Restricțiile de drepturi și măsurile liberticide luate în pandemie nu numai că sunt anti-constituționale, dar sunt și impuse prin acte normative inexistente legal!

Motive pentru demisia/demiterea unor înalți demnitari ai statului.

Ultimul anunț al Avocatului Poporului îi pulverizează pe guvernanți.

Se cer demisii. „Hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, atât cele cu efecte directe, cât și cele care stau la baza hotărârilor de guvern referitoare la pandemie (inclusiv la starea de alertă), nu sunt publicate nicăieri, nici în Monitorul oficial, nici pe site-urile oficiale.

Aflu asta de la Avocatul Poporului, care tocmai ce a avut o declarație în acest sens la tv”, a scris avocatul Piperea pe pagina sa de Facebook.

Potrivit Constituției și Legii tehnicii legislative nr.24/2000, un act normativ care nu este oficial publicat este nu numai nul de drept, este inexistent.

„Rezultă că restricțiile de drepturi și măsurile liberticide luate în pandemie nu numai că sunt anti-constituționale, dar sunt și impuse prin acte normative inexistente legal!

Dacă nici acesta nu este un motiv de demisie/demitere a lui Arafat, Cîțu, Voiculescu, Orban, Iohannis & co., atunci eu sunt patriarhul ecumenic.

Culmea ironiei negre este că statuile pandemice, politrucii pandemici și influencerii pandemici, inclusiv feisbuc, ne cer să ne bazăm doar pe informații și știri oficiale.Care știri și informații oficiale, băh, alea care nu există legal?”, conchide Piperea, reluat de Cotidianul, care care adaugă că:

Avocatul Poporului i-a cerut premierului Florin Cîțu să explice de ce 20 de hotărâri emise în 2021 de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) nu sunt publicate în Monitorul Oficial, amintind că aceasta este condiție obligatorie pentru intrarea în vigoare.

Avocatul Poporului Renate Weber s-a sesizat din oficiu că niciuna din cele 20 de hotărâri ale CNSU din acest an nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Însă, în timp ce hotărârile 1-11 și 15-20 au fost publicate pe site-urile oficiale, hotărârile 12, 13 și 14 nu sunt nici măcar pe site-urile oficiale.

„Se poate reține o încălcare a prevederilor art. 31 din Constituție privind dreptul la informație și a celorlalte dispoziții legale incidente”, spune Avocatul Poporului într-o scrisoare deschisă, adresată premierului Florin Cîțu și CNSU.
Potrivit Avocatului Poporului, deși conform legii publicarea în Monitorul Oficial a actelor normative este obligatorie, „am constatat că hotărârile adoptate de CNSU de la începutul acestui an și până în prezent, având ca obiect starea de alertă, fie măsurile luate pe durata acesteia, nu au respectat regimul publicității actului normativ”.

Avocatul Poporului atrage atenția că publicarea în Monitorul Oficial este obligatorie pentru intrarea în vigoare a unui act normativ și că astfel se asigură accesul publicului la conținutul ei.

„Vă rugăm să ne comunicați motivele de fapt și de drept pentru care, pe de o parte, hotărârile adoptate de acest organism de la începutul anului 2021 și până în prezent nu au respectat condiția publicării în Monitorul Oficial și, pe de altă parte, anumite hotărâri adoptate tot în acest an de CNSU nu au fost adoptate nici pe site-urile gov.ro și stirioficiale.ro”, le solicită Avocatul Poporului, Renate Weber, premierului și reprezentanților CNSU.

Publicitate

ISTORIA SE REPETA.Modelul economic propus prin programul PNLîn ajunul alegerilor din decembrie 2020 a fost copiat din programul PDL din 2008 și din programul Dragnea/PSD.

Foto: https://romania.europalibera.org

ISTORIA SE REPETA.Modelul economic propus prin programul PNL a fost experimentat deja în România în perioada 2010-2012!



Cum a fost modelul?


Anul 2009 contractie a PIB real de – 5,5%.
Anul 2010 contracție a PIB real de – 3,9%
Anul 2011 crestere a PIB real de 2%
Anul 2012 creștere a PIB real de 2,1%.
Revenirea efectiva la PIB 2008 a fost în anul în anul 2013, scrie https://www.facebook.com/adrian.caciu

PNL, aceleași promisiuni, în 2020, ca și PDL, în 2008. Atunci au urmat tăieri de salarii și acordul cu FMI

Programul de guvernare al PNL pentru perioada 2021-2024 conține promisiuni aproape identice cu cele făcute de fostul PDL, pentru perioada de guvernare 2009-2012, făcute în campania electorală din anul 2008. Și „portocalii”, „galbenii” promit salarii de 1.000 de euro și pensii europene.

În urmă cu opt ani, promisiunile făceau obiectul unui clip electoral în care protagoniștii, cu două excepții, sunt astăzi membri de vază ai PNL.

După alegerile din 2008 însă, în loc de „laptele și mierea” promise, au urmat ani de criză economică, în care salariile au fost tăiate, pensiile, impozitate, iar taxele au crescut.

Jurnalistul Liviu Iolu, actual membru al USR, a postat, pe contul său de socializare, o compilație între promisiunile electorale ale PDL din campania pentru parlamentarele din anul 2008 și promisiunile electorale ale PNL din campania pentru prezidențialele din anul 2020. „S-a găsit în programul PNL-PDL aceeași promisiune ca acum 12 ani, cu un mic bonus de 50 de euro. Nu prea mai am cuvinte pentru chestia asta, nici nu știu cum să o denumesc”, scrie Iolu pe pagina sa de Facebook.

Salarii și pensii mari

În arhivele internetului sunt stocate două clipuri de campanie ale PDL din 2008. Primul în care prim-vicepreședintele de atunci al partidului, Theodor Stolojan, spunea: „Salariul mediu va ajunge la 905 euro pe lună, față de acum, când este 490 de euro.

Pensia minimă va ajunge la 405 euro pe lună, față de acum, când este 160 de euro”. În programul de guvernare prezentat, la sfârșitul săptămânii trecute, de președintele PNL, Ludovic Orban, pentru perioada 2021-2024, se promite că „salariul mediu va fi mai mare cu 50% față de 2020 și va ajunge la 1.000 de euro lunar până în 2024”.

De asemenea, PNL promite că „punctul de pensie va fi mai mare cu 46% față de 2019. Va ajunge la 2.000 de lei până în 2024, față de valoarea din 2020”. O altă promisiune se referă la creșterea puterii de cumpărare a veniturilor românilor cu peste 30% și reducerea inflației anuale sub 2%.

În 2008, fostul vicepreședinte al PDL, Adriean Videanu, promitea „menținerea cotei de impozitare la 16 la sută și tăierea a peste 100 de taxe”.

După alegeri, a venit urgia

În al doilea clip electoral al PDL, în 2008, apar, pe rând, Liviu Negoiță, Vasile Blaga, Gheorghe Flutur, Emil Boc, Sulfina Barbu, Adriean Videanu și Theodor Stolojan, care recită, fiecare, câte o frază din următorul text:

Cum ar fi o clasă politică de care să nu-ți fie rușine? Cum ar fi o Românie la fel de dreaptă pentru toți? Dar o Românie cu produse românești bune, la prețuri decente? O Românie în care să mergi civilizat pe autostrăzi și drumuri ca lumea? O Românie în care să te bucuri de o educație serioasă pentru copiii tăi? România să fie o țară normală? Iar în vremuri grele să fie condusă așa cum trebuie?”.

În 2009, lucrurile nu s-au mișcat în direcția promisă, iar, după 2010, când au trecut și alegerile prezidențiale, promisiunile PDL nu doar că nu au fost respectate, dar s-a întâmplat exact pe dos.

A fost încheiat acordul cu FMI, prin împrumutul de 19 miliarde de dolari, ceea ce a condus la majorarea TVA de la 19% la 24%, tăierea salariilor la stat cu 25%, impozitarea pensiilor, nerespectarea legii privind majorarea cu 25% a salariilor profesorilor, închiderea a 67 de spitale de stat și restructurări în sistemul bugetar.

Băsiștii de ieri, liberalii de azi

Nu doar că programul PNL seamănă izbitor de mult cu cel al fostului Partid Democrat Liberal, din 2008, lucru constatat și de membrii USR, care, teoretic, ar trebui să participe la implementarea programului de guvernare alături de PNL, dar și oamenii care făceau, în urmă cu 12 ani, acele promisiuni, sunt în mare parte aceiași, constată https://jurnalul.ro/pnl-aceleasi-promisiuni-in-2020-ca-si-pdl-in-2008-atunci-au-urmat-taieri-de-salarii-si-acordul-cu-fmi.

Astfel, cu excepția lui Adriean Videanu, care a renunțat la politică, și a lui Liviu Negoiță, care a fost, până de curând, membru PNL, el transferându-se la PMP, pe listele căruia candidează în alegerile parlamentare de pe data de 6 decembrie, toți ceilalți PDL-iști fac, astăzi, parte din Partidul Național Liberal.

Theodor Stolojan este membru PNL și a deținut funcția de europarlamentar până în primăvara anului trecut.

Vasile Blaga este actual europarlamentar din partea PNL. Gheorghe Flutur este membru PNL și președinte al Consiliului Județean Suceava.

Emil Boc este primarul liberal al municipiului Cluj-Napoca. Iar Sulfina Barbu este membru al CNSAS, votat de Parlament, la propunerea Partidului Național Liberal…

Făcând o analogie cu situația de acum când ni se propune acelasi model economic dar plecăm dintr-o contracție economică similară, de peste – 5% avem perspectiva unei cresteri economice reale firave de abia în anul 2022 și a unei reveniri la valoarea PIB 2019 în anul 2023.
Uitați de creșteri senzationale de peste 6% pe an,irealizabile pe modelul economic propus de liberali.
Restul e parfum împachetat in fum.

Alexandru Gheorghe Plagino – primul român participant în urmă cu 116 ani la Jocurile Olimpice de la Paris

 

 

 

 

 

Povestea primului român participant la Jocurile Olimpice.

Dacă la startul Jocurilor Olimpice din această vară România s-a prezentat cu o delegație formată din 96 de sportivi, în urmă cu 116 ani, la Olimpiada de la Paris, țara noastră era reprezentată de o singură persoană: Alexandru Gheorghe Plagino.Istoria participărilor românești la Jocurile Olimpice începe la finele secolului al XIX-lea, la a doua ediție a JO moderne. Atunci, vrânceanul Alexandru Gheorghe Plagino a participat la proba de tir, clasându-se pe locul al 13-lea, cu 11 talere lovite din 20 posibile.

 

Bastardul moșierului Plagino

 

Numele de Plagino este legat de comuna Dumbrăveni, căreia se pare ca i-a dat numele, numindu-se mai intâi Plaginesti, apoi Plăinesti. Fanariotul Aicachi Plagino a avut un fiu, Alexandru Plagino, ginere al domnitorului Țării Românesti (1849-1856).

Numele boierului Alexandru Plagino e intâlnit in conflictul dintre moșnenii satului Cândești si egumenul grec al Schitului Recea.

Moșia acestuia se întindea pe 14.000 ha teren arabil si 45.000 ha păduri, “de la Tătăranu la Mihăiasca, Gugesti, Popesti, Dragosloveni, pe Ramnic in sus pană la Gura Caliției, Dealul Bordeștilor, Gurguiata, Moșiroiu, la Tamboiești, Candești, Târgu Cucului, plus pădurile de la Dealul Lung până spre Carpați”.

Prin secularizarea din 1863, averea schitului este preluată de stat. Moșia Plagino e moștenita de Iancu Fridmann, care fuge în final în Franța, rămânând cu datorii mari fața de săteni.

Alexandru Gheorghe Plagino s-a născut la data de 16 noiembrie 1878 la Plaginești (astăzi Dumbrăveni, județul Vrancea), fiind fiul Alexandru Plagino, unul dintre cei mai înstăriți moșieri din Țara Românească.Mama sa, Wilhemia Siefert, era o tânără de origine germană, care lucra ca slujnică în casa boierului Plagino, acesta fiind căsătorit cu o doamnă din înalta societate.

Din acest motiv, timp de 18 ani, viitorul sportiv olimpic a avut statutul de copil nelegitim.Cand soția lui Plagino s-a stins din viață, boierul s-a recăsătorit, în 1894, cu  Wilhemia Siefert și l-a recunoscut pe Alexandru Gheorghe drept fiul său.

Olimpicul cu sânge albastru

Recunoașterea paternității a reprezentat un moment de cotitură în viața tânărului Plagino, întrucât tatăl său era înrudit cu Barbu Știrbei, Gheorghe Bibescu și Alexandru Moruzi. Astfel, tânărului i s-a deschis ușa către înalta societate, dar și către o avere fabuloasă.

Tinerețea și-a petrecut-o la Paris, unde, în 1900, a decis să să înscrie la proba de „trageri cu arme de vânătoare“ din cadrul ultimelor Jocuri Olimpice din secolul al XIX-lea. Plagino avea doar 23 de ani și a concurat în nume personal, pentru că România nu avea încă un Comitet Olimpic.

După trei zile de competiţie, a încheiat pe locul 13, dintr-un total de 51 de concurenți, cu 11 talere nimerite din 20 posibile. 

Cu toate că a fost singurul sportiv din România care a luat startul la o probă din cadrul Olimpiadei din 1900, Plagino nu a fost singurul român prezent la eveniment.

Prinţul George Gh. Bibescu a asistat la manifestările sportive în calitate de membru al Comitetului Internaţional Olimpic, iar Horia C.A. Rosetti a arbitrat turneul de scrimă.

 

A pus umărul la prima medalie olimpică

 

La opt ani de la debutul olimpic, Alexandru Gheorghe Plagino devenea al doilea român membru al Comitetului Internațional Olimpic, după George Gh. Bibescu (1899-1901). 

La Sesiunea CIO de la Londra de la 1 decembrie 1908, Plagino a fost ales al 57-lea membru al Comitetului Internațional Olimpic (al 35-lea în funcție), fiind retras de către autoritațile comuniste în februarie 1948. 

A fost al 2-lea român membru al Comitetului Internațional Olimpic, după George Gh. Bibescu (1899-1901), fiul fostului domnitor al Țării Românești, Gheorghe Bibescu (1843-1848).

Acesta a deținut funcții de conducere  și în cadrul mișcării sportive din România, fiind vicepreședinte al Comitetului Olimpic Român, din 1923 până în 1940, și președinte al Uniunii Federațiilor Sportive din România – UFSR, din ’33, până ’40.

De asemenea, acesta a fost și primul şi primul preşedinte al Federaţiei Române de Tir, constituită în anul 1934.

În calitate de membru al CIO, Plagino a jucat un rol important în păstrarea rugbyului în cadrul Olimpiadei. 

 Într-un moment în care se făceau presiuni ca rugby-ul să fie scos de pe listă pentru ediţia din 1924, din cauza lipsei de interes, Plagino a reușit să-i convingă pe membrii CIO să nu elimine acest sport din cadrul Jocurilor Olimpice. 

Așa se face că la Olimpiada din 1924 trei țări s-au luptat pentru titlul olimpic la rugby: SUA, Franța și, în premieră, România.

La finalul competiției, reprezentativa României s-a clasat pe ultimul loc, fiind învinsă de Franța cu 61 la 3, iar de către SUA cu 37 la 0 (SUA avea să-și apere titlul olimpic câștigat în 1920, învingând Franța cu scorul de 17 la 3).

 

Susținător al Monarhiei 

 

Pe plan personal, Alexandru Gheorghe Plagino s-a căsătorit, în 1907, la Viena, cu Maria-Nicola (Colette),  fiica Anei Kretzulescu și a diplomatului Alexandru-Emanuel Lahovary.Colette a fost doamnă de onoare a reginei Maria și o apropiată a acesteia.

În timpul Primului Război Mondial a condus Echipa Sanitară „Regina Maria“ nr. 6 (octombrie – aprilie 1917), a lucrat la spitalul din Căiuți, jud. Bacău, apoi la cele din Mușunoaiele și Câmpuri, jud. Vrancea, a contribuit la ajutorarea populației refugiate în Moldova, după ocuparea sudului țării de către armatele germano-austro-ungare.

Pentru toate acestea, în 1923, regele Ferdinand i-a conferit medalia crucea „Meritul Sanitar“ si cu „Steaua României” pentru „devotamentul din timpul războiului mondial”.

Ea a fost cea care l-a purtat pe braţe pe Regele Mihai, înainte de botezul acestuia.

 

 

 

Colette Lahovary-Plagino (fototeca MNIR)

 

 

Pe lângă activitatea din domeniul sportiv, Alexandru Gheorghe Plagino a fost, timp de un deceniu, senator în Parlamentul României.Odată cu venirea comuniștilor la putere, fostul sportiv olimpic a început să-și piardă statutul, fiind considerat un personaj fidel monarhiei.

În 1948, cu numai câteva luni înainte de Jocurile Olimpice din Marea Britanie, Plagino a fost retras de către autoritățile de la București din Comitetul Olimpic Internațional.

Un an mai târziu, la vârsta de 72 de ani, Alexandru Gheorghe Plagino se stingea din viaţă…

În ciuda eforturilor comuniștilor de a-l dizgrația, Alexandru Gheorghe Plagino rămâne una dintre cele mai importante figuri din istoria sportului românesc !

 

Surse: http://urbology.ro; ro.wikipedia.org/wiki; digisport.ro