Klaus Iohannis, criticat aspru de misiunea OSCE dupa sustinerea pe fata a PNL in campania pentru alegerile parlamentare
Membrii misiunii Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) care au monitorizat alegerile parlamentare din Romania au sanctionat implicarea lui Klaus Iohannis in campania electorală, susținând că a fost mult prea evidentă poziționarea lui de partea PNL.
Este vorba despre o încalcare a standardelor internaționale și a angajamantelor pe care țările membre OSCE si le-au luat, pentru a nu amesteca functiile si institutiile statului in lupta politică, relatează europafm.ro și https://ziare.com/politica/stiri-politice
Expertii OSCE au spus că PNL a avut un avantaj datorită conferințelor de presă organizate frecvent de Klaus Iohannis și transmise în direct.
„Presedintele si-a exprimat clar, in mod frecvent, preferintele sale politice in interventiile publice facute in perioada premergatoare alegerilor.
Aceste lucruri a dus la o estompare din ce in ce mai mare a liniei de demarcatie dintre prerogativele sale oficiale si campania electorala. Reprezinta o incalcare a standardelor internationale și a angajamentelor făcute de toate țările OSCE, pentru a păstra o separare clară intre stat si partidele politice”, declara Marianne Mikko, reprezentant OSCE.
Ion Cristoiu despre anunțul lui Klaus Iohannis: A spune că sunt măsuri de relaxare din ce a spus domnia sa acum este un fakenews, deoarece avem de-a face cu o minirelaxare.
Nu a zis nimic de parcuri, biserici, cimitire. Nu se poate așa ceva.
„Este cea mai bună soluție. Starea de alertă este reglementată de o lege din care nimeni nu înțelege nimic. De fapt, nu e vorba nici măcar de o lege a stării de alertă.
Este o lege făcută de PDSR-ul lui Adrian Năstase, dacă nu mă înșel în 2004, revizuită prin 2005 și apoi din nou în 2014 (….)
Starea de alertă nu e prevăzută în Constituția României și nu văd cum pot reduce anumite drepturi și libertăți. (…)
În consecință, posibilitatea de abuzuri este mult mai mare, nu știm cine conduce, cine coordonează această stare de alertă”, avertizează jurnalistul.
Jurnalistul subliniază că, spre deosebire de alte țări și în ciuda așteptărilor românilor, măsurile anunțate de președintele Iohannis reprezintă, de fapt, o minirelaxare.
Ion Cristoiu ironizează măsurile prin care românilor li se dă voie după 15 mai să meargă la muzeu sau să se plimbe cu bicicleta în afara localității, dar nu și pentru a se deplasa între localități.
„Măsurile pe care le-a anunțat sunt un fel de furnică la elefantul pe care îl așteptam, prin raportare la alte țări. Toate țările din Europa au luat măsuri uriașe, de la deschiderea plajelor până la posibilitatea de a călători.
La noi, sub pretextul pregătit deja de presa miluită, că a crescut numărul infectărilor, avem de-a face de fapt cu o minirelaxare. Este una dintre puținele țări din Europa, dacă nu singura, care nu trece la o relaxare cât de cât consistentă”, a punctat publicistul.
„Cea mai tare a fost cu libertatea de a intra la muzeu, că oricum nu mergea nimeni la muzeu. Cea mai gravă e imposibilitatea de a circula între localități.
Mi se pare normal să dea drumul la circulație, nu pe motive turistice, chiar printr-o declarație pe propria răspundere potrivit căreia te duci la locuința ta.
Marea majoritatea avem o a doua locuință – eu am la Găgești Deal, nu mă pot duce – unii pe Valea Prahovei, sau pentru a da posibilitatea multor români de a-și vizita părinții, neamurile. Cea mai comică e că putem merge cu bicicleta în afara localității.
Adică să ieși cu bicicleta din București este o prostie. Toate orașele sunt mari. Și cum să ies … Merg cu mașina până marginea localității și de acolo mă plimb cu bicicleta?!”, a comentat jurnalistul.
Ion Cristoiu mai spune că măsurile de relaxare anunțate de președinte sunt un fakenews, o parodie, în realitate fiind vorba despre aceleași măsuri dure instituite pe durata stării de urgență.
„Practic, România este singura țară din UE care nu relaxează măsurile. A spune că sunt măsuri de relaxare din ce a spus domnia sa acum este un fakenews deoarece avem de-a face cu o minirelaxare. Nu ne-a zis nimic de magazine, nici măcar de librării, ca în Italia, unde le-au deschis, despre parcuri, cimitire, biserici.
Nu se poate așa ceva. Ceea ce a anunțat el azi arată că de fapt se continuă în România, și după 15 mai, aceleași măsuri foarte dure sub pretextul luptei împotriva pandemiei, în condițiile în care în toate țările și din est și din vest s-a trecut la o relaxare masivă.
La noi, avem de-a face, așa cum a anunțat până acum, cu o parodie a măsurilor de relaxare”, a conchis jurnalistul, reluat de https://www.activenews.ro/stiri-politic/Ion-Cristoiu-despre-anuntul-lui-Klaus-Iohannis
Klaus Iohannis nu a menționat numele lui Eminescu în mesajul de Ziua Culturii Naționale. În schimb a vorbit despre „diversitatea societății noastre” și de cineaștii „noului val”
Pentru dl Iohannis, Mihai Eminescu nu există! De ce? Pentru că așa e trendul corectitudinii politice. Se știe că, pentru naționalismul său intransigent, Eminescu este considerat un subiect cel puțin controversat, dacă nu damnat.
De aceea, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, aleasă tocmai în ziua nașterii marelui nostru poet național, președintele României, Klaus Iohannis, a găsit de cuviință să vorbească despre artiștii români „care sunt autentici ambasadori ai identității și diversității societății noastre”.
În scurtul și inconsistentul său mesaj postat pe Facebook, Președintele a evitat să menționeze numele lui Mihai Eminescu, deși Ziua Culturii Naționale a fost aleasă pentru a coincide și a-l omagia chiar pe marele poet și ziarist.
„De Ziua Culturii Naționale, îi omagiem pe toți artiștii români, care sunt autentici ambasadori ai identității și diversității societății noastre. Poeții și prozatorii noștri, pictorii și cineaștii „noului val”, compozitorii și interpreții, artiștii scenei dramatice și lirice românești își găsesc afirmarea, admirația și publicul fidel peste tot în lume și duc astfel mai departe misiunea pe care cultura a avut-o permanent de-a lungul timpului, aceea de a trasa României un parcurs european și modern”, a scris Iohannis pe contul de facebook.
Evitarea menționării lui Eminescu și sublinierea „diversității societății” românești par să fie pe calapodul discursului progresist pe care președintele l-a adoptat în ultimii ani.
De asemenea, ideea că misiunea culturii române ar fi „aceea de a trasa României un parcurs european și modern” este de un ridicol enorm.
Așadar, de Ziua Culturii Naționale, de ziua marelui Eminescu, domnul Președinte nu a găsit de cuviință decât să lanseze încă un mesaj internaționalist. Și a eludat amintirea lui Eminescu așa cum o făceau aparatcikii bolșevici în primii ani de după instaurarea regimului comunist în România.
Ne-am obișnuit ca agenda Președintelui Iohannis să fie mereu alta decât cea a sufletului românesc. Pe 15 ianuarie, Președintele a absentat de la sesiunea solemnă de omagiere a poetului național, desfășurată la Academia Română, având lucruri mai importante în programul personal.
Așa cum, la inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului, în 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, unde toate oficialitățile statului român au fost prezente, pe agenda sa altele au fost prioritățile, scrie https://www.buciumul.ro.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova