Gândul zilei
În ziua de azi, pentru a stăpâni cât mai mulţi oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odată ce ai sufletul, ai omul; iar când ai omul, teritoriul vine de la sine.
– Contele de Marenches –
Contele Alexandre de Marenches (născut in 7 iunie 1921 la Paris – d. la 2 iunie 1995 in Monaco), a fost un ofițer francez, fost șef al Departamentului de Documentare Externa si Contra-Spionaj (SDECEE) din Franta. A fost de asemenea consilier special al președintelui american Ronald Reagan.
Era descendentul unei vechi familii nobiliare, inrudita cu multe familii mari din nobilimea europeană.
A prezis invazia sovietica din Afganistan unui jurnalist american, care a raportat imediat conversația sa consilierului american pentru probleme de securitate Zbigniew Brzezinski .
A publicat în 1986 o carte de memorii, sub forma unui interviu cu jurnalistul Christine Ockrent , „Dans le secret de des Princes „.
De asemenea, a conceput Operațiunea Moustique („Tantarii”), sugerand intr-o întâlnire cu președintele Reagan la Casa Albă, ca Agenția Drug Enforcement (DEA) și alte agenții, să furnizeze in secret soldaților sovietici care luptau în Afganistan droguri confiscate, care în mod normal ar fi trbuit arse.
În câteva luni, a explicat el, le-ar fi distrus rusilor capacitatea de luptă … De Marenches a mentionat si câțiva oameni de încredere, care ar fi putut face toate acestea, la un cost de aproximativ un milion de dolari.(John Cooley: Unholy Wars. Page 108. 1999).
În 1992, împreună cu David Andelman, a fost co-autorul cartii „Al patrulea război mondial: Diplomație și spionaj în epoca terorismului”, o carte în care a prezis ascensiunea terorismului ca o nouă formă de război si care a avut un mare succes în rândul elitelor americane , dupa evenimentele din 11 septembrie 2001.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 