„Fabrica de troli”din Sankt Petersburg și avertismentul președintelui francez Emmanuel Macron privind războiul neconvențional purtat de Rusia în mass media pentru destabilizarea democrațiilor occidentale

Oligarhul rus Evgheni Prigozhin coordonează agenția numită IRA, cu sediul în Sankt Petersburg, locul de unde sute de angajați, folosind conturi false, postează pe rețelele sociale știri și comentarii false, spune revista franceză Le Point

După ce președintele Macron a avertizat că Rusia va continua să submineze democrațiile, revista franceză Le Point ne invită în fabrica de troli a lui Vladimir Putin.

O uzină a dezinformării care lucrează la foc continuu.

Foto: Sediul Agenţiei de Cercetare pentru Internet din Rusia  

Este vorba despre o clădire cenușie cu trei etaje din Sankt Petersburg. Zi și noapte, sute de tineri stau aici în fața computerelor.

Misiunea lor: să inunde rețelele sociale cu știri false.

Aici își are sediul agenția oligarhului rus Evgheni Prigozhin, de 58 de ani, un apropiat al lui Putin.

Cum funcţionează  o fabrică de trolli rusească

Serviciul de socializare ”Twitter” a dezvăluit o arhivă cu milioane de tweet-uri și alte materiale, inclusiv circa 4.000 de conturi legate de ”Agenția de Cercetare pentru Internet” din St. Petersburg (Rusia), cunoscuta drept ”fabrica de trolli”, pe care autoritățile americane au acuzat-o anterior de amestec în alegeri.

Compania este condusa de omul de afaceri Evgheni Prigojin, un confident al lui Vladimir Putin. 

O armată de postaci din Rusia foloseste internetul şi rețelele de socializare pentru a promova politica lui Vladimir Putin.  Sunt sute, mii, nimeni nu ştie exact.

„Există o clădire la Sankt Petersburg cu sute de angajaţi – și cu un buget de milioane de dolari – a căror misiune este să manipuleze opinia publică în unele ţări”, afirma  în 2017 Philip Howard, autorul unui studiu legat de manipularea online, descriind Agenţia de Cercetări în Domeniul Internetului.

Howard puncta și faptul că propaganda online „este unul dintre cele mai puternice instrumente noi împotriva democraţiei”.

Agenția are obiective mărețe, căci trebuie să se ridice la nivelul titlului de glorie pe care și l-a făcut, anume acela de a fi interferat în procesul electoral pentru alegerile prezidențiale din SUA din 2016 și apoi în alegerile pentru camera Reprezentanților, doi ani mai târziu.

Se estimează că agenții ruși ar fi postat zeci de mii de mesaje prin intermediul conturilor false, cu scopul de a influența decizia unui număr de 120 de milioane de alegători.

Cuvântul de ordine în această ”uzină a trollilor” este unul singur: Productivitate.

Mărturii ale unor foști recruți spun că un astfel de individ lucrează uneori 12 ore pe zi, cu o singură oră de pauză. Odată așezat în fața computerului, angajatul, cu un singur click, află tema cea mai populară la momentul respectiv.

Sunt, de asemenea organizate false discuții între trei sau patru vorbitori. Unele reflectă opinia occidentală, altele întruchipează patriotismul rus. Un schimb al cărui ultimul cuvânt trebuie, desigur, să revină susținătorilor liniei rusești.

O atmosferă mizeră menținută datorită salariilor destul de mari (peste 1000 de euro) pentru postacii care nu au o calificare reală, însoțită și de un bonus echivalent cu 30% din remunerație în cazul mesajelor difuzate masiv. Sau, amenzi dacă comentariul pro-rus nu iese învingător dintr-o dezbatere.

Cu toate acestea, nu totul se întâmplă de la distanță. S-a dezvăluit că închinătorii lui Prigozhin cutreieră Statele Unite. Cu doi ani înainte de alegerile prezidențiale, o oarecare Anna Bogacheva, a intervenit în nouă state americane cu fake news în trei săptămâni și în octombrie, ea a fost arestată pe aeroportul din Minsk, la cererea Interpolului, dar a fost eliberată rapid după o atenționare amicală trimisă de Moscova aliatului său din Belarus.

Potrivit fișei postului, angajații propagandiști trolli trebuie să posteze cel puțin 135 de comentarii pe zi, de 200 de semne fiecare.

Nu se poate trișa, întrucât, până când norma minimă nu este atinsă, textul rămâne în roșu și există supraveghetori care urmăresc îndeaproape ce face angajul respectiv.

Se lucrează în ritm alert, mai ales că salariile nu sunt mici (peste 1000 de euro pe lună), pentru un post care în fond nu necesită o calificare specială.

În plus, se pot acorda și bonificații de 30%, pentru postările care primesc cele mai multe interacțiuni. Dar și amenzi, dacă punctul de vedere pro-rus nu are câștig de cauză, notează Le Point. 

Este aceeaşi maşină de propagandă ca şi televiziunea rusă. Aceleaşi subiecte care sunt prezentate la televizor, toate sunt răspândite de troli.  Doar publicul ţintă este diferit. Este pentru cei tineri, care nu urmaresc emisiunile TV, însă navighează tot timpul pe internet, a spus şi Liudmila Savciuk, fost „troll”.

Guvernul rus neagă că ar avea vreo legătură cu armatele de postaci şi că ar fi în spatele operaţiunilor online, însă propaganda online a Kremlinului e o dovadă că adevărul  poate călcat în picioare oricând acest lucru e util puterii, chiar și (sau mai ales) în era internetului.

În februarie 2018, procurorul special Robert Mueller, responsabil cu investigarea ingerinței Rusiei, l-a implicat pe omul de afaceri din Sankt Petersburg și pe 13 dintre acoliții săi. În septembrie anul trecut, Departamentul de Trezorerie a înăsprit chiar și sancțiunile împotriva persoanei în cauză, țintindu-i bunurile personale (trei avioane private și un iaht) și companiile sale offshore cu sediul în Seychelles.

Sursa imaginii: Reuters/Sergei Ilnitsky via rfi.fr

Aceste măsuri sunt în mare măsură simbolice, deoarece bărbatul cu chel, cândva închis pentru furturi ( foto sus) și supranumit „bucătarul lui Putin” pentru că a fost primul care a deschis un restaurant la Kremlin, acționează cu impunitate.

Și-a sporit chiar puterea la vârful statului rus, prin crearea trupelor de mercenari Wagner trimise în sprijinul regimurilor dictatoriale din Orientul mijlociu și apropiat.

CITIȚI ȘI:

Fabrica de trolli ruși de la Sankt Petersburg a fost atacată de Comandamentul cibernetic al SUA

Publicitate

O investigaţie DW privitoare la cei care răspândesc intenționat știri false legate de coronavirus

Fake news coronavirus: Cine profită?

Servicii secrete şi un studiu recent sugerează că Rusia încearcă, prin ştiri intenţionat false despre coronavirus, să destabilizeze democraţiile occidentale şi UE. O investigaţie DW.(https://www.dw.com/ro/fake-news-coronavirus-cine-profit%C4%83/a).

Bine aţi venit în lumea fake news despre Covid. Acolo „coronavirusul este un act intenţionat de bio-terorism, cu ajutorul căruia NATO vrea să combată Rusia. Răspândirea sa a putut fi stopată în Italia numai graţie ajutorului rusesc. Un vaccin anticorona se află pregătit deja de multă vreme, spălarea mâinilor este inutilă pentru prevenirea pandemiei. COVID-19 este un val gripal obişnuit şi în spatele tuturor acestora se află planurile lui Bill Gates de a domina întreaga lume.”

În siajul fricii de coronavirus, s-a răspândit deja de multă vreme o altă molimă, aşa-numita „infodemie”.

De la descoperirea noului coronavirus SARS-CoV-2, teoriile conspiraţioniste, ştirile false şi zvonurile apar ca ciupercile din pământ.

La fel ca virusul propriu-zis, şi „infodemia” îl molipseşte pe om şi poate avea urmări grave. Între timp, amploarea acestei epidemii de jumătăţi de adevăr şi neadevăr a devenit mai clară şi actorii care o orchestrează pot fi mai lesne văzuţi.

„Obiectivul este slăbirea UE”

De la debutul răspândirii virusului, lupta pentru influenţă şi tălmăcirea a ceea ce se întâmplă s-a intensificat pe platformele digitale. „Pandemia este un teren fertil perfect pentru dezinformare”, a declarat Peter Stano pentru DW. „Ţelul este subminarea şi slăbirea UE”.

Stano este purtător de cuvânt al Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) şi este responsabil, între altele, pentru dezinformare şi ameninţări hibride. De când virusul a pătruns în Europa, echipa sa a înregistrat deja mai bine de 600 de cazuri de dezinformare cu privire la coronavirus în banca de date EUvsDisinfo – şi acestea sunt exclusiv cazuri cu referire la Europa.

Arsenalul dezinformării digitale este complex. Se sădeşte neîncredere faţă de sistemele de sănătate, se prezintă drept slabi politicieni care iau decizii, instituţii democratice sunt înfierate drept incapabile şi se susţine că Uniunea Europeană este învrăjbită.

Afirmaţii şi fapte obiective sunt ba scoase din context şi prezentate într-o nouă combinaţie, ba se prezintă minciuni sfruntate. Ambele variante au potenţialul de a sădi neîncredere şi chiar a pune în pericol viaţa unor oameni.

Fake news cu bătaie lungă

Astfel, în urma unor ştiri false, potrivit cărora standardul de telefonie mobilă 5G ar provoca infectări cu coronavirus, au fost vandalizate antene de telefonie mobilă în Belgia, Marea Britanie şi Olanda. Iar atunci când se pun sub semnul întrebării norme de igienă, cum ar fi spălarea mâinilor şi păstrarea distanţei, „astfel de mesaje pot fi mortale”, avertizează Stano.

În accepţiunea sa şi regiunea balcanică este afectată. „Elemente ale propagandei ruse încearcă să creeze acolo nesiguranţă şi să împiedice planificata aderare la UE”, crede Stano. Chiar dacă nu există dovezi clare privind eficienţa metodelor de propagandă, există câteva indicii în acest sens.

Într-un studiu actual, cercetători ai Universităţii Oxford au reuşit să demonstreze rolul de frunte jucat de mass media ruseşti. Relatări pe tema coronavirus, publicate în limbile franceză, germană şi spaniolă, au prezentat în medie o rată de interacţiune mai mare decât articolele publicate în ziarele naţionale de mare tiraj, cum ar fi „Le Monde”, „Der Spiegel” sau „El País”.

Christian Schwieter, co-autor al studiului, ştie de ce: „posturi precum Russia Today (RT) relatează mult despre proteste sociale şi teme cu impact emoţional. Relatările care stârnesc emoţii provoacă mai multe reacţii pe platformele de socializare”, susţine cercetătorul german, care a analizat împreună cu colegii săi 35.856 de articole publicate în cele trei limbi amintite.

Expeditor anonim

Potrivit cercetătorilor din Oxford, mass media de stat ruseşti relatează extrem de amănunţit despre protestele anti-Covid şi despre teorii conspiraţioniste. Posturile de stat chinezeşti şi turceşti subliniază mai degrabă pretinsa abordare exemplară a pandemiei în ţările lor. HispanTV, programul în limba spaniolă al televiziunii iraniene de stat „IRIB”, a folosit pandemia, în opinia cercetătorilor, pentru a face auzite voci critice la adresa SUA.

Dar există şi atacuri lansate de autori care nu pot fi clar identificaţi. Astfel, portaluri de ştiri precum InfoRos, InfoBrics.org şi OneWorld.Press răspândesc informaţii despre pandemia de coronavirus, care îşi au originea, potrivit unor oficiali guvernamentali americani, în serviciul secret al armatei ruse, GRU.

Cotidianul „New York Times” şi agenţia de ştiri AP au relatat despre indicii din cercuri ale serviciilor secrete americane, potrivit cărora răspândirea de informaţii false pe platformele de mai sus se face cu concursul a două persoane care ar avea legături cu GRU. În acest fel se urmăreşte derutarea publicului în ajunul alegerilor prezidenţiale din SUA, programate pentru luna noiembrie. Aceasta ar fi o perfecţionare a tacticilor propagandei ruseşti, folosite deja în campania electorală din 2016.

Distragerea atenţiei de la pandemie

În Rusia, astfel de relatări sunt luate adesea la cunoştinţă cu ridicări din umeri. „Încă o porţie de fake news, servită de New York Times”, a titrat postul de stat Vesti.ru. Trecutul celor doi sforari din umbră, pretinşi agenţi ai GRU, Denis Tiurin şi Alexandr Starunski, nici nu este dovedit, se arată într-un comentariu al Vesti.ru. Întreaga poveste nu e decât o încercare de a deturna atenţia de la problemele proprii întâmpinate în contextul pandemiei.

Şi experţi ruşi percepuţi drept independenţi sunt sceptici cu privire la recentele texte publicate privind fake news din Rusia. „Au fost implicaţi militari în campanii strategice de dezinformare cu privire la coronavirus? Eu cred că nu, a declarat Ivan Zassurski pentru DW.

Zassurski este şeful catedrei Medii Noi şi Teorii ale Comunicării din cadrul Universităţii Lomonossov din Moscova. Publicarea unor informaţii din interiorul serviciilor secrete nu înseamnă automat că este vorba de surse demne de încredere, subliniază Zassurski.

„Nu se poate nici pe departe explica totul prin ‘mâna lungă a Moscovei’ „, continuă Zassurski. În contextul alegerilor prezidenţiale din SUA se vorbeşte mult despre influenţa Rusiei, dar foarte rar se lucrează cu informaţii verificate. De aceea, profesorul moscovit se aşteaptă ca iminenta campanie electorală din SUA să „producă o sumedenie de fake news.”

În ce-l priveşte, expertul Peter Stano este convins că războiul din capetele oamenilor nu poate fi câştigat decât printr-un efort social. „Este nevoie de societatea civilă, noi trebuie cu toţii să ne implicăm mai mult”, afirmă el. „O cale de a combate răspândirea dezinformării este sporirea competenţei media a cetăţenilor şi îndoiala critică faţă de sursele din Internet.”