Acțiunile Ungariei de sprijinire a conaționalilor maghiari care trăiesc peste hotare, lecții care merită să fie studiate și însușite de România

 

 

Foto: Vlad Cubreacov, militant de frunte din R.Moldova pentru drepturile românilor din întreaga lume

 

Ce face Ungaria pentru minoritățile ungare din jurul frontierelor sale. De ce nu face oare și România?

Bunele practici ale Republicii Ungare de sprijinire a minorităților sale înrudite de peste hotare merită studiate pentru mai multe motive, scrie Vlad Cubreacov pe blogul său, preluat de Romanian Global News.

Printre acestea sunt:

1) modelul maghiar privind sprijinul acordat minorităților sale extrafrontaliere este, probabil, cel mai eficient în Europa și unul dintre cele mai eficiente în lume;
2) cea mai numeroasă minoritate maghiară este prezentă în România, iar sprijinul acordat acestei minorități de către Republica Ungară se adaugă unui sprijin financiar generos acordat de statul român, ceea ce face ca minoritatea maghiară din România să fie minoritatea națională cel mai consistent asistată financiar la scara continentului european;
3) mărimea și structura fondurilor bugetare acordate de către Republica Ungară maghiarilor de peste hotare sunt specifice și asigură eficiența modelului maghiar în domeniu;
4) fondurile alocate maghiarilor de pretutindeni au fost an de an în creștere și cresc în continuare;
5) finanțarea persoanelor aparținând minorităților maghiare de peste hotare și organizațiilor reprezentative ale acestora nu se face direct, de la instituțiile de stat, ci mijlocit, prin intermediul Fundației ”Gabriel Bethlen” (”Bethlen Gábor” Alap), un adevărat braț cultural al guvernului maghiar.

Cu toate acestea, instituțiile de stat ale Republicii Ungare și entitățile cu mandat de asistare a maghiarilor de peste hotare sunt destul de numeroase.

Un caz aparte îl constituie bursele identitare acordate de statul maghiar elevilor și studenților din statele vecine. În România, bunăoară, numărul beneficiarilor de asemenea burse îl depășește pe cel al populației școlare sau universitare de etnie maghiară.

Presa locală din România a scris că același fenomen de ”cumpărare” a elevilor nemaghiari (ruteni/ucraineni și români) pentru a urma instruirea în limba nematernă maghiară în școlile de stat din România (maghiarizare cultural-lingvistică) s-ar fi produs în diverse județe, în speță în județul Maramureș, fiind vizată expres comuna Bocicoiul Mare.

De asemenea, asociațiile neguvernamentale ale romano-catolicilor din regiunea istorică Moldova, Episcopia Romano-Catolică de Iași, Decanatul Romano-Catolic de Bacău și presa locală au semnalat în mod repetat de-a lungul ultimelor două decenii multiple cazuri de ”cumpărare cu burse maghiare” a elevilor de etnie română din diverse localități ale județului Bacău în vederea abandonării de către aceștia a limbii materne române în favoarea celei nematerne maghiare în școlile publice din județ.

Toate aceste cazuri ilustrează un fenomen – coruperea identitar-lingvistică sau asimilarea silențioasă, contra cost. Acesta depășește dreptul Ungariei ca stat înrudit de a-și sprijini cultural minoritatea sa înrudită din România și constituie, în opinia mea, un caz de abuz îndreptat atât împotriva majorității românești de la Est și Vest de munții Carpați, cât și împotriva minorităților nemaghiare conlocuitoare (romă și ucraineană/ruteană).

Aceste finanțări/acordări de burse care vizează populația școlară de altă limbă maternă decât maghiara din România se fac sub pretextul susținerii învățământului în limba maternă maghiară a etnicilor maghiari de peste hotare. Ele exced dreptul statului maghiar de susținere a minorității sale înrudite din România.
Fondurile pentru bursele respective, intitulate ”în limba maternă la obârșie” și acordate elevilor nemaghiari din România au ca sursă primară Bugetul de stat al Ungariei.
Începând cu anul 1996 aceste fonduri merg către beneficiarii finali prin intermediul Fundaţiei pentru Şcoală, care are ca fondator Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, reprezentată de directorul executiv Csaba Takács, și a fost înregistrată la Tribunalul Judeţean Cluj cu numărul 1996/76/PJ.
Potrivit informațiilor postate pe pagina de internet a respectivei fundații [1], bursa ”în limba maternă la obârșie” ”este prima şi singura formă de sprijin garantată de legea statutului maghiarilor obţinută din partea statului maghiar, care ajunge la familii fără intermediari.

Suma anuală a acestui sprijin financiar este de 3 miliarde de HUF pentru Transilvania.

Începând cu anul şcolar 2003-2004 Fundaţia pentru Şcoală este administratorul programului “Sprijin didactic-pedagogic, manuale-ustensile şcolare”. Toţi elevii şi studenţii care studiază în limba maghiară (total sau parţial) într-o instituţie de educaţie din România au dreptul la acest sprijin.
Bursa este anunţată la debutul fiecărui an şcolar/universitar.

Dosarele – conţinând formularele de concurs, un act ce dovedeşte îndreptăţirea la bursă, respectiv copia actelor de identitate a părintelui şi copilului – sunt preluate în 15 birouri transilvănene, iar datele sunt prelucrate de 70 de angajaţi. Clienţii sunt informaţi prin intermediul unui număr verde de telefon (activ 4 ore pe zi), prin e-mail şi pagina web a fundaţiei.

Datele concurenţilor sunt prelucrate electronic într-un circuit informatic închis.

Baza de date astfel formată serveşte la administrarea întregului program (anunţarea candidaţilor, transferul bursei, statutul candidaţilor, baza de credite etc.) Prelucrarea datelor este urmată de întrunirea curatorilor (de cca. 4-6 ori pe an) şi aprobarea dosarelor de către aceştia. Pentru o aprobare finală dosarele sunt trimise în Ungaria, la Biroul Guvernamental pentru Minorităţile Maghiare din afara Graniţelor.

Dosarele candidaţilor care urmează cursuri facultative în limba maghiară sunt analizate separat în funcţie de fiecare şcoală în parte.

Bursele sunt expediate prin poştă sau transferate prin bancă pe cărţile de credit ale candidaţilor.
În cursul a trei ani 379.080 de minori şi 16.571 de studenţi au beneficiat de bursa “Sprijin didactic-pedagogic, manuale-ustensile şcolare”. Printre cei ajutoraţi se numără şi minorii din orfelinate sau case de copii.

În cazul lor fundaţia semnează un contract cu tutorele sau reprezentantul legal al minorului conform căruia reprezentantul trebuie să prezinte garanţii pentru ca suma să fie folosită în scopurile stabilite de contract”;

”În limba maternă la obârşie” este cea mai populară bursă în cadrul maghiarilor din România: 90% dintre cei îndreptăţiţi candidează pentru obţinerea ei. Cca. 90.000 de familii beneficiază direct de acest sprijin”.
Pentru o înțelegere cât se poate de exactă a modelului maghiar de asistare a minorităților sale înrudite de peste hotare, prezint în continuare câteva tabele de sinteză, care concentrează informații oficiale în domeniu disponibile pe site-urile diverselor instituții guvernamentale ungare.

 

Tabel 1. Sprijinul acordat organizațiilor maghiarilor de peste hotare de la bugetul Republicii Ungare, pe anii 1990 – 2016.

 

 

 

Tabel 2. Sprijinul financiar acordat de către Republica Ungară maghiarilor din comunitățile istorice prin intermediul fundației ”Bethlen Gábor”, structură și cote procentuale pe criteriul teritorial.

 

 

Tabel 3. Instituții de stat ale Republicii Ungare și alte entități cu mandat de asistare a maghiarilor de peste hotare.

 

 

Concluzii

Experiența și bunele practici ale Republicii Ungare privind asistarea minorităților sale înrudite de peste hotare ne arată că statul maghiar își concentrează efortul preponderent pe comunitățile istorice (95,17% din toate fondurile bugetare alocate), privite ca o resursă demografică, etnică și cultural-identitară de consolidare a statului maghiar și de sporire a influenței acestuia asupra politicilor și situației din alte state, nu pe diaspora (doar 4,28% din fondurile bugetare alocate), ai cărei membri pot reveni oricând în Ungaria.

Modelul privind bursele identitare acordate maghiarilor din România de către Republica Ungară merită studiat în detaliu pentru preluarea tuturor părților pozitive ale acestuia și aplicarea în cazul burselor identitare acordate de către statul român persoanelor aparținând minorităților sale înrudite de peste hotare, inclusiv celei din România.

Publicitate

Parlamentul European cere să se afle adevărul despre victimele Revoluției din 1989

 

 

 

Parlamentul European cere ca Statul român să afle adevărul despre victimele Revoluției din 1989

Parlamentul European a adoptat joi rezoluția referitoare la comemorarea a treizeci de ani de la Revoluția română din decembrie 1989.

Rezoluția, propusă în comun de patru grupuri politice parlamentare, incluzându-i pe toți cei 32 de eurodeputați români, a fost adoptată cu 513 de voturi pentru, 18 împotrivă și 87 abțineri.

O dezbatere pe această temă a avut loc luni seara, când reprezentanta Comisiei Europene Adina Vălean, comisarul pentru Transporturi, a spus în faţa eurodeputaţilor că revoluţia română a fost cel din urmă act al mişcărilor de revoltă din Europa de Est şi cel mai sângeros şi că românii au luptat în acea iarnă pentru libertate, drepturi fundamentale şi democraţie.

Revoluţia română a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier şi s-a soldat cu pierderea a 1.142 de vieţi omeneşti, 3.138 de răniţi grav şi peste 760 de persoane deţinute ilegal şi torturate.

 

 

 

 

 

De asemenea, folosirea forţei împotriva poporului român în decembrie 1989 a afectat în mod dureros întreaga societate din România, iar identificarea autorilor reali ai acestor infracţiuni rămâne o problemă pentru victime, pentru familiile acestora şi pentru toţi cetăţenii români, se aminteşte în text.

Statului român i se reproşează în acest document,  că a întârziat inutil stabilirea şi aflarea adevărului, condiţie esenţială pentru garantarea dreptului victimelor şi al moştenitorilor acestora de a obţine despăgubiri şi compensaţii echitabile, autorităţile naţionale nereuşind să acţioneze cu diligenţa necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului.

Textul rezoluției aduce un omagiu tuturor victimelor revoluției din decembrie 1989 și recunoaște sacrificiul manifestanților pașnici, deschizând drumul către democrație, stat de drept și economie de piață, precum și către integrarea euro-atlantică a României.

 

Conform textului rezoluţiei, Parlamentul European comemorează şi aduce un omagiu victimelor revoluţiei din decembrie 1989, precum şi familiilor lor, care şi-au sacrificat viaţa pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, subliniind faptul că sacrificiul protestatarilor paşnici din decembrie 1989 a permis tranziţia României către democraţie, statul de drept, economia de piaţă, precum şi integrarea sa ulterioară în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.

Prin rezoluţia adoptată  Parlamentul European solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a elucida adevărul privind Revoluţia din decembrie 1989, iar instituţiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele săvârşite de regimurile comuniste nu sunt uitate şi a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată, transmite Agerpes.

 

În județele Arad, Bihor și Satu Mare se vând produse etichetate exclusiv în limba maghiară, în timp ce autoritățile noastre dorm pe ele !

 

 

 

 

Statul român doarme ca boul pe coadă! În județele Arad, Bihor și Satu Mare se vând produse etichetate exclusiv în limba maghiară!

 

În timp ce în restul țării micilor comercianți li se pune lacătul pe ușile afacerilor pentru tot felul de pretexte mai mult sau mai puțin inventate, pentru nereguli minore sau chiar inexistente, favorizând astfel marile lanțuri de magazine și ucigând total afacerile mici de cartier sau pe cele de familie în domeniul comerțului autohton, pe granița de vest a țării este un adevărat Vest Sălbatic în domeniul comerțului, și totuși nimeni nu stopează acest fenomen.

De mai mulți ani, cu precădere în localitățile cele mai apropiate de granița cu Ungaria, în magazinele din județele Arad, Bihor și Satu Mare, nu doar că se vând aproape numai produse importate din Ungaria, ci acestea mai sunt și etichetate exclusiv în limba maghiară.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

“Dacă nu vrei să faci un drum până la Arad în oraș, ești nevoit să cumperi de la ei orice găsești, altă alternativă n-avem. Se ivesc în viața de zi cu zi diverse necesități urgente, și n-ai timpul să tragi o fugă până în oraș.

Problema este că de foarte multe ori trebuie să ghicim care-i treaba cu produsul respectiv sau să rugăm pe cineva care cunoaște limba maghiară să ne traducă, altfel ajungi să regreți că ai cumpărat un produs pe care în mod normal nu l-ai fi luat. Nu este normal să nu existe niște minime informații și în limba română pe produsele vândute.”, a declarat un român dintr-o localitate din județul Arad aflată aproape de granița României cu Ungaria

Aceeași situație poate fi întâlnită din păcate și în câteva localități din județele Bihor și Satu Mare, acolo de unde am primit de asemenea sesizări că există fix același fenomen revoltător.

Statul român, din păcate, prin autoritățile care ar putea stopa aceste încălcări flagrante ale legii din România, preferă de ani buni să închidă ochii la această practică sfidătoare la adresa cetățenilor români care nu cunosc limba maghiară.

Deși legea aflată în vigoare în România prevede în mod clar obligația comercianților de a eticheta produsele importate în limba română, în Vestul Sălbatic de pe granița de Vest a României, legile statului român nu valorează nici măcar cât o ceapă degerată.

 

• Written by: Glasul.info