. Kutuzov declara cu cruzime: Vi se lasă ochii ca să puteți plânge!”. (Despre războiului ruso-turc din 1828-1829, când 150.000 de ruși au invadat Țările Române)

  • „Abia au plecat austriecii din Țara Românească și rușii lui Suvorov au intrat. Țara este dată pradă focului și jafului de către acesta. Dacă mai înainte doar turcii și habsburgii dominau principatele românești, începând cu ocuparea Crimeii de către ruși (1787), vecinătatea rusă devine cel mai mare și mai dezastruos pericol pentru Țările Române.” (Despre invazia rușilor, după ocuparea Crimeii de către Ecaterina a Rusiei la 1787)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI:

 

 

 

Surse:

 

 

bilunarul CERTITUDINEA  – KARL MARX despre agresiunile rușilor împotriva românilor (în lucrarea „Insemnari despre români – Manuscrise inedite”, București, 1964).

https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cum-distrus-karl-marx-relatia-moscova-bucuresti-analiza-filozofului-german-privitoare-romania-taranul-roman-nutreste-muscal-numai-ura-

27/08/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

23 iulie 1601 – Mihai Viteazul trimite un memoriu marelui duce al Toscanei, Fernando I de Medici, considerat prima autobiografie din literatura română

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

In urma cu  417 ani, la data de 23 iulie 1601, Mihai Viteazul dicta un memoriu către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere italiană, considerat prima autobiografie din literatura română.

„[…] În Arhivele din Florenţa d-l Angelo Pernice, care, ca scriitor al unei istorii a Statelor balcanice, cunoaşte trecutul nostru şi ni-a vizitat ţara, a găsit, între alte acte, privitoare la concursul dat de nobilii toscani trimişi de marele Duce Cosimo în ajutorul lui Mihai Viteazul, o întinsă povestire a Domnului învins în 1600 de Ungurii ardeleni şi de Basta, către principele italian care-i cunoscuse nevoia şi voise să-l sprijine în lupta-i de cruciată, precum şi către oricari alţii.

Cele spuse astfel de omul care începe vorbind de «dorul său intim de a face lucruri care ar duce la lauda lui Dumnezeu, la slujba creştinităţii şi, în sfârşit, la un capăt de cinste al ostenelilor sale şi la o veşnică faimă după moartea lui», sunt de cea mai mare însemnătate.

Căci, de fapt, Domnul cuceririlor îndrăzneşte a face istoria însăş a vieţii sale, precedând cronologic memoriul, de mult tipărit şi tradus în «Tezaurul» lui Papiu Ilarian şi reluat de mine în Scrisori de Domni, în care-şi prezintă îndreptăţirea în faţa împăratului, al cărui om în Ungaria, generalul albanez Basta, îi dăduse cea mai grea lovitură”.

Așa scria Nicolae Iorga despre memoriul autobiografic al lui Mihai Viteazul redactat la 23 iulie 1601.

 

 

 

 

Mihai Viteazul catre ducele Toscanei 1

 

 

 

„[…] Acuma, în mod limpede, oricine poate vedea câtă muncă și osteneală am îndurat șapte ani de-a rândul și câtă slujbă am făcut creștinătății, căci am dobândit de la turci 100 de tunuri și că până la urmă din cele trei țări, adică din Țara Românească, Ardeal și Moldova, am scos și am făcut gata de slujba Măriei Sale Împăratului 200 de mii de oameni de luptă, pedeștri sau călări, cu care eram totdeauna gata să slujesc Măriei Sale.

Iar acuma am ajuns la acest capăt, pierzând toate lucrurile pe care le câștigasem din tinerețea mea până la bătrânețe, și țări, și bogății, și soție, și copii; și dacă aș fi pierdut tot din pricina vrăjmașilor, sau dacă mi-ar fi fost luate de vrăjmaș, nu m-ar durea atâta cât mă doare, fiindcă au fost făptuite de aceia de la care nădăjduiam și așteptam ajutor și reazim; Dumnezeu le vede.

În vremea aceasta se poate vedea că n-am cruțat nici cheltuieli, nici osteneală, nici sânge, nici viața mea, ci am purtat războiul așa de multă vreme singur, cu sabia în mână, fără să am nici fortărețe, nici castele, nici orașe, nici cel puțin o casă de piatră unde să mă pot retrage, ci abia una singură pentru locuință.

Și fiind din țări așa de îndepărtate și necunoscute, nu am pregetat să mă alătur cu puterile mele și cu cheltuieli uriașe la creștinătate, nefiind cunoscut de nimeni, și nici nu le-am făcut silit de cineva, ci ca să am și eu un loc și un nume în creștinătate am părăsit toate celelalte prietenii ce le aveam.

Astfel, rog toată creștinătatea să-mi stea într-ajutor, căci am pierdut tot, și țări, și bogății, și soție, și copilași, și, în sfârșit, tot ce am avut pe lume.”

 

 

Surse:

 

https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2016/04/24/memoriul-lui-mihai-viteazul-catre-marele-duce-al-toscanei-in-care-isi-descrie-faptele-1600/

http://www.rador.ro/2018/07/23/calendarul-evenimentelor-23-iulie-selectiuni-4/

http://24pharte.ro/memoriul-lui-mihai-viteazul-catre-marele-duce-al-toscanei-in-care-isi-descrie-faptele-1601/

https://newsteam.ro/social/un-document-despre-care-se-vorbeste-foarte-putin-autobiografia-lui-mihai-viteazul/23/07/2018/

 

23/07/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: