Ar putea rezolva un candidat din zilele noastre subiectele examenului pentru admiterea la universitatea americană Harvard din anul 1869 ?
Foto: Faţada de vest a Universităţii Harvard, în 1869
În 1869, renumita universitate americană Harvard a dat un anunţ în ziare pentru a atrage cât mai mulţi studenţi.
La vremea respectivă, examenul pare să fi fost „floare la ureche”, dat fiindcă din 210 candidaţi au reuşit 185 !
Subiectele acelui test de admitere la universitate, date publicităţii de jurnalul american „The New York”, au fost preluate de întreaga presă internaţională.
„Good Culture” a publicat un material intitulat „Poţi să treci examenul de admitere la Harvard din 1869? (Punem pariu că nu)”, continuând că „acest test este o fereastră incredibilă prin care descoperim ce însemna cândva educaţia de elită din America „, iar publicaţia „Business Insider” a expus la rândul său subiectele (http://www.businessinsider.com/harvard-entry-exam-2011-7#%23ixzz1T2BXQjLg.)
Din întrebările la examenul de admitere la Harvard din 1869 reproduse mai jos, lipsesc cele privitoare la cunoștintele muzicale sau la pictură … în rest examenul respectiv are de toate!
Oare acest examen ar putea fi promovat de un candidat din zilele noastre?
Foto: Studenţi la Harvard
Ce trebuia să ştie, în 1869, un candidat la Harvard?
Pe lângă latină, greacă, greacă veche şi geografie antică, candidaţii trebuiau să aibă cunoştinţe semnificative de artimetică, algebră şi geometrie.
Iată câteva dintre subiectele examenului de admitere la Harvard, din 1869, iar dacă încercaţi să le rezolvaţi… vă urăm mult SUCCES!!!!!
– Reduceţi următoarea expresie la cea mai simplă formă:
(9a2b2– 4b4) (a2– b2) – (3ab – 2b2) (3a [a2 + b2] – 2b [b2 + 3ab – a2])b
– Un om a cumpărat un ceas, un lanţ şi un medalion cu 216 dolari. Ceasul şi medalionul împreună au costat de trei ori mai mult decât lanţul, iar lanţul şi medalionul costă împreună jumătate din cât a costat ceasul. Care a fost preţul fiecăruia?
– Demonstraţi formula pentru cosinusul sumei a două unghiuri şi deduceţi formulele pentru cosinusul dublului unghiului şi cosinusul a jumătate dintr-un unghi
– Cât reprezintă 50 lire sterline şi 12 şilingi la o dobândă de 8%, la sfârşitul a cinci ani, două luni şi trei zile.
– Descrieţi traseul urmat de „Cei zece mii” (un grup de mercenari, majoritatea greci conduşi de Cyrus cel tânăr în încercarea de a prelua cu forţa tronul Imperiului Persan, de la fratele său Artaxerxes II – n.n) sau desenaţi-l pe o hartă.
– Traduceţi în latină: Cine a fost mai ilustru în Grecia decât Temistocle, care atunci când a fost condus în exil nu a făcut rău ţării sale nerecunoscătoare, dar a făcut acelaşi lucru pe care Coriolanus l-a făcut cu douăzeci de ani înainte.
– Gramatica latină : Care sunt părţile principale ale termenilor : cado, cacdo, tono, reperio, curro, pasco , paciscor.
– Precizaţi toate infinitivele şi participiile de la abeo, ulciscor, indicativul prezent pentru fio, indicativ viitor activ şi prezentul subjonctiv pasiv pentru munio.
– Gramatică greacă: Daţi un exemplu de omitere a unuia sau a mai multor sunete într-un cuvânt sau o frază (pentru a face pronunţia mai uşoară). În ce cuvinte accentul vocalei omise dispare cu vocala?
– Arătaţi cum poate fi aflată aria unui poligon circumscris unui cerc, apoi modul în care aria unui cerc poate fi caculată. Apoi demonstraţi că cercurile sunt unul faţă de altul în aceeaşi relaţie precum pătratele razelor lor.
– Expuneți un eseu despre Pericle: omul şi politica sa.
Surse:
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/iata-testul-de-admitere-la-harvard-din-1869
http://www.gandul.info/financiar/poti-sa-treci-examenul-de-admitere-la-harvard-din-1869-vezi-testul-primit-de-candidatii-la-celebra-universitate-8519504
http://verticalnews.ro/cel-mai-greu-examen-de-admitere-la-facultate/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 