Summit de urgenţă pe tema imigraţiei organizat de Comisia Europeana. Un ministru austriac a sugerat crearea unor centre de azil pentru imigranţi în afara Europei
Reprezentanţii a 16 state din Uniunea Europeana se reunesc duminică, la Bruxelles, pentru un summit de urgenţă pe tema imigratiei organizat de Comisia Europeana.
Cu o zi inaintea acestui minisummit european privind migratia, ministrul culturii din Austria, Gernot Blumel, a cerut controale mai stricte la frontierele Uniunii Europene si a sugerat crearea unor centre de azil in afara Europei,transmite dpa.
Intr-un interviu acordat postului public de radio german, Blumel a spus ca astfel de centre vor fi folosite in timpul procesarii cererilor de azil formulate de potentialii refugiati în Uniunea Europeana.
Oficialul austriac a afirmat ca nu orice persoana care se imbarca din Africa de Nord trebuie sa obtina in mod obligatoriu „un bilet catre Europa”, estimând ca daca aceasta ar reduce stimulentele, atunci ar veni mai putini imigranti pe continentul european.
De fapt, încă de acum 15 ani se vehiculează ideea construirii unor lagăre pentru refugiați în afara teritoriului UE, însă ideea aceasta a fost dintotdeauna considerată imposibilă din punct de vedere legal, practic și moral.
Între timp însă, presiunea din partea populiștilor de dreapta din Europa a devenit atât de mare, încât propunerea a devenit dintr-o dată soluția salvatoare,iar premierul Ungariei, Viktor Orban, se simte sprijinit în politica lui dură de respingere a migranților:
”Ar trebui să ne concentrăm pe întrebările la care putem găsi răspunsuri unanime. În momentul de față, este vorba despre doua subiecte.
Primul este securizarea granițelor, iar al doilea, propunerea noastră veche de a construi așa-numitele hotspots în afara granițelor UE”.
Într-adevăr, cel puțin Austria și Danemarca au purtat deja negocieri neoficiale cu Albania, în scopul de a construi acolo lagăre pentru solicitanții de azil respinși.
Între timp, se discută și la nivelul UE în mod oficial despre centre regionale, implicând construirea unor astfel de lagăre în afara Europei, unde să fie aduși refugiații sosiți pe ruta Mării Mediterane.
Tot acolo s-ar decide și asupra cererilor acestora de azil. Rămâne neclar de către cine și pe baza căror reguli.
”Nu trebuie să mai discutăm despre redistribuire, ci să ne concentrăm pe securizarea granițelor externe”, spune cancelarul austriac, Sebastian Kurz, care va prelua la începutul lunii iulie președinția Uniunii Europene și care va decide, așadar, asupra subiectelor principale pentru următoarele șase luni.
Kurz a declarat că dorește să salveze tratatul Schenghen prin securizarea granițelor externe. În Scandinavia, șefii guvernelor prevăd deja că această fază fericită a Uniunii Europene ar putea să ia sfârșit.
Criza este atât de mare, încât chiar si soluții considerate la limită sunt luate în calcul. Chiar și atunci când comisarul european pentru refugiați, Dimitris Avramopoulos, subliniază:
”Sunt împotriva unui Guantanamo Bay pentru refugiați. Așa ceva nu corespunde valorilor noastre europene. Este exclus, nu discutăm despre acest aspect și nu am propus acest lucru. Convenția de la Geneva este valabilă și ne vom ghida după ea”.
Ministrul de interne al Italiei, Matteo Salvini, a reiterat refuzul său de a lăsa navele de salvare să intre cu migranţi în porturile Italiei. Pe pagina sa de Facebook, ministrul Salvini a precizat că alte două nave de salvare, Lifeline şi Seefuchs, aşteaptă în apele internaţionale din dreptul coastelor Libiei ceea ce el a numit „încărcătura umană abandonată de traficanţii de persoane”.
Matteo Salvini a mai spus că vasele de salvare ar trebui să ştie că „Italia nu mai doreşte să fie complice la imigraţia clandestină”.
El va face o vizită în Libia săptămâna viitoare. Dacă va discuta acolo despre construirea unor lagăre, el nu are cum să garanteze pentru condițiile de la fața locului. Acesta i-a numit deja pe migranții ajunși în fața coastelor Libiei cu bărci pneumatice ”carne umană”.
Nimeni nu așteaptă minuni de pe urma întâlnirii de duminică la Bruxelles.
La Comisia Europeană oamenii își pun deja mâinile în cap din cauza neînțelegerilor, a scindării majore și pregătirilor haotice.
În noiembrie anul trecut, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declara nici mai mult, nici mai puţin , că Europa are o “nevoie clară” de imigraţie în masă din Africa şi că „Fără milioane de imigranţi africani Europa va fi pierdută” !
Juncker nu a intrat în detaliu de ce Europa are o “nevoie clară” de imigraţie în masă din cele mai sărace şi turbulente ţări ale lumii, dar alte figuri UE au menţionat anterior că Europa are nevoie de milioane de imigranţi din lumea a treia pentru a combate o “populaţie în curs de îmbătrânire”.
Totuşi, nu pare că Comisia Europeană şi dl. Junker s-au gândit la faptul că şi imigranţii îmbătrânesc, sau dacă au luat în considerare impactul automatizării – într-un moment în care unii experţi avertizează că milioane de locuri de muncă vor fi în anii următori confiscate de roboţi.
Surse:
http://www.rador.ro/2018/06/16/italia-refuza-sa-mai-fie-complice-la-migratia-clandestina-a-declarat-ministrul-de-interne-matteo-salvini/
http://www.napocanews.ro/2018/06/ministru-austriac-propune-crearea-unor-lagare-pentru-refugiatii-africani-in-afara-europei.html
http://www.dw.com/ro/summit-pentru-migra%C8%9Bie-haos-la-bruxelles/a-44360690
http://epochtimes-romania.com/news/jean-claude-juncker-fara-milioane-de-imigranti-africani-europa-va-fi-pierduta–268397
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 