CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cine și de ce se opune construirii de autostrăzi transcarpatice care să lege Muntenia și Moldova de Transilvania ?

Fost ministru al Lucrărilor Publice: “După preț, întreaga autostradă Comarnic-Brașov ar trebui să fie un tunel”

Pe hartă: DN1-București- Brașov și proiectata autostradă Comarnic- Brașov

ActiveNews/ Andrei Dirlau: ”A cui securitate o amenință autostrada trans-carpatică?”

 

  •   „Domnul general Florian Coldea nu a fost niciodată de acord cu autostrada Comarnic-Brașov. […] i-a amenințat și pe funcționarii CNADR cu arestarea dacă vor semna o asemenea autostradă.”

  • De 12 ani nu reușim să legăm printr-o autostradă Transilvania de restul României, nici Pitești-Sibiu, nici Comarnic-Brașov, nici Iași-Târgu-Mureș! Eu am terminat negocierile cu Vinci-Strabag (mari companii de autostrăzi din Europa), gata de semnare, dar s-au opus Băsescu și PNL strigând: e o mare hoție.  În 2015 un reprezentant al Sistemului i-a spus ministrului Transporturilor: Cine semnează asemenea autostradă ajunge în pușcărie. Transilvania e tot mai legată de Viena și Budapesta, dar tot mai depărtată de București și Iași.”

Sunt afirmații publice, le-am auzit ori le-am citit cu toții: primele aparțin lui Sebastian Ghiță, următoarele lui Victor Ponta.

 Întrebarea care nu se pune însă – și pe care vreau să o discut aici – este motivul: DE CE s-ar opune „sistemul” construirii acestor autostrăzi? Pe CINE ar deranja o autostradă peste Carpați?

S-a menționat doar, în treacăt, că o asemenea autostradă ar reprezenta un „risc la adresa siguranței naționale”.Departe de a fi un răspuns, această „explicație” nu explică nimic. Dimpotrivă, ea intrigă și mai mult pe cetățeanul român.

Care ar fi acest „risc” la adresa siguranței naționale? În ce anume ar putea consta „amenințarea de securitate”?Nimeni nu schițează măcar un răspuns.

De ce?O ipoteză ar fi că răspunsul ar putea fi considerat evident.

Numai că implicațiile unui asemenea răspuns „evident” sunt încă și mai neliniștitoare. Și totuși nimeni nu le discută.O posibilă „explicație” ar fi că o autostradă (sau mai multe) care ar traversa Munții Carpați, făcând legătura între Ardeal și fostul Regat mult mai ușoară și mai rapidă, ar putea facilita și transportul trupelor și al armamentului greu. În caz de pace acesta ar fi un avantaj. 

În caz, însă – Doamne ferește – de război, amenințarea de securitate ar consta în aceea că s-ar putea astfel facilita deplasarea forțelor armate ale inamicului (presupoziția fiind că potențialul inamic ar fi Rusia).

Autostrada ar deveni deci, într-adevăr, un risc de securitate – dar nu pentru România, ci pentru Europa!

Or, înverșunarea cu care generalul-locotenent Florian Coldea – și cu siguranță alți factori, interni și externi, aflați în spatele lui – s-au opus timp de ani de zile construirii măcar a unei autostrăzi trans-carpatice ne duce inevitabil cu gândul la o explicație sinistră: că, în realitate, exact scenariul schițat mai sus este scenariul operațional pe care NATO și-a construit de la bun început strategia de apărare în regiunea Europei de sud-est: o strategie de sacrificiu!

Ideea cu interdicția asupra autostrăzii nu e nouă; ea circula de câtva timp în spațiul public. Dar, până la actualul scandal Ghiță–Coldea, pur și simplu nu ne-a venit să credem și, deci, ea n-a fost luată în serios. Acum însă știm că exista o reală și categorică „interdicție”, în spatele căreia se afla însuși prim-adjunctul directorului SRI.Iar în spatele acestuia, în mod cert, se află alte interese. 

Căci, evident, generalul cu patru stele Florian Coldea și chiar Traian Băsescu nu au pus de capul lor o asemenea opreliște.

Deși interdicția era secretă, ea nu era însă mai puțin eficientă; dimpotrivă, ea a funcționat infailibil – dovadă că nici până azi nu au început lucrările nici măcar la o singură autostradă trans-carpatică. 

O altă cauză ar putea fi aceea evidențiată dse economistul  Ilie Serbanescu care a spus de mult ca aceasta autostrada nu se va face. Daca se va face,asta ar însemna o Românie unită.

Adică ar fi legatura dintre Ardeal si Regat, calea prin care economia Romaniei s-ar unifica in mod firesc. 

Așa, puteți vedea ca în România, stat unitar (?!?) exista doua economii, doua zone economice în care circulatia capitalului este diferita.

O cale de acces facil peste munți (ca la mai multe nici nu pot sa sper ca ma pot gândi) ar face ca fluxul de marfa si capital sa se omogenizeze în toata țara.

De ce este important ca acest lucru sa nu se intâmple? Din doua motive, amândouă având aceeasi finalitate.

Primul motiv este ideologic. Neoliberalismul (dar si liberalismul) considera ca socialul este determinat de economic.

Deci, o economie omogena, ar conduce la o cultura omogena, o identitate unica a tuturor romanilor. 

Acest lucru nu se doreste pentru ca am dovedit ca putem fi deosebit de eficienți atunci cand suntem uniți, atât economic cât și militar. 

Deci, România este un pericol pentru interesele celor mari, atunci când își poate afirma și susține propriile interese.

Al doilea motiv, nu este acela că linia Carpaților se apără mai usor. Rusia a luptat în Siria cu rachete trimise peste marea Caspica și cu trupe aeropurtate, sau debarcate la Tartus.Chiar și acum, când dezbatem problema, Rusia are trupe în Serbia.

Vremurile de la Posada s-au dus… De fapt, linia Carpatilor este linia de delimitare negociată la Malta de Gorbaciov și Bush senior.Rusia nu avea cum sa părăseasca Berlinul fără sa ceară altceva și ce altceva putea să ceara Rusia, decât un culoar către Mediterana prin Iugoslavia?Adică să nu mai stea cu flota de la Sevastopol la mâna celor care dețin Bosforul.

S-ar părea că cei doi mari s-au ințeles fiecare să ia ce își dorește. De aici și războiul din Iugoslavia, și incercarea de la Târgu Mures din ’90.

Am putea adăuga și Piata Universității și mineriadele în rândul acelorași încercări de destabilizare a României, pentru a putea fi ruptă mai ușor.

De asta România (și Bulgaria, de ochii lumii) a fost ultima țara primita în NATO (și cu ce preț!

Am permis bombardarea Belgradului de pe teritoriul nostru!) și ultima țară primita în UE unde nu avem deloc același statut cu ceilalți membri (deși le-am dat gratis tot ce au vrut, industrie, comert, pământ, subsol, aer si paduri).

Publicitate

02/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Tokes Laszlo:”Kosovo a obţinut independenţa. Autonomia în Secuime nu am putea să o obţinem?”

PRECEDENTUL KOSOVO  tinde sa surpe fundamentele statului national unitar roman

Image

 

Tokes Laszlo: Kosovo a obţinut independenţa. Autonomia în Secuime nu am putea să o obţinem?

22 Iulie 2010

Vice-preşedintele Parlamentului European, Tokes Laszlo, a declarat, joi, la Universitatea de Vară Tusvanyos, de la Băile Tuşnad, că aşa cum Kosovo şi-a dobândit independenţa, şi maghiarii din Transilvania ar putea să obţină autonomia, transmite corespondentul NewsIn, citat de Realitatea.net.

“Kosovo şi-a obţinut independenţa, noi nu am putea să obţinem autonomia?”, s-a întrebat retoric Tokes Laszlo.
Europarlamentarul Tokes Laszlo a mai declarat, joi, la Universitatea de Vară Tusvanyos, de la Băile Tuşnad, că Ţinutul Secuiesc ar trebui să urmeze modelul catalan, afirmând că, aşa cum au ieşit catalanii pe stradă, şi secuii ar putea ieşi în stradă pentru autonomia lor. “Catalanii au ieşit pe stradă. Şi noi am putea ieşi pentru obţinerea autonomiei”, a spus Tokes.

Acesta a subliniat, însă, adresându-se liderului UDMR, Marko Bela, că în acest an UDMR ar trebui să iasă din guvern dacă nu doreşte ca manifestaţia să se îndrepte şi împotriva lor. “În acest an, voi nu veţi mai putea fi la guvern dacă nu doriţi ca această manifestaţie să se îndrepte şi împotriva voastră. Foarte repede va trebui să treceţi de cealaltă parte”, a afirmat europarlamentarul.

Pe de altă parte, Tokes a spus că nu toţi blamează acest guvern, afirmând că nici celălalt guvern nu a fost mai bun, cu sau fără UDMR. Mai mult, europarlamentarul a afirmat, în faţa celor prezenţi la Tabăra de vară, că ar trebui să “ne poziţionăm pe lângă guvern pentru a ieşi mai repede din criză”, arătându-se de acord cu unele măsuri de austeritate luate de guvern pentru ieşirea din criză.

“Acum suntem în aceeaşi situaţie ca şi în ‘89. Criza le îngreunează traiul la fel la români şi la maghiari. Trebuie să creştem solidaritatea româno-maghiară”, a conchis Tokes.

Sursa: Cugetul

23/07/2010 Posted by | POLITICA, PRESA ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: