CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Raportul summit-ului NATO de la MADRID. De ce Putin este considerat inamicul numărul unu al Alianței NORD- ATLANTICE

De ce Putin este inamicul numărul unu al NATO

Nu era de așteptat nicio surpriză de la summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care sa încheiat la Madrid joi, 30 iunie, scrie https://www.blick.ch/fr/news/monde/le-bilan-du-sommet-pourquoi-poutine-est-lennemi-n-1-de-lotan-

NATO a devenit din nou o alianță anti-rusă, al cărei obiectiv prioritar astăzi este să contracareze această țară „care constituie cea mai importantă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și a păcii și stabilității în zona euro-atlantică”.

Suedia și Finlanda, care au ales să renunțe la neutralitatea lor pentru a se alătura Alianței, au fost acceptate. Turcia, care a cerut concesii de la acești doi nou-veniți cu privire la primirea refugiaților kurzi, a obținut promisiuni și și-a ridicat dreptul de veto asupra aderării lor.

Trei țări au fost în centrul tuturor discuțiilor: Ucraina, Rusia și China.

Ucraina: lacrimi, promisiuni și arme

Dacă promisiunile îi angajează cu adevărat pe cei care le fac, cele treizeci de țări membre ale NATO (în curând vor fi 32 cu Finlanda și Suedia) sunt acum atașate inseparabil de soarta Ucrainei.

„Patronul” celei mai puternice coaliții militare din lume, președintele american Joe Biden, a reiterat: „Acest război nu se va încheia cu o victorie a Rusiei în Ucraina”. Și toți liderii Alianței au cântat același refren: sprijinul lor pentru această țară asediată va dura „atât cât va fi nevoie”, cu scopul, pe măsură ce luptele progresează, de „reconstruire a armatei ucrainene” și dotarea acesteia cu arme grele. esenţială pentru a se opune armatei ruse. Nicio referire, însă, la trimiterea de trupe terestre.
În intervenția sa de la distanță la summitul de la Madrid, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat asupra distrugerilor masive comise de bombele și rachetele rusești. Prezenți la fața locului, cei doi frați Vitali și Wladimir Klitschko au emoționat publicul vorbind despre mama lor care este rusoaică și care rămâne în Ucraina cu riscul vieții.

„Vom face totul pentru ca Ucraina să nu fie învinsă”, a repetat Joe Biden. Rămân trei subiecte: viitoarea reconstrucție a țării care va fi dezbătută la conferința de la Lugano din 4 și 5 iulie; capabilitățile reale ale armatei ucrainene și pierderile umane.

In prezent,Ucraina și NATO au un destin comun chiar dacă această țară nu este membră a Alianței și, așa cum ne-a amintit președintele francez Macron, „articolul 5 privitor la asistența reciprocă a statelor membre nu i se aplică”.

Rusia: cea mai importantă și directă amenințare pentru Occident

Nu mai este un război rece SUA-URSS și nu este un război deschis, dar este un duel de cea mai mare intensitate care poate degenera în orice moment.

NATO a devenit din nou o alianță anti-rusă, al cărei obiectiv prioritar este astăzi să contracareze această țară „care constituie cea mai importantă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și a păcii și stabilității în zona euro-atlantică”.

Președintele francez a amintit, în cadrul conferinței de presă, că „NATO este și o alianță nucleară”, dovadă că această confruntare se poate transforma într-un incendiu. În termeni mai simpli, inamicul numărul unu al celor 30 de șefi de stat sau de guvern ai țărilor membre ale Alianței se numește Vladimir Putin.

Această postură este foarte riscantă. De asemenea, promite să fie foarte costisitoare, având în vedere angajamentele țărilor membre de a cheltui mai mult pentru apărarea lor și planul NATO de a înființa o forță de reacție rapidă de 300.000 de soldați în loc de 40.000 câți erau până acum.

De asemenea, aceasta îi privează pe europeni de o autonomie strategică reală în raport cu Statele Unite, chiar dacă Aliații neagă acest lucru și dacă declarația finală recunoaște că „NATO și UE joacă roluri complementare, coerente, care se întăresc reciproc în sprijinul păcii și securității internaționale. […] pentru că valoarea unei apărări europene mai puternice și mai performante contribuie pozitiv la securitatea transatlantică și globală și care este complementară și interoperabilă cu NATO”.

Următorul summit este deja un program în sine: va avea loc în 2023 în Lituania, mai aproape de amenințarea rusă.

O enigmă, o preocupare și o provocare: China

„China își arată ambițiile și urmează politici care sunt împotriva intereselor noastre, a securității și a valorilor noastre. Aliații vor lucra împreună pentru a aborda provocările sistemice pe care le pune China pentru securitatea euro-atlantică, rămânând în același timp pregătiți să lucreze cu China în mod constructiv pentru a obține o mai mare transparență reciprocă.”

Această propoziție preluată din noul concept strategic 2022 adoptat de NATO, este un avertisment care va irita cu siguranță chinezii, piața naturală a materiilor prime rusești.

Pentru NATO, axa Moscova-Beijing există într-adevăr.

Dovada, este această altă propoziție a conceptului strategic:

„Rusia și China stabilesc acum un parteneriat strategic și conduc o ofensivă autoritară împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli.”

Prin urmare, întrebarea este dacă cea mai puternică coaliție militară din lume are mijloacele pentru a-și susține afirmațiile. Mai ales că țările emergente importante, precum India sau Indonezia (unde summitul G20 se va întruni pe 15 și 16 noiembrie în prezența lui Vladimir Putin) își arată dezaprobarea față de acest război din Ucraina, pe care îl văd drept un „conflict european”.

NATO nu-și mai ascunde teama față de Rusia și China. Problemă este că în viața reală, frica este rareori un bun sfătuitor.

01/07/2022 Posted by | analize | , , , , , , | 2 comentarii

Ţările NATO, Adunarea Parlamentară a OSCE şi Congresul SUA au cerut Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria

Imagini pentru summit nato iulie 2018 bruxelles photos

 

Premieră istorică la summitul  NATO

Țările membre ale NATO reunite pentru summitul de la Bruxelles, au solicitat miercuri retragerea forțelor militare pe care Rusia le-a staționat ilegal pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei.

În declarația finală a summitului, țările NATO au condamnat, din nou, ”cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, pe care noi nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște”, adăugând :
 

”Reiterăm sprijinul acordat integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor recunoscute pe plan internațional.

În conformitate cu angajamentele sale internaționale, solicităm Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără consimțământul lor”, au subliniat Klaus Iohannis, Donald Trump și ceilalți 27 de lideri ai ţărilor din Alianţa Euro-Atlantică.

Cu referire la Republica Moldova, aliații din NATO fac un apel către Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria.

În declarație, membrii NATO au condamnat, din nou, ”cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, pe care noi nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște”.

Membrii Alianței au punctat că mediul de securitate euro-atlantic a devenit mai puțin stabil ca urmare a anexării ilegale a Crimeei, a acțiunilor de destabilizare în Ucraina, a încălcării spațiului aerian al NATO, precum și al nenumăratelor exerciții cu dimensiune nucleară.

„Vedem o Rusie mai insistentă, care a folosit forța împotriva vecinilor Ucrainei, a Georgiei, și care are forțe armate și în Republica Moldova împotriva voinței Guvernului”, a precizat Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.

Referitor la Republica Moldova , aliații din NATO fac un apel către Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în negocierile privind Transnistria.

La 11 iulie și Plenul Adunării Parlamentare al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE) a votat Declarația și rezoluțiile de la Berlin, în care este menționat și conflictul transnistrean.

Astfel, OSCE reafirma necesitarea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional.

Poziția NATO , îndeosebi în privința Republicii Moldova, vine în contextul în care Adunarea Generală a ONU a adoptat în luna iunie un proiect de rezoluţie propus de Chişinău privind retragerea trupelor ruse din Transnistria.

Totodată, în raport cu Georgia și Ucraina, declarația finală a summitului intervine înaintea unei reuniuni-premieră privind evoluțiile de securitate la Marea Neagră, întrunire organizată la inițiativa României și la care vor participa și cele două state partenere.

Textul integral al declarației summit-ului este disponibil AICI.

 

 

Congresul SUA a înregistrat o rezoluție prin care cere retragerea trupelor ruse din R.Moldova și condamnă agresiunea Moscovei

 

 

 Congresul SUA a înregistrat la rîndul său o rezoluție prin care cere retragerea trupelor ruse din R.Moldova și este condamnată agresiunea Moscovei.

Statele Unite susțin integritatea teritorială și suveranitatea politică a Moldovei, Ucrainei și Georgiei și reafirmă suportul pentru guvernările alese democratic și oamenii din cele trei țări, se arată într-o rezoluție înregistrată în Congresul SUA.

Documentul stipulează angajamenul SUA de a susține cele trei state pe parcursul integrării europene, asigurarea securității energetice și intensificarea cooperării comerciale.

Totodată, rezoluția condamnă agresiunea rusă în regiune și cere retragerea trupelor și munițiilor  Federației Ruse, ilegal aflate pe teritoriul celor trei state.

Documentul cheamă aliații din Europa și ONU să pună presiune în continuare pe Guvernul Federației Ruse pentru ca această să-și respecte angajamentele internaționale.

 Rezoluția înregistrată în Congresul SUA face apel către Departamentul de Stat pentru dialog deplin și activ împotriva imixiunii Federației Ruse în procesele democratice ale celor trei națiuni suverane.

Cele 3 rezoluţii, din Congresul SUA, Adunarea Parlamentară OSCE şi summitul NATO, survin în contextul aprobării de către Adunarea Generală ONU, în luna iunie, a unei rezoluţii privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
 

 

Surse:

CaleaEuropeană; http://www.diacaf.com;https://radiochisinau.md

13/07/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: