
Cancelarul german, Angela Merkel avertizează:
– “Europa ar trebui să se pregătească pentru o realitate în care SUA nu mai este o putere mondială”
“SUA ar putea renunța în mod voluntar la statutul său de putere mondială, iar europenii trebuie să se pregătească pentru o astfel de urgență, inclusiv prin stimularea creșterilor militare”, a avertizat cancelarul german.
Națiunile europene trebuie „să poarte mai multă povară decât în timpul războiului rece” în ceea ce privește cheltuielile de apărare, a afirmat Merkel, deoarece nu pot presupune că SUA vor fi acolo pentru a le proteja.
„Am crescut în anumite conditii cu convingerea că Statele Unite au vrut să fie o putere mondială. Dacă SUA ar dori acum să se retragă din acest rol din proprie voință, va trebui să reflectăm foarte profund asupra acestui fapt”, a afirmat Cancelarul Merkel, într-un interviu publicat în șase ziare europene.
Liderul german nu a mai pledat pentru o forță militară comună a UE, idee favorită a președintelui francez Emmanuel Macron.
Liderul francez are o atitudine mult mai sceptică față de blocul transatlantic de apărare. Anul trecut a spus că NATO este „în moarte cerebrală”.
Merkel a deplâns egoismul crescând al națiunilor de astăzi, care, a afirmat ea, contrastează cu răspunsul multilateral comun dat crizei financiare din 2008.
„În aceste zile, trebuie să facem tot ce putem pentru a nu ne mai prăbuși în protecționism”, a afirmat ea.
Dacă Europa dorește să fie auzită, atunci trebuie să dea un exemplu bun.
Abordările protecționiste se află în centrul politicii externe a administrației Trump. Sub Trump, Washingtonul a insistat pentru renegocierea acordurilor comerciale pe care președintele american le-a considerat nefavorabile țării sale.
El a formulat, de asemenea critici la adresa membrilor europeni ai NATO precum Germania, care nu își îndeplinesc obligațiile militare de cheltuieli, pe care i-a numit pomanagii. Iar administrația sa a făcut pe toate fronturile din confruntarea cu China o prioritate, intensificând presiunea asupra națiunilor terțe pentru a le îndepărta de cooperarea cu Beijingul.
Vorbind despre China, Merkel a declarat că ascensiunea sa „arată că chiar și un stat nedemocratic poate avea succes economic, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru democrațiile noastre liberale”.
Acest exemplu și alte evoluții post-război rece, de la apariția amenințării teroriste islamiste până la rezultatele dezamăgitoare ale Primăverii Arabe, sunt o problemă de mare îngrijorare pentru adepții cauzei liberale, din care ea însăși face parte.
Merkel pare reticentă să se alăture SUA într-o confruntare majoră cu China, afirmând că puterea Beijingului este o realitate cu care alte națiuni trebuie să învețe să trăiască.
„China a devenit un jucător global. Acest lucru ne face parteneri în cooperarea economică și combaterea schimbărilor climatice, dar și concurenți cu sisteme politice foarte diferite”, a afirmat ea.
Ar fi o idee proastă să nu comunicam între noi .
Trump s-a trezit că încearcă să joace dur împotriva unei țări care deține rezerve enorme de numerar în dolari, stocuri mari de aur, puține datorii externe și o economie în plină expansiune.
China și-a oprit modernizarea armatei în timp ce făcea ceva mult mai important pe termen lung, instituind China ca o putere economică, care ar putea apoi să-și permită o armată de ultimă generație pentru a o proteja.
Același lucru este valabil și pentru Rusia, țara pe care SUA o vede ca pe celălalt rival strategic.
Berlinul trebuie să rămână angajat în relațiile cu Moscova, în ciuda tuturor problemelor din relațiile lor bilaterale.
„În țări precum Siria și Libia aflate în vecinătatea imediată a Europei, influența strategică a Rusiei este mare”, a explicat Merkel.
„Prin urmare, voi continua să mă străduiesc în direcția cooperării”.
Un exemplu tipic este faptul că, în ciuda faptului că Rusia are cea mai mare superioritate de luptă cu noul său avion S-57, ea va avea nevoie de un deceniu de producție pentru a produce numărul de aparate necesar pentru o apărare aeriană deplină a teritoriului său uriaș. Cu toate acestea, Rusia continuă să fie etichetat în mod fals „agresor”, atunci când orice analist militar poate vedea că ea nu are economia aptă să susțină o politică agresivă de mari proporții.
Rusia modernă s-a prezentat întotdeauna ca un partener comercial bun, fiind în cele mai bune interese ale securității naționale ale Rusiei. SUA, UE și NATO au crezut că ar fi indicat să împingă NATO până la granița de est a Rusiei, pentru a avea avantajul amenințării cu rachete de atac în toate negocierile viitoare.
Răspunsul Rusiei a fost să-și folosească faima sa expertiză tehnică pentru a avea cele mai avansate sisteme de arme de represalii din lume .
Nota editorului: Reputația SUA in lume nu a fost niciodată mai coborâtă decât este acum, și nu doar din cauza lui Trump. Republicanii au fost pe deplin de acord tot timpul, cu democrații .
Cine a luat cu adevărat deciziile proaste pentru a ne aduce unde sunt acum?
Rușii și China?
Greu de imaginat asta. China este la capătul unui proces dedicat modernizarii sale militare suficient de amplu să-i asigure apărarea , care a durat un deceniu… Jim W. Dean ] – 27 Iunie, 2020
Apreciază:
Apreciere Încarc...
29/06/2020
Posted by cersipamantromanesc |
POLITICA | china, Merkle, nato, noi puteri mondiale, rusia, SUA și Europa, UE |
2 comentarii
OFICIAL: Putin i-a propus lui Trump împărțirea lumii în sfere de influență.
Rusia consideră că are dreptul să decidă soarta țărilor vecine și a altor popoare, fie că este vorba de Ucraina, Republica Moldova, Georgia sau orice alt stat, a declarat emisarul special al SUA pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei, Kurt Volker, într-un interviu acordat luni postului de radio rusesc Eho Moskvî (de opoziție), citat marți de numeroase media ucrainene, între care agenția de presă Unian și postul de televiziune TSN, citate de Agerpres.
Volker a făcut această declarație la solicitarea Eho Moskvî de a-și expune opinia cu privire la „propunerea” făcută de președintele Vladimir Putin atât fostului președinte democrat american Barack Obama cât și actualului lider de la Casa Albă, republicanul Donald Trump, privind împărțirea lumii în „zone de responsabilitate” (sfere de influență).
„Aceasta reflectă diferența fundamentală de viziune dintre noi. Rusia consideră că are dreptul de a decide soarta țărilor vecine și a altor popoare, fie că este vorba de ucraineni, moldoveni, georgieni sau oricine altcineva.
În timp ce SUA și Europa împărtășesc poziția stabilită în toate bazele juridice despre care am vorbit (Acordul de la Helsinki și Actul fundamental Rusia-NATO), care rezidă în faptul că toate aceste popoare au dreptul să ia propriile decizii”, a subliniat emisarul american.
Potrivit lui Volker, ucrainenii, georgienii, moldovenii și alții trebuie să decidă singuri soarta propriei țări.„Nu există nicio îndoială că în aceste țări există probleme. Și în interiorul Ucrainei sunt probleme politice, care trebuie rezolvate.
În Georgia, bunăoară, este necesar să fie rezolvate problemele etnice și politice, dar ele trebuie soluționate prin mijloace constituționale legale în fiecare din aceste state și nu prin amestec din afară și ocuparea teritoriului lor”, a menționat trimisul special al Departamentului de Stat pentru Ucraina.
Referitor la conflictul din estul Ucrainei, emisarul american nu s-a ferit să afirme că în regiunile Donețk și Lugansk se află trupe rusești și că acestea sunt „ocupate” de Federația Rusă.
„Noi am studiat foarte atent această problemă. Avem informații foarte documentate despre comandanții (ruși), lanțul de comandă, tipurile de trupe, finanțare și numărul de soldați din armata regulată rusă, numărul de unități specializate care acționează în estul Ucrainei”, a indicat Volker în interviul acordat redactorului șef al Echo Moskvî, Aleksei Venediktov.
În același timp, diplomatul american a admis că majoritatea militarilor ruși care luptă de partea rebelilor sunt militari pe bază de contract, conform aceluiași interviu postat pe pagina web a postului respectiv de radio.
CITIŢI ŞI:
Surse:
Apreciază:
Apreciere Încarc...
30/09/2018
Posted by cersipamantromanesc |
POLITICA | Acordul de la Helsinki, Actul fundamental Rusia-NATO, armata regulată rusă, Barack Obama, Donald Trump, Eho Moskvî, estul ucrainei, georgia, probleme politice, problemele etnice și politice, referendum, regiunile Donețk și Lugansk, republica moldova, rusia, SUA, SUA și Europa, ucraina, vladimir putin |
3 comentarii