Efectele „războiului hibrid” declanşat de Rusia devastează Republica Moldova

 

Republica Moldova este din plin devastată de efectele „războiului hibrid” pe care Rusia îl poartă în acest spațiu, constată istoricul și analistul politic Octavian Țâcu în ziarul Timpul md.

Acesta subliniază că ambasada rusă, biserica,  băncile şi companiile comerciale, populația vorbitoare de rusă, televiziunile și radioul rus, împreună cu politicienii de diferite orientări care sunt la cheremul Moscovei, toate aceste resurse au fost activate pentru a deturna traseul R.Moldova de integrare europeană și au contribuit în definitiv la pavarea drumului lui Igor Dodon către putere.

Încrederea pe care o etalează Dodon și PSRM sunt rezultatul faptului că balanța geopolitică a fost înclinată la moment în favoarea Rusiei, iar actuala „guvernare proeuropeană” s-a făcut complice la deturnarea orientării externe a R. Moldova, mai scrie Octavian Țâcu. 

Analistul politic Iulian Chifu remarcă într-un material din Adevărul că în ultima decadă, practica războiului informaţional al Rusiei s-a dezvoltat mult mai rapid decât se aşteptau analiştii şi experţii militari.

Totuşi, la nivel de conţinut, noua tehnică nu reprezintă o inovaţie în materie de agresiune informaţională, mai ales că noua propagandă a Rusiei păstrează câteva repere fundamentale ale propagandei sovietice.

Designerii propagandei şi dezinformării ruse au reuşit să înveţe din propriile eşecuri înregistrate în campaniile informaţionale din timpul protestelor democratice din Georgia, Ucraina  şi Kârgâzstan, adaptându-se cu succes la noile tehnologii informaţionale ale secolului XXI, mai ales prin utilizarea spaţiului cibernetic.

Autorul concluzionează că cel mai probabil propaganda rusă se va intensifica pentru a crea breşe nu numai la nivel local, ci şi transfrontalier. 

 

 

 Sursa: http://radiochisinau.md

Ucraina a dat Rusia în judecată la Haga pentru anexarea ilegală a Crimeei, sprijininirea separatiştilor din regiunile Doneţk şi Lugansk şi acţiuni teroriste

 

 

 

 

 

Proces la Haga. Ucraina a dat în judecată Rusia

 

Kievul a dat Moscova în judecată la Curtea Internațională de Justiţie de la Haga, acuzând-o  de încălcarea convenţiilor ONU împotriva terorismului, de anexarea ilegală a Crimeei şi de sprijininirea separatiştilor din estul acestei ţări.

Rusia a încălcat convenţiile ONU, atunci când a acordat un  puternic sprijin militar şi financiar grupărilor ilegale separatiste din aşa numitele „republici populare” autoproclamate pe teritoriul ucrainean în Doneţk şi Lugansk, nesocotind astfel Directiva internaţională de combatere a terorismului.

Procesul care urmează, s-ar putea dovedi unul dintre cele mai spectaculoase care au avut loc în ultimii ani la Haga.

Rusia neagă cu obstinaţie că ar acorda sprijin separatiştilor din estul Ucrainei, deşi Kievul şi ţările occidentale sunt în posesia unor dovezi clare, care demonstrează amestecul grosolan al Moscovei în acest conflict sangeros, motiv pentru care Statele Unite şi aliaţii săi occidentali  i-au şi impus sancţiuni severe.

De asemenea, Ucraina mai susţine în plângerea sa că Rusia nu respectă în Crimeea pe care a anexat-o, Convenţia anti-rasism, recurgand la încarcerări nejustificate de persoane şi la interzicerea unor organizaţii ale minorităţilor naţionale, cum ar fi aceea a tătarilor crimeeni, Medschilis.

În acest sens, reprezentanţii statului ucrainean a făcut referire la mai multe rapoarte ale ONU şi ale OSCE, la imagini capturate de sateliţii NATO, precum şi la rapoarte ale echipei internaţionale de investigatori ai cazului doborârii în estul Ucrainei a avionului civil de pasageri Air Malaysia.

Ucraina solicită înaltei instanţe de la Haga să constate „responsabilitatea internaţională” a Rusiei pentru uciderea de civili în diverse oraşe din estul ţării şi în cazul  doborârii avionului Air Malaysia, dar şi obligaţia acestei ţări la plata unor reparaţii financiare.

Procesele la această înaltă instanţă judecătorească a ONU pot dura ani de zile şi chiar dacă verdictul dat trebuie respectat, Tribunalul internaţional nu are nici o posibilitate de a penaliza sau de a obliga o ţară să se conformeze hotărarilor sale.

De asemenea, şansele de a trage la răspundere Rusia în faţa altor instanţe internaţionale, sunt mult mai reduse

Spre exemplu, darea în judecată a Rusiei la Tribunalul Penal Internaţional, creat tot la Haga pentru cazurile de crime de război, nu este posibilă, având în vedere că în 2016 preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că ţara sa refuză ratificarea tratatului privitor la recunoaşterea autorităţii acestei instanţe internaţionale.

 

Citiţi articolul integral accesând :

 

Daniela Chirciu, http://ro.blastingnews.com/international/2017/03/proces-la-haga-ucraina-a-dat-in-judecata-rusia

Un nou front de destabilizare a R. Moldova, deschis de Rusia : Etnicii bulgari se adună să ceară STATUT special pentru această regiunea în care locuiesc

 

 

 

 

 

  20 Mai 2016 Taraclia, (Basarabia)/Romanian Global News

Rusia deschide un nou front în destabilizarea R. Moldova: Etnicii bulgari se adună să ceară STATUT special pentru această regiunea în care locuiesc.

 

 

Adunarea republicană a etnicilor bulgari din R. Moldova anunță că se adună pe 24 mai curent pentru a discuta aprobarea de către Parlamentul de la Chișinău a legii cu privire la „statutul special național-cultural al raionului Taraclia”, scrie www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

Raionul Taraclia se află la sudul Stepei Bugeacului, pe partea stângă a râului Lunguţa, la o distanţă de 161 km de Chişinău. Raionul se învecinează la nord cu UTA Găgăuzia, la est cu Ucraina şi la vest cu raionul Cahul.

Suprafaţa totală a raionului este de 673, 69 km². Raionul are o populaţie de 43.151 locuitori şi o densitate de 51,74 locuitori/km²,  care locuiesc in  26 localităţi dintre care: 1 oraş, 14 comune şi 11 sate.

Taraclia este unicul oraş din Moldova în care populaţia este majoritar bulgară (66%). În anul 2002, orasul  Taraclia s-a înfrăţit cu oraşul bulgar Novo-Zagora şi colaborează cu el în domeniul economic şi cultural.

Potrivit unui comunicat de presă al Adunării republicane a etnicilor bulgari, în cadrul ședinței se va discuta și despre dezvoltarea culturii, limbii, tradițiilor și păstrarea rădăcinilor etnice a bulgarilor basarabeni.Etnicii bulgari intenționează să aprobe și o adresare către conducerea R. Moldova, misiunile diplomatice și organizațiile internaționale cu privire la acordarea acestui statut special raionului Taraclia.

După ședință, bulgarii vor sărbători Ziua culturii slave în Casa de cultură din Taraclia.

 Menționăm că, în aprilie 2014, la două luni de la referendumul ilegal organizat în Găgăuzia cu privire la determinarea vectorului extern al regiunii, bulgarii din Taraclia au mai cerut o dată Parlamentului de la Chișinău să adopte un document prin care unitatea administrativ-teritorială Taraclia să primească un statut special.

 Primarul de Taraclia, demis recent de judecată pentru că ar fi tăiat câțiva arbori, Serghei Filipov, admitea atunci că în Taraclia s-ar putea repeta situația din Găgăuzia, unde aleșii locali au organizat un referendum.

„Noi vom cere să fie restabilit adevărul istoric. Găgăuzii și bulgarii au locuit împreună zece secole în Balcani. Și în Moldova locuim împreună de 200 de ani.

De aceea, dacă Parlamentul R. Moldova va refuza să ne acorde un statut special, atunci vom cere alipirea la Găgăuzia”, atenționa primarul de Taraclia în 2014.