CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Topul primelor țări din Europa după numărul de pușcăriași

 

 

 

 

 

 

R. Moldova – în primele cinci țări din Europa după numărul pușcăriași Republica Moldova se numără printre țările din Europa cu rate deosebit de înalte de încarcerare. Țara noastră este precedată de Lituania, Azerbaidjan și Georgia. Pe primul loc este Federația Rusă. Datele au fost prezentate de Asociația „Promo-LEX”.

În top 10, R.Moldova  se plasează pe locul 5 – cu 215,2 deținuți la 100 000 de persoane.

Rata generală a încarcerării în Europa a scăzut cu 6,6% între 2016 şi 2018 – de la 109,7, la 102,5 deţinuţi la 100 000 de locuitori .

Situația din regiunea transnistreană, spune „Promo-LEX” este și mai alarmantă. Astfel, la 100 mii de persoane, în Transnistria separatistă revin 481,8 deținuți, înregistrându-se o rată a încarcerării mai mare chiar decât cea a Federației Ruse, care se clasează pe primul loc în top.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

R.Moldova a fost inclusă și în lista țărilor în care se înregistrează supraaglomerări în penitenciare, situându-se  pe locul 5 în topul celor 12 țări europene care se confruntă cu probleme generale serioase de supraaglomerare în închisori (numărul de deținuți la 100 de locuri disponibile): Macedonia de Nord (122,3), România (120,5), Franța (116,3), Italia (115,0), Republica Moldova (113,4), Serbia (109,2), Portugalia (105,9) și Republica Cehă (105,6).

Rata generală a mortalității în penitenciare în Europa în 2017 a fost de 26,3 la 10.000 de deținuți.

Cea mai mare rată a mortalității a fost înregistrată în Republica Moldova (55 decese la 10 000 de deținuți) Pe locul doi se plasează Macedonia de Nord (52,8), urmată de Bulgaria (51,5), Portugalia (51,3), Rusia (51), Lituania (50), Azerbaidjan (46,7) , Croația (43,9) și Regatul Unit (Scoția) (39).

Ţările în care în 2018 rata de încarcerare a scăzut cel mai mult sunt: România (-16%), Bulgaria (-15%), Norvegia (-11,6), Finlanda (-9,9%) şi Macedonia de Nord (-9,7%), Letonia (-8,4%), Luxemburg (-7,1%), Estonia (-5,7%) şi Cipru (-5,5%).

Pe de altă parte, ratele de încarcerare au crescut cel mai mult în Islanda (+ 25,4%), Italia (+ 7,5%), Ţările de Jos (+ 5,9%), Danemarca (+ 5,8%) şi Muntenegru (+ 5,5%).

 

 

 

Surse:

http://www.zdg.md/stiri/stiri-justitie/r-moldova-in-top-10

tv8.md

09/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Eforturile eşuate ale Rusiei de a reface spaţiul sovietic

Foto: Vladimir Putin si Lucasenko

 
 
Rusia şi eforturile eşuate de refacere a spaţiului sovietic
 
 

Cel mai recent proiect al Rusiei de reintegrare a fostelor state membre ale Uniunii Sovietice într-un întreg s-a încropit în „Uniunea vamală”, încheiată de Rusia, Belarus şi Kazahstan în 2010.

Guvernul de la Moscova intenţionează să atragă şi alte state fost sovietice în zona de comerţ liber. Însă iniţiativa Rusiei ar putea avea aceeaşi soartă ca şi alte încercări de acest fel din deceniile care au urmat prăbuşirii Uniunii Sovietice.

Nenumăratele încercări ale Rusiei de a reintegra fostele republici sovietice au început cu formarea Comunităţii Statelor Independente (CSI), fondată iniţial de Rusia, Belarus şi Ucraina în decembrie 1991, cu doar puţin înaintea dizolvării oficiale a Uniunii Sovietice.

Comunităţii Statelor Independente i s-au alăturat ulterior alte opt ţări, printre care Armenia, Belarus, Kazahstan şi Republica Moldova. Georgia a fost membră doar temporar. Iar Ucraina nu a ratificat nici până astăzi tratatele CSI, neconsiderându-se decât ca „participantă”, dar nu şi ca „membră” a Comunităţii.

„CSI a funcţionat ca o societate având drept scop dizolvarea Uniunii Sovietice, dar care, treptat, şi-a pierdut importanţa politică”, spune Hans-Henning Schröder din parea Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Politică de la Berlin.

Rusia tot încearcă să convingă cel puţin câteva din fostele republici sovietice să semneze alianţe politice sau economice, „dar încercările ei de până acum nu au dus la uniuni de talia CSI. De fapt putem spune că niciuna din aceste organizaţii nu funcţionează bine”, a adăugat Schröder.

Unul din cele mai importante proiecte de reintegrare a unor foste state membre ale Uniunii Sovietice a fost alianţa dintre Rusia şi Belarus, iniţiată de preşedintele rus Boris Elţin şi omologul său de la Minsk, Alexandr Lukaşenko.

Tratatele prevedeau unificarea sistemelor financiare şi economice ale celor două state, obiectivul final fiind o uniunea monetară şi un stat comun. La acea dată se zvonea chiar că Alexandr Lukaşenko va prelua preşedinţia comunităţii. Însă şeful statului Belarus s-a distanţat de planurile de reintegrare după ce Vladimir Putin a venit la putere la Moscova, în 2000. Ulterior, relaţiile bilaterale dintre cele două state s-au deteriorat semnificativ.

„În opinia mea, o alianţă dintre Rusia şi Belarus nu este posibilă”, spune Eberhard Schneider din partea „Russia Centre” al Uniunii Europene, de la Bruxelles.

„Singurele alianţe care au potenţial în regiune sunt alianţele formate din trei sau patru state printre care Rusia, Belarus, Kazahstan şi poate, uneori, şi Ucraina, aşa cum speră şi autorităţile de la Moscova”, explică Schneider.

Noua Uniune vamală este o asemenea alianţă cu trei state membre, iar liderii ruşi doresc să atragă şi Ucraina în comunitate. Ţinând cont însă că Ucraina negociază din 2008 cu Uniunea Europeană, este puţin probabil ca responsabilii de la Kiev să dea curs solicitărilor Rusiei.

Poate deci reuşi planul Rusiei de a forma o Uniune din ţările ex-sovietice? Hans-Henning Schröder consideră că, „pentru a izbuti, Rusia trebuie să se dezvolte economic. În prezent, economia rusă se bazează pe exporturi de energie şi materii prime. Rusia trebuie să se modernizeze şi să introducă noi tehnologii în industrie. Până acum Moscova nu a reuşit să facă decât paşi mici în această direcţie şi, ca urmare, nu este este un partener comercial atrăgător.” 

Sursa: dw-world.de

21/08/2011 Posted by | POLITICA | , , , , , , | Un comentariu

Interviu cu parlamentarul german Manfred Grund :”Moldova se întoarce cu un an în urmă”

Manfred Grund, parlamentar german, Moldova,  

Manfred Grund, parlamentar german crestin-democrat:”Moldova se întoarce cu un an în urmă”

 Nevalidarea referendumului din Republica Moldova a luat prin surprindere nu doar clasa politică de la Chişinău ci şi pe observatorii străini. Deutsche Welle a vrut să afle de la parlamentarul creştin-democrat Manfred Grund, şeful forumului Germania – Republica Moldova, ce înseamnă rezultatul referendumului şi care ar putea fi cauzele absenteismului.

Manfred Grund: Participarea la referendum a fost mai scăzută decât se aşteptau atât politicienii moldoveni cât şi observatorii internaţionali. Motive ar putea fi mai multe. Pe de o parte, acei cetăţeni moldoveni care trăiesc în Transnistria nu pot vota. O altă parte trăieşte şi lucrează în străinătate – în Portugalia, Spania sau Franţa; acestora, votul la consulate sau ambasade nu le-a fost prea la îndemână. Şi, cred, decisiv este faptul că majoritatea moldovenilor au crezut că referendumul referitor la modul de alegere a preşedintelui este, cum spuneau sondajele, dinainte câştigat.

DW: Ce consecinţe are pentru Moldova scorul de duminică?

Manfred Grund: Eşecul referendumului înseamnă că, din punct de vedere constituţional şi politic, Moldova nu face nici un pas înainte. Dimpotrivă: eşecul referendumului şi mai cu seamă participarea scăzută aruncă Moldova şi politica ei cu un an înapoi.

Cred că o nouă rundă electorală este singura cale de a trece peste acest eşec – şi partidele, atât cele din coaliţia guvernamentală cât şi opoziţia comunistă, par conştiente că aşa stau lucrurile. Iar aceste alegeri ar trebui să aibă loc încă anul acesta.

DW: Pentru câţi ani de-acum înainte au fost afectate aspiraţiile europene ale Moldovei?

Manfred Grund: Nu cred că e cazul să calculăm anii sau deceniile. E suficient să observăm că, atunci când se simte în măsură de a se extinde, Uniunea Europeană acceptă oricare stat european capabil şi dornic să răspundă criteriilor de aderare, altfel spus, criteriilor de la Copenhaga. Nu am nici o îndoială că Moldova, care e un stat european, are o perspectivă europeană.

 Autori: Viaceslav Iurin / Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz
 
 
 

 

Sursa:dw-world.de/dw

 
 
 
 

 

08/09/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, POLITICA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: