CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Dosare istorice : SUDUL BASARABIEI ( Bugeacul), SUPRAFAȚĂ ȘI POPULAȚIE

Regiunea Ismail harta rusa

Bugeacul, adică Sudul Basarabiei istorice (fostele judeţe Ismail, Cetatea Albă şi părţi ale judeţelor Cahul şi Tighina) are o suprafaţă de 13 106 kilometri pătraţi între faţada basarabeană a Mării Negre şi fluviile Dunărea şi Nistru, scrie omul politic si scriitorul basarabean Vlad Cubreacov, preluat de Romanian Global News.

Populaţia din această regiune istorică a Basarabiei, ataşată arbitrar şi artificial regiunii Odesa, reprezintă, potrivit datelor ultimului recensământ general al populaţiei din Ucraina, un total de 481 014 locuitori grupaţi în 176 de primării organizate, la rândul lor, în 9 raioane: Arciz, Bolgrad, Cetatea Albă, Chilia, Ismail, Reni, Sărata, Tarutin şi Tatarbunar.

Regiunea Ismail

Până în anul 1954 localitățile din Sudul Basarabiei au fost organizate în regiunea Ismail. La 15 februarie 1954, printr-un Decret al Sovietului Suprem al URSS, regiunea Ismail a fost desființată, iar teritoriul ei a fost anexat regiunii Odesa. Decretul de desființare a regiunii Ismail a avut următorul cuprins (originalul rusesc și traducerea noastră românească):

 

 

”ОБ УПРАЗДНЕНИИ ИЗМАИЛЬСКОЙ ОБЛАСТИ УКРАИНСКОЙ ССР

 

Указ от 15 февраля 1954 г.
(«Ведомости Верховного Совета СССР» 1954 г. № 4)

Утвердить представление Президиума Верховного Совета Украинской Советской Социалистической Республики об упразднении Измаильской области и передаче ее территории в состав Одесской области.

 

DESPRE DESFIINȚAREA REGIUNII ISMAIL DIN RSS UCRAINEANĂ

Decret din 15 februarie 1954
(«Monitorul Sovietului Suprem al URSS» pe anul 1954, nr. 4)

 

Se aprobă propunerea Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Ucrainene privind desființarea regiunii Ismail și transmiterea teritoriului acesteia în componența regiuniuu Odesa. ”

Decretul de desfiintare a regiunii Ismail

Principalele comunități etnice din Sudul Basarabiei sunt reprezentate de bulgari, români, ucraineni, ruși lipoveni și găgăuzi. Există și comunități mai mici de albanezi, greci, țigani și evrei.

Niciuna dintre comunitățile etnice nu deține majoritatea în această regiune, ai cărei locuitori se remarcă prin cel mai ridicat nivel de toleranță etnică în Ucraina de astăzi.

În cuprinsul fostei regiuni Ismail, populația românească deține o pondere de 18%. Vechea comunitate numeroasă a nemților basarabeni a fost aproape integral evacuată în Germania conform înțelegerilor sovieto-germane.

Sudul Basarabiei 1930

Ideea reînființării regiunii Ismail a fost formulată public de reprezentanți ai multor organizații neguvernamentale:

1. Asociația «Возрождение региона» («Renașterea regiunii») din Odesa (președinte cunoscutul politician Ruslan Bodelan, etnic ucrainean, fost primar al municipiului Odesa și guvernator al regiunii Odesa, originar din raionul Chilia), începând cu anul 2012;

2. Revista ”Країна” (”Țara”) din Kiev (materiale ale jurnalistului Ihor Lubyanov), începând cu anul 2013;

3. Asociația Naţional-Culturală ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa (președinte Anatol Popescu), începând cu anul 2014;

4. Asociaţia Naţional-Culturală ”Valul lui Traian” a Românilor din raionul Tatarbunar (președinte Nicolae Moșu), începând cu anul 2014;

5. Alianța Creștin-Democrată a Românilor din Ucraina, filiala regională Odesa (predinte Petru Șchiopu),  începând cu anul 2014.

Există mai multe voci și în mijlocul comunității bulgare din zonă care și-au exprimat dorința ca regiunea Ismail să fie reînființată.

Propunerea unei noi organizări administrative a Ucrainei lansată de revista ”Країна” (”Țara”) din Kiev prevede existența unei regiuni distincte numite Basarabia, incluzând două raioane mari (Cetatea Albă și Ismail), și a unei regiuni numite Bucovina, incluzând actualele regiuni Cernăuți și Ivanofrankovsk (fosta Pocuție).

Organizare administrativa noua a Ucrainei, cu regiunile Basarabia si Bucovina incluzand Pocutia

Basarabia de Sud

Harta etnica a regiunii Ismail pe raioane 2001

Harta etnica a regiunii Ismail 2001

Doar ucraineni in 2001 in regiunea Ismail

Doar romani in 1989 in regiunea Ismail

Doar bulgari in 1989 in regiunea Ismail

Doar gagauzi in 2001 in regiunea Ismail

Toate etniile in 1989 in regiunea Ismail

 

Vlad Cubreacov: SUDUL BASARABIEI (REGIUNEA ISMAIL), SUPRAFAȚĂ ȘI POPULAȚIE

Mai multe pe: http://cubreacov.wordpress.com/2014/06/16/sudul-basarabiei-regiunea-ismail-suprafata-si-populatie/

 

CITITI SI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/03/23/romania-de-pe-tarmul-de-miazanoapte-al-marii-negre-la-rasarit-de-nistru-romanii-moldoveni-de-la-gura-niprului-si-a-bugului-in-veacurile-xvii-si-xviii/

 

25/06/2014 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ziarişti români declaraţi indezirabili in Ucraina pentru ca au vorbit despre lipsa de drepturi a romanilor care traiesc in aceasta tara

biserica din hagi curda

 16 iulie 2011

10.20 Şoferul primului autocar este audiat de serviciile speciale care stau în vamă. În urma acestuia mai sunt două autocare care abia aşteaptă să treacă toate aceste controale, deci nu vor ajunge probabil la slujbă…
Mai mult de 5 ore, 3 autocare românești sunt reținute în vama Reni din Ucraina! Aceștia se îndreptau la sfințirea unei biserici românești din Hagi Curda. Cetățenilor români li se invocă diverse pretexte aberante precum lipsa curentului în vamă, și li se cer diverse acte inutile. Un microbuz cu jurnaliști români a fost verificat la sânge de către grănicerii ucraineni și agenți ai serviciilor speciale de securitate. Doi jurnaliști de la ”Jurnalul Național” și ”Radio România Actualități”, Simona Lazăr și Valentin Țigău, au fost declarați persoane indezirabile, fiindu-le aplicată interdicția de a trece hotarul ucrainean pentru doi ani, acești doi fiind urcați în mașina FSB-ului ucrainean și conduși înapoi. O persoană în civil fotografiază autocarele, și fețele călătorilor. Vameșii îi întreabă cine le-a permis să vină.

Informații la nr. de tel. +37368023250

Ştirea se va actualiza…

sursa: infoprut.ro

Răzbunarea ucrainenilor: ziarişti români declaraţi indezirabili.

Autorităţile de la Kiev dau un răspuns dur: ziariştii români care scriu despre suferinţele românilor din Ucraina primesc automat interdicţia de a mai intra în Ucraina. Azi dimineaţă au păţit-o Simona Lazăr de la Jurnalul Naţional şi Valentin Ţigău de la Radio România.

Jurnaliştii vroiau să meargă la sfinţirea singurei biserici româneşti din sudul Basarabiei (foto), de la Hagi Curda (Kamîşovka). Doar că la graniţă au aflat că sunt indezirabili pe teritoriul Ucrainei vreme de cinci ani.

De ce?

Simona Lazăr de la Jurnalul Naţional şi Valentin Ţigău de la Radio România au călătorit în anul 2009 în sudul Basarabiei, prin satele românilor lipsiţi de orice fel de drepturi, şcoală biserică sau presă. Au scris şi au relatat despre cele văzute.

Despre cum au fost demolate bisericile româneşti. Despre cum limba română este eliminată din şcoli, zi de zi. Despre cum nu sunt respectate prevederile tratatelor internaţionale pe care le-a semnat guvernul de la Kiev. Răsplata: interdicţie de intrare în Ucraina.

Nu sunt primii şi nici ultimii. Mai înainte a primit o astfel de interdicţie Marian Voicu de la TVR. Apoi Victor Roncea, în perioada lui de la ziarul ZIUA. Au mai fost cel puţin un jurnalist, dar din păcate nu îmi amintesc numele ei. Zic că nu sunt ultimii: anul trecut am călătorit şi eu prin sudul Basarabiei şi am scris un volumaş despre cele văzute acolo.

Îl puteţi descărca în format electronic la sfârşitul acestui articol. Am scris acolo ce am văzut, am arătat cum Ucraina încalcă cele mai elementare drepturi ale minorităţilor naţionale. Cred că şi eu am fost “premiat” alături de Cătălin Vărzaru (co-autorul volumului “Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”).

Ce este de făcut?

Să mergeţi cât mai mulţi în sudul Basarabiei, zonă cunoscută şi ca Bugeac, regiunea Odesa, Basarabia istorică. Să treceţi graniţa şi să călătoriţi prin sate. Să vorbiţi cu oamenii şi să le ascultaţi durerile. Apoi să scrieţi. Pe bloguri, în reviste, în ziare. Să le povestiţi pritenilor ce aţi văzut, cum este zdrobită identitatea naţională a 124.000 de români. Cum a fost smulsă limba română din societate, cum se petrece un adevărat genocid etnic acolo.

Nu trebuie să tăcem. Trebuie să lăsăm cât mai multe mărturii ale celor care se petrec sub ochii noştri, imediat lângă graniţa României. Trimiteţi-mi mie orice articol, orice rânduri despre Basarabia de sud. Voi încerca să le public pe oriunde voi putea. Chiar şi aici, pe Blog pentru Basarabia.

Ştiri despre declararea jurnaliştilor români drept indezirabili în Ucraina: Antena3,  Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Realitatea TV

 

Am călătorit vreme de două săptămâni în luna august 2010 prin satele din Bugeac sau sudul Basarabiei, după cum mai este cunoscută această regiune.
Am văzut şcoli în paragină, biserici demolate, drumuri distruse, sate sărăcite. Am văzut foarte multă frică: românii din Bugeac se tem să vorbească cu jurnaliştii. Ameninţarea unor autorităţi ucrainene represive pluteşte peste tot. Satele sunt sărace, intrate într-un proces de depopulare, iar oamenii se tem.
Afirmarea identităţii româneşti în public constituie un act de curaj maxim. Afirmaţia „vorbesc limba română“ atrage imediat represaliile autorităţilor. De multe ori am avut impresia că am călătorit într-un colţ din Uniunea Sovietică, unde stafia temutului KGB bântuie în voie.
 Preoţii care au încercat să pună pe picioare biserici cu slujbă în limba română au avut de suferit represalii dure, au fost bătuţi, ameninţaţi cu moartea şi alungaţi.

Sursa: blog-pentru-basarabia.ro

Autor :  George Damian 

 16. 07. 2011

“Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”, George Damian, Cătălin Vărzaru, Bucureşti 2010

Descarcă aici volumul “Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”

16/07/2011 Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: