CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Preşedintele Senatului României consideră că oficialii şi ambasadorii străini ar trebui să fie mai rezervaţi când comentează despre România

 

 

 

 

Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, a declarat ieri seara, la Antena 3, că oficialii şi ambasadorii străini ar trebui sa fie mai rezervati cand critica ceea ce se întamplă în România, relatează Agerpres.

„Atitudini ale unor ambasade la Bucuresti sau chiar ale unor oficiali straini se intampla pentru ca ei vor merge atat de departe cat li se va permite. Daca in ultimii ani in Romania nimeni nu i-a atras atentia ambasadorului x sau y: „Vedeti ca v-ati depasit limitele mandatului!” (…) Daca nu i-a spus nimeni si a vazut ca o data, de doua ori merge, se simte liber sa faca in continuare. Este ridicol. Vine presedintele Franţei, pentru care am tot respectul şi aşteptări foarte mari pentru că eu vreau sa reuşească să readucă  Franţa la un nivel care să poată să contribuie la funcţionarea motorului european cu doi cilindri – Franţa si Germania, vine la noi şi pledează (…) şi când se intoarce in Franţa are alt discurs. (…) Există totuşi o minimă decenţă. Nu vii în alta parte şi incepi să dai lecţii.

Uita-te la tine, în ograda proprie, şi fii putin mai rezervat. Dar nu e valabil numai pentru Franţa. E valabil şi pentru celelalte ţări care am vazut ca s-au grăbit”, a afirmat luni seara Tariceanu, la Antena 3.

El a susţinut ca unii ambasadori străini au criticat legile Justiţiei, fără ca acestea sa fie publicate sau să ajungă la forma finală.

„Semnarea de catre cei sapte ambasadori a acelei scrisori cu sfaturi, mie mi-a demonstrat un lucru, pentru ca am vazut ca au replicat foarte prompt: „Avem si noi serviciile noastre de traduceri!”.

Aveti servicii de traduceri? Inseamna ca sunteti la curent cu ceea ce s-a legiferat. Nu aveau cum sa fie la curent cu ceea ce s-a legiferat pentru ca nu erau publicate (n.r. legile Justitiei) si nu sunt in forma definitiva.

Când este sesizată Curtea Constituţională ele mai pot suferi modificari. Atunci cum te pronunţi, cum te antepronunţi? Pe ce bază?

Care nu ma duce decât la o concluzie: ca este o atitudine rau-voitoare. (…) Nu vad unde e problema. Se pune sub semnul intrebarii suveranitatea Parlamentului in elaborarea legilor? In alte tari nu am auzit asa ceva”, a mai spus politicianul român.

Tăriceanu nu a fost acum pentru prima dată critic la adresa unor ambasadori străini. Ne amintim că în urmă cu doar câteva luni, în septembrie 2017, acesta se declara profund dezamăgit de atitudinea ambasadei americane şi în general a ambasadorilor străini la Bucureşti:

„În România s-a creat un sistem paralel de putere”, a spus Tăriceanu, care a mai afirmat că anumite „forțe încearcă cu disperare să-și păstreze pozițiile obținute în ultimii zece ani”.

„Sigur că nu pot să nu fac o referire directă la atitudinea unor ambasade și ambasadori. Mă surprinde și mă dezamăgește profund atitudinea ambasadei americane, pentru că și eu, ca și alți români, am privit cu admirație și la o Americă care este prin esență țara libertăților. Dacă un demnitar român ar promova o firma românească ar fi imediat acuzat, bineînţeles, de trafic de influenţă.

Dar ambasadele străine au văzut că nu există aliat mai bun în acest demers al lor de a-şi promova firmele şi interesele lor decât DNA-ul. Ei nu mai au nevoie să mai facă altceva decât să vină pe această piaţă în care toate firmele româneşti au fost decapitate, toţi au fost trimişi la plimbare, nu mai există o firma importantă de lucrări publice românească, toate contractele de lucrări publice sunt câştigate de firmele străine”, a declarat preşedintele Senatului României.

https://www.antena3.ro/politica/calin-popescu-tariceanu-mesaj-categoric-pentru-ambasadorii-straini-la-bucuresti-sa-se-uite-in-451937.html

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/c-p-tariceanu-ma-dezamageste-profund-atitudinea-ambasadei-americane-787182

23/01/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

VIDEO SI FOTO: CEL MAI MIC STAT DIN LUME – MOLOSSIA

 

File:Molossia - Border with United States.jpg

Bine ati venit in Molossia !

File:Flag of the Republic of Molossia.svg

Drapelul mandrei Republici Molossia.

File:Arms4.jpg

 Stema Republicii Molossia.

 

 Excelenta Sa dl. Kevin Baugh ,Presedinte al Statului Molossia,va ureaza  BUN VENIT !

 

Dl.Presedinte si familia prezidentiala.

File:Molossia - Customs post.jpg

Vama Statului Molossia

  

Tinerii – viitorul Patriei. Organizatia de tineret (Rangers ) a Republicii Molossia.Republica  Molossia{Republic of Molossia} este un  microstat-republica, fondat de Kevin Baugh ,care este si presedintele acestuia.

Este situat in interiorul statului american Nevada, langa Dayton . Teritoriul statului se compune din casa d-lui presedinte Baugh si alte doua proprietati in Southern California si Pennsylvania. 

Proiectul Molossia a pornit ca un  ”un hobby…  in prima faza ca un proiect copilaros in 1977″Numele de Molossia provine de la cuvantul spaniol morro care inseamna “dealuri stancoase”. Teritoriul tanarului stat are in componenta sa  trei proprietati localizate in Statele Unite cu  o suprafata totala de 5.8 hectare.

Populatia  numara 11 persoaneRepublica Molossia s-a proclamat stat independent si suveran,a adoptat forma de guvernamant republicana si este guvernata de o Adunare Nationala .Presedintele republicii este  dl.Kevin Baugh,parintele fondator al tarii.

Molosia este o enclava de aprox.58.000 metri patrati, pe teritoriul Statelor Unite ale Americii si s-a proclamat stat suveran si independent  in 1999 .A fost prima tara care a recunoscut independenta Kosovo,in ziua proclamarii acesteia.

Capitala tarii se numeste Espera.

Moneda nationala se numeste VALORA si arata asa :

 

 

 

1 Valora Obverse1 Valora Note (Obverse) 1 Valora Reverse1 Valora Note (Reverse)
5 Valora Obverse5 Valora Note (Obverse) 5 Valora Reverse5 Valora Note (Reverse)
10 Valora Obverse10 Valora Note (Obverse) 10 Valora Reverse10 Valora Note (Reverse)
20 Valora Obverse20 Valora Note (Obverse) 20 Valora Reverse20 Valora Note (Reverse)

SITUL OFICIAL AL REPUBLICII MOLOSSIA  ESTE :  http://www.molossia.org/

Limbile oficiale sunt : Engleza(Deseret), Esperanto, si  ”Griko”.

Poporul molossian reclama si teritoriul Vesperia cu o suprafata de 49.881 mile patrate pe planeta Venus si o suprafata numita Neptune Deep, in Nordul Oceanului Pacific.

 Vom vorbi curand despre limba “Griko”si despre alfabetul”Deseret”.

EXTRAORDINAR !!!!IMNUL “MOLOSSIENILOR” este  “Pe-al nostru steag e scris unire “,compus de Ciprian Porumbescu ! 

 

 

 

 

HOTARAT LUCRU, ROMANIA AR TREBUI SA RECUNOASCA OFICIAL MOLOSSIA INDEPENDENTA SI SA FACA SCHIMB DE AMBASADORI CU EA …

04/11/2012 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

PROVOCAREA MOLDOVEI

Vytautas Landsbergis-fost presedinte al Lituaniei

 

 

În 1989, în cadrul lucrărilor Congresului deputaţilor poporului din URSS de la Moscova, activa o comisie autorizată să aprecieze acordul semnat în 1939 de către Uniunea Sovietică şi Germania.

În componenţa ei fuseseră cooptaţi şi câţiva reprezentanţi ai RSS Moldova. Aceştia sprijineau, fireşte, poziţia deputaţilor baltici, care condamnau înţelegerile secrete dintre cele două state, dar încercările lor timide de a include în textul rezoluţiei, alături de Ţările Baltice, şi Basarabia sau Moldova n-au avut sorţi de izbândă.

Atât în perioada la care mă refer, cât şi mai târziu, moldovenii au suferit prejudicii din lipsa unei coeziuni interioare, oscilând între opţiunea recunoaşterii raptului Basarabiei din trupul României şi a aspiraţiilor unei eventuale reuniri şi între dorinţa pentru crearea R. Moldova cu un statut de stat independent.

Deşi divergenţele în cauză mai continuă şi astăzi, după o perioadă îndelungată de dominaţie a Partidului Comuniştilor, ultimele alegeri parlamentare au oferit forţelor de centru şi dreapta şansa de a prelua puterea: o coaliţie compusă din patru partide a format o majoritate precară, forţând comuniştii să treacă în opoziţie.

Sfâşiată în bucăţi şi cea mai săracă ţară a Europei, Moldova de azi şi-a revenit întrucâtva, făcându-şi publice adevăratele aspiraţii. Noua coaliţie guvernamentală are un nume foarte sugestiv – Alianţa pentru Integrare Europeană.

În pofida boicotului comuniştilor, care lipsesc din sala şedinţelor parlamentare pe parcursul a 17 săptămâni, Alianţa a reuşit să desemneze preşedintele legislativului, să formeze guvernul şi să lanseze o serie de reforme.

Graţie aceluiaşi boicot, parlamentul nu poate întruni o majoritate de voturi şi, ca urmare, n-a izbutit să aleagă preşedintele ţării, din care motiv urmează să fie dizolvat.

Dar preşedintele parlamentului Mihai Ghimpu, care, conform prevederilor Constituţiei, exercită şi funcţia de preşedinte interimar al statului, a dat dovadă de tărie, a lansat ideea organizării unui referendum în al cărui temei Constituţia ar putea fi modificată (iniţiativă aprobată şi sprijinită de parlament) şi a declarat că va dizolva legislativul numai după referendum, iar data noilor alegeri parlamentare va coincide cu data alegerilor prezidenţiale directe.

Altfel zis, Moldova a ajuns la o răspântie, urmând să aleagă calea de dezvoltare europeană sau să rămână în continuare un satelit al Rusiei cu o Transnistrie ocupată şi împănată de pacificatori.

O trecere în revistă a istoriei Lituaniei din ultimul timp sugerează ideea mai multor afinităţi. Cu o întârziere de 20 de ani, Moldova a intrat într-un proces de primeniri şi doreşte să-şi ia destinul în propriile mâini.

Ar putea-o abate din acest făgaş o nouă discordanţă în interior (spre exemplu, scindarea Alianţei pentru Integrare Europeană), o eventuală revenire la putere a comuniştilor sau o intervenţie excepţională a Rusiei – un război.

Dorindu-i succes acestui popor prieten, cu un destin similar destinului nostru, să ne amintim aici de o seamă de evenimente care au avut loc acum 20 de ani… şi câteva zile în urmă.

La 31 mai 1990, Parlamentul RSS Moldova a adoptat o rezoluţie prin care recunoştea independenţa proaspăt redobândită a Lituaniei, parlamentul şi guvernul acestei ţări şi condamna blocada Lituaniei impusă de Kremlin.

La 10 iunie 1990, la Chişinău a fost dat publicităţii răspunsul Lituaniei – scrisoarea lui V. Landsbergis adresată preşedintelui Consiliului Suprem al Moldovei Mircea Snegur:
Am perceput cu bucurie şi cu gratitudine vestea despre decizia Consiliului Suprem al R. Moldova de a recunoaşte Parlamentul şi Guvernul Republicii Lituania independente şi de a condamna blocada impusă Lituaniei.

Evenimentele din Moldova şi Lituania au un caracter ireversibil şi constituie o parte componentă a procesului de democratizare a Europei de Est.
Ne exprimăm speranţa că în viitorul apropiat ţările noastre vor colabora în calitate de parteneri şi de membri independenţi şi egali ai Comunităţii Europene.
Două zile mai târziu, la Moscova, în cadrul şedinţei Consiliului federaţiei, convocate în prezenţa lui M. Gorbaciov, M. Snegur a avut curajul de a sprijini protestul lui V. Landsbergis privind blocada impusă de autorităţile sovietice.

Gestul în cauză mai constituie şi astăzi o replică elocventă la adresa celor care preferă să stea la adăpost şi să nu „tachineze ursul” supărat.

Şi totuşi în Moldova au intervenit o serie de circumstanţe nefavorabile în virtutea cărora dezideratul citat al Lituaniei întârzie cu 20 de ani. Dar iată acum devine actual.

În a doua jumătate a lunii iunie, preşedintele Parlamentului Moldovei – care a participat la festivităţile noastre organizate pe 11 martie la Vilnius -, în calitate de preşedinte interimar al statului, a emis un decret de o importanţă politică excepţională prin care revendică retragerea „necondiţionată, urgentă şi transparentă” a armatei ruse de pe teritoriul Moldovei.

(Să ne amintim de importanţa documentului final adoptat în cadrul conferinţei conducătorilor de state de la Helsinki în 1992, care impunea retragerea „imediată, regulamentară şi definitivă” a trupelor militare străine din Ţările Baltice.)

Prin acelaşi decret, preşedintele Mihai Ghimpu a declarat 28 iunie drept zi a comemorării ocupaţiei sovietice. În fiecare an, în această zi la mormintele victimelor represaliilor sovietice vor fi depuse flori, în instituţiile de stat vor fi ţinute minute de reculegere, iar în şcoli – „ore de comemorare a victimelor”. În centrul oraşului, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, va fi înălţat un monument dedicat memoriei victimelor regimului comunist.

La 28 iunie, în cadrul unei şedinţe parlamentare, urma să fie citit raportul oficial al Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova (discordanţa din interiorul coaliţiei a impus amânarea citirii raportului în cauză până la 2 iulie).

Circulă zvonuri intimidante pentru unele persoane potrivit cărora vor fi interzise simbolurile comuniste şi chiar partidul în sine. Autorităţile ruse şi mass-media de stat au reacţionat cu o explozie de furie şi injurii, ameninţări şi revendicări de a abroga decretul „profanator” (M. Ghimpu a refuzat).

Adversarii săi evită subiectul ocupaţiei, preferând să discute despre un „destin istoric comun” şi să abordeze o gândire pragmatică spre „a nu prejudeca interesele de stat”.

Comuniştii blamează „extremismul” şi se declară gata să apere democraţia. O poveste veche şi mult prea bine cunoscută!

(Acest articol al fostului preşedinte al Lituaniei, acum europarlamentar, Vytautas Landsbergis, a fost publicat în presa lituaniană)

 

  • Un articol de: Vytautas Landsbergis

22/07/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: