CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

15 MARTIE 1848, departe de a fi o sărbătoare, înseamnă pentru noi românii, amintirea cruntei perioade de teroare și crime în masă care a urmat anexării Transilvaniei de către Ungaria

Pagina de istorie: Ce anume sărbătoresc maghiarii de 15 martie

’’Libertatea voastră este spânzurătoarea, drepturile voastre de egalitate, înseamnă că popoarele care împart teritoriile cu Ungurii, vor trebui să fie absorbite de elementul maghiar

Lajos Kossuth

În fiecare an, celebrarea zilei de 15 Martie de către comunitatea maghiară generează discuţii în spaţiul public din România. Reprezentanţii maghiarilor ţin foarte mult să evoce această zi cu cât mai mult fast, în timp ce o parte dintre politicienii români consideră manifestările legate de această zi o jignire adusă naţiunii române.

Într-adevăr, data de 15 martie 1848 are o conotație puternic negativă in istoria poporului român. Este ziua in care revoluționarii maghiari au lansat programul politic inițiat de Lajos Kossuth, care prevedea anexarea Transilvaniei la Ungaria.

Luptând impotriva românilor conduși de Avram Iancu, care se împotriveau unirii cu Ungaria, guvernul maghiar condus de Lajos Kossuth a ordonat masacrarea a 40.000 de ”valahi” și a distrus 230 de sate românești.

De ce trebuie sa sărbătorim noi Ziua maghiarilor de pretutindeni, când oficialii unguri sustin că pentru ei Ziua de 1 Decembrie – Ziua Nationala a Romaniei este o zi de doliu, iar reprezentanții minoritarilor unguri în Parlamentul României au apărut sfidători în această zi cu brasarde negre?

Deputatul Alianței pentru Unitatea Românilor, Lilian Scripnic, declara recent intr-un comunicat de presă:

”Eu nu instig la ura interetnica, nu instig la conflicte intre popoarele ce convițuiesc in aceasta țară, dar logica mea imi spune că în prezent nu suntem condusi de patrioti, de oameni carora le pasă de soarta acestui neam și de aceasta țară”.

La rândul său, Deputatul  Adrian Moisoiu făcea în ziua de 13 noiembrie 2007 în timpul lucrărilor Şedinţei Camerei Deputaţilor din Parlamentul României o  declaraţie politică intitulată “Străzi şi monumente nedorite”.

“Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată “Străzi şi monumente nedorite”. Şi, pentru a mă încadra în cele 3 minute alocate, am să prezint un rezumat, cu rugămintea ca în stenogramă să fie consemnată declaraţia în totalitate. (…)

Stimaţi colegi, doresc să supun atenţiei dumneavoastră o problemă deosebit de importantă, pe care Comisia de istorie a Academiei Române are datoria să o clarifice în cel mai scurt timp.

Dincolo de imaginea romantică, cultivată cu grijă în minţile ungurilor de rând, se pune întrebarea: cine a fost de fapt Kossuth? Răspunsul este: a fost un mare publicist, orator şi patriot exclusiv ungur, care a promovat idealurile generoase ale mişcării revoluţionare de la 1848, numai pentru naţiunea sa.

Maghiarii îl consideră pe Kossuth Lajos drept arhitectul Ungariei moderne.

Acesta, însă, prin modul greşit în care a abordat problema naţională din Transilvania, a dat dovadă pe parcursul revoluţiei burghezo-democratice din 1848-1849, de vădite sentimente antiromâneşti.

Nerecunoaşterea naţiunii române ca independentă şi egală în drepturi cu celelalte naţiuni istorice ale provinciei au situat cele două etnii de bază trăitoare în Transilvania – românii şi maghiarii – pe platforme diametral opuse, ceea ce a declanşat un adevărat genocid etnic împotriva românilorsoldat cu uciderea a peste 40.000 de români, cu distrugerea din temelii, arse sau ruinate a peste 230 de sate şi 300 de biserici, mănăstiri şi schituri.

Dovada majoră a implicării lui Kossuth care, în momentul respectiv, exercita funcţia de preşedinte al proaspătului înfiinţat “Comitet pentru apărarea ţării”, o constituie proclamaţia din 10 octombrie 1848, intitulată “Către poporul valah“, în care, după ce îi invită pe români să revină în termen de 8 zile la ordine şi supunere legală, le atrage atenţia în termeni foarte drastici că s-a dat ordin maghiarilor şi secuilor să se ridice ca o furtună şi să măture gunoiul ingrat care se răscoală şi să şteargă de pe faţa pământului pe cei care nu vor da ascultare mesajului.

“…Altminteri, precum e adevărat că e un Dumnezeu în ceruri şi acesta apără dreptatea, tot aşa se va coborî asprimea pedepsei pe capetele vinovaţilor şi viteaza noastră ostăşime, care a împrăştiat de curând o hoardă de trădători şi tâlhari, va porni împotriva voastră şi atunci vai de oricare turbulent, şi de trei ori vai de toţi instigatorii. Atunci, ar fi mai bine de cumva să nu vă fi născut, deoarece nimeni dintre cei care s-au sculat contra patriei, nu va fi cruţat.

Dar şi până atunci s-a dat ordin maghiarilor şi secuilor să se ridice ca o furtună şi să măture gunoiul ingrat care se răscoală împotriva libertăţii patriei sale şi nu se îngrozeşte a deveni ucigaşul mamei şi fraţilor săi; să se scoale poporul unguresc şi secuiesc şi să şteargă de pe faţa pământului pe fiecare vânzător de patrie care nu voieşte a primi cuvântul cel bun.Cel căruia îi este dragă viaţa şi ţine la averea sa, să ia aminte acest ultim cuvânt care purcede din inimă binevoitoare de bine, altfel va fi pedepsit groaznic.”

Afirmaţiile unor istorici maghiari, conform cărora nu ar fi fost omorâţi decât insurgenţii, adică cei care purtau arme, sau că, în momentul înfăptuirii crimelor împotriva populaţiei civile româneşti, Kossuth Lajos nu se afla pe frontul din Ungaria sau Transilvania şi, prin urmare, habar nu avea de ce se întâmplă prin părţile respective, sunt infirmate de realităţile istorice care atestă că trupele maghiare au acţionat cu buna ştiinţă a lui Kossuth pentru a-i şterge pe români de pe suprafaţa Transilvaniei.

Şovinismul de care a fost orbit Kossuth Lajos a împiedicat orice încercare de împăcare româno-maghiară şi de unire a forţelor revoluţionare împotriva opresorului comun, respectiv Imperiul habsburgic.

Sunt numeroase dovezi care atestă că trupele maghiare au acţionat cu buna-ştiinţă a lui Kossuth pentru a-i şterge pe români de pe suprafaţa pământului Transilvaniei. 

Una dintre acestea este şi circulara semnată la 12 iunie 1849, la Abrud, deci cu numai aproape două luni de zile înaintea dezastrului final, de către colonelul baron Kemeny, adresat “Iancului şi gloatei sale valahe”, în care, cu aroganţă nobiliară acesta clama:

Valahilor! Zilele voastre sunt numărate! În fruntea formidabilei mele oştiri, fortificată în sute de lupte, vom stârpi, până la ultimul vlăstar, pe toţi rebelii aflători sub arme“.

Lajos Kossuth Lithograph 1848 | Original Hand Color | Great Condition

Kossuth nu a recunoscut nici un drept naţiei române şi de altfel, nici sârbilor, slovacilor şi saşilor, în afara “dreptului” de a se dizolva în naţiunea ungară, de a-şi pierde identitatea naţională:

Eu niciodată, dar niciodată, sub sfânta coroană maghiară, altă naţiune, sau altă naţiune decât cea maghiară, nu voi recunoaşte. Ştiu că sunt oameni şi rase de oameni, care vorbesc altă limbă, dar mai mult de o naţiune, aici nu este”.

El nu putea să accepte ca sub Sfânta Coroană să existe o altă naţiune decât naţiunea ungară. Cert este că, deşi slovac (în limba slovacă numele lui înseamnă ţap), el s-a considerat după cum a declarat:

“M-am născut ca ungur şi am fost educat ca ungur.”

Elocvente credem că sunt pentru semnificaţia lor aparte, şi cuvintele istoricului de cultură maghiară, Paul Lendvai, trăitor în Austria, inserate în cartea “Ungurii”, apărută în anul 2001:

“… acest revoluţionar vrăjitor, mult prea plin de el, a fost naţionalistul cel mai dement care a existat vreodată. El a pus popoarele nemaghiare să aleagă: ori supunere totală fără existenţă politică ori exterminarea!

Bilanţul catastrofal al revoluţiei de la 1848 din Transilvania reprezintă cea mai fidelă imagine a terorii dezlănţuite de unguri împotriva elementului românesc care lupta pentru dreptul sacru al libertăţii naţionale.

Referitor la faptul că unii îl consideră pe Lajos Kossuth drept o personalitate mondială care a fost recunoscută de Congresul American şi primită cu mult entuziasm în America, se poate aprecia faptul că America, deşi o mare democraţie, are şi ea paradoxurile ei. 

Dar “tribunalele de sânge”, în funcţiune, au funcţionat în Transilvania, şi nu în Statele Unite …!

În faţa refuzului revoluţionarilor unguri conduşi nemijlocit de Kossuth Lajos, de a recunoaşte drepturi egale şi pentru naţiunea română, Nicolae Bălcescu sublinia cu amărăciune:

“Supremaţia cu democraţia nu se pot asocia. Dacă Ungaria vrea să-şi menţină supremaţia, trebuie să rămână aristocratică şi oprimatoare, adică în alianţă cu împăratul; dacă vrea însă să fie democratică, trebuie să întindă mâna celor nouă milioane de români, care toţi sunt democraţi.”

Iar la rândul său, dorind să se explice, eroul de legendă care este Avram Iancu declara:

“Noi suntem oamenii libertăţii. Pentru asta ne-am revoltat, pentru asta ne-am vărsat şi suntem hotărâţi a ne vărsa sângele până la ultimul român” și referindu-se la aceeaşi problemă,el scria la 15 iunie 1849 comandantului de brigadă ungur Iosif Simonffi:

”Să credeţi, însă, domnilor, că răscularea noastră nu s-a întâmplat prin amăgirea Austriei (după cum dumneavoastră sunteţi informaţi), ci pre noi ne-au răsculat nerecunoaşterea naţionalităţii politice, tiraniile şi barbariile feudaliştilor şi aristocraţilor transilvani maghiari, pe care poporul în astă epocă nu le-a mai putut suferi şi de care inteligenţa s-a scârbit cu totul; am fost siliţi a rădica arme, a le purta în contra aceluia care mai de aproape ne tirăneşte şi se vede a ne apăsa existenţa politică, despre ce vă va certifica istoria imputând crima cui va fi drept.”

Fapt pentru care, Iosif Simonffi recunoştea pe bună dreptate:

Românii şi maghiarii au neapărată trebuinţă de cea mai strânsă frăţie. Numai astfel îşi vor asigura existenţa. Prin urmare, cine seamănă discordie, ură şi produce vărsare de sânge între aceste două naţiuni surori este trădătorul propriei naţiuni.

Am ţinut să readuc acestea spre ştiinţă celor care, din ignoranţă, din oportunism, din laşitate sau din calcule politice meschine, se prefac azi că nu recunosc despre ce este vorba, atunci când se pomeneşte de Kossuth Lajos şi faptele sale, care, cu câteva zile înainte ca revoluţia să fie înfrântă, a fost nevoit să fugă la Vidin deghizat în valet al unui conte polonez, cu barba şi mustăţile rase, sub numele de Tamás Udvardi.

Sunt adevăruri care trebuie să le audă bine acele persoane care manipulează pe maghiarii trăitori în această ţară, adepţi ai perioadei horthysto-hungariste şi care doresc să atragă în captivitatea istorică pe cetăţenii români de etnie maghiară, oameni cu un deosebit bun-simţ care doresc să convieţuiască în armonie cu noi, românii.

Sunt precizări care se impun în contextul în care unii maghiari din Târgu-Mureş, sub diferite pretexte, pun tot mai presant problema schimbării denumirii străzii Călăraşilor, cu rezonanţă afectivă şi istorică pentru românii mureşeni, în Kossuth Lajos. Oare în recuzita udemeriştilor nu mai există alte personalităţi, din domeniile ştiinţific şi cultural, bunăoară, care să nu irite populaţia românească şi care formează, astăzi, peste jumătate din patrimoniul demografic al municipiului Târgu-Mureş?

Toate câte au fost spuse, fiindcă este de la sine înţeles că o declaraţie politică este limitată de timp, nu epuizează miile de motive şi surse, care atestă acelaşi lucru: Kossuth Lajos este un personaj controversat, care s-a aflat la originea tuturor acţiunilor sângeroase îndreptate împotriva populaţiei româneşti din Transilvania anilor 1848-1849, motiv pentru care este total neindicat ca populaţiei române să i se aducă permanent aminte de o perioadă istorică neagră, în care a suferit nemeritat.

Iar România este, probabil, singurul stat care, prin Guvernul său, a dispus ridicarea pe soclu, pentru a fi veneraţi, a criminalilor cu sabia în mână de pe care curge sânge românesc nevinovat. Acestora nu avem pentru ce să le ridicăm monumente, să le dăm denumiri de străzi … Numai astfel, în timp, putem spera că se vor putea şterge cicatricele rănilor de atunci…

Înainte de a încheia, doresc să reamintesc vorbele transmise de Nicolae Bălcescu lui Kossuth Lajos: “Libertatea voastră este spânzurătoare, drepturile voastre de egalitate înseamnă că popoarele care împart teritoriile cu ungurii, vor trebui să fie absorbite de elementul maghiar”.”

Sursa: Declarația politică a deputatului Adrian Moisoiu intitulată “Străzi şi monumente nedorite” rostită în Şedinţa Camerei Deputaţilor din Parlamentul României la 13 noiembrie 2007.

Avertismentele din declarația respectivă , ca de altfel multe alte avertismente citite de la tribuna Parlamentului României, au fost ignorate în timpul mandatelor lui Băsescu și ale lui Iohannis…

Mai mult, în acest an, majoritatea constituită în Parlamentul României din UDMR, PNL și USR+ care conduce această țară, a găsit de cuviință să acorde zilei naționale a Ungariei statutul neoficial de sărbătoare și în România.

Coaliția majoritară a decis să suspende pentru ziua de 15 martie 2021, activitatea în plen a celor două Camere ale Parlamentului , având ca motiv ziua națională a Ungariei și conferind acestei zile un caracter semioficial de zi de sărbătoare și odihnă, după ce Parlamentul României decisese în legislatura anterioară 2016-2020, respingerea inițiativei UDMR ca ziua națională a Ungariei să fie declarată legal sărbătoare a comunității maghiare din România.

15 martie, ziua revoluției maghiare, este o zi tragică în istoria națiunii române. Evenimentele declanșate la 15 martie 1848 sunt asociate pentru națiunea noastră cu uciderea de către trupele maghiare a peste 40 de mii de români, devastarea și incendierea a peste 300 de sate românești, arderea completă a 71 de biserici ortodoxe și greco-catolice, jefuirea a 715 de biserici ortodoxe și greco-catolice.

Unul din scopurile revoluției maghiare a fost cuprins în Punctul 12 al programului său revoluționar, care prevedea anexarea Transilvaniei la Ungaria, în pofida faptului că românii, lipsiți despotic de drepturi și libertăți elementare, constituiau majoritatea populației din Transilvania.

Decizia liderilor majorității guvernamentale din Parlamentul României sfidează suferința și jertfa românilor din Transilvania aflată sub ocupația ungară și nesocotește memoria acestor eroi jertfiți pe altarul cauzei naționale.

Această decizie umilește Parlamentul ca for reprezentativ suprem al națiunii noastre și reprezintă un gest provocator îndreptat contra sentimentelor patriotice și a demnității naționale a românilor.

22/03/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Fantoma Ungariei Mari se agită în Europa

 

 

În timp ce Uniunea Europeană se luptă cu probleme interne și externe,  în Ungaria este în creștere  hidra  șovinismului de mare putere. Noua constituție maghiară permite  Budapestei să intervină în treburile statelor vecine, iar atacurile împotriva țiganilor au început în interiorul țării, scrie publicația rusă http://ttolk.ru/?p=3383

În parlamentul de la Budapesta, conservatorii și naționaliștii au format o majoritate covârșitoare.

Constituția adoptată la inițiativa premierului Viktor Orban  a înspăimântat birocrații și stânga europeană: fiind  pătrunsă de declarații privitoare la rolul creștinismului în Ungaria și fraze patriotice în spiritul anilor 30 privtoare la „națiune”.

În plus , Ungaria se angajează să protejeze etnicii maghiari în afara țării (fiecare al patrulea etnic maghiar trăiește în afara Ungariei). Conform estimărilor, 1,5 milioane de unguri trăiesc în România în Transilvania și Banat, Crișana și Maramureș, peste 300 de mii trăiesc în Voivodina sârbă, de la 50 la 100 de mii în Croația, cel puțin 500-550 mii în Slovacia și aproximativ 200 mii în Ucraina .

 

 

Ungaria distribuie pașapoarte ungurilor care locuiesc în  țările vecine Slovacia, Ucraina, România și Serbia.

Astfel, în viitorul apropiat va exista o masă de oameni pe care Budapesta va trebui să îi protejeze.

Unele publicații ucrainene au prezis deja că Ucraina de Vest va fi prima victimă a șovinismului de mare putere din Ungaria.

Ungaria este văzută ca cel mai important aliat al Germaniei în Europa de Est și, prin urmare, Berlinul  închide ochii la așa zisa „creșterea identității naționale” din Ungaria, care se manifestă în prin organizațiile naționaliste paramilitare de tipul  Gărzii  Maghiare, care este o anexă a partidului Jobbik,

Extremiștii maghiari nu sunt încă pregătiți să se confrunte cu naționaliștii din Ucraina Occidentală, dar se răfuiesc cu țiganii locali, considerați a fi  una dintre cele mai importante probleme ale Ungariei. Țara are între 500 și 650 de mii de țigani, ceea ce constituie 5-6,5% din populație.

Problema este că țiganii practic nu se integrează în societatea locală și ciocnirile dintre maghiari și țigani sunt comune.

 

În multe sate și orașe mici din Ungaria, așa-numitele miliții cetățenești ,  organizează raiduri în cartierele țigănești, nefiind exclusă posibilitatea organizării unor masacre. 

 

 

„În fapt, unitățile noastre de autoapărare ajută poliția să lupte împotriva criminalității țigănești. Noi îi prindem pe făptași și îi predăm secțiilor de poliție”, spune Janos Volner, membru al parlamentului ungar din partea Jobbik. Liberalii recunosc neoficial  că în zonele în care populația roma este densă situația infracțională este foarte proastă .

Cu toate acestea, țiganii sunt departe de a fi principalul dușman al ungurilor. În opinia lor, toate necazurile țării lor se datorează faptului că  Tratatele internaționale au fost  extrem de nedrept cu Ungaria în secolul XX.

De exemplu, Regatul Ungariei (galben) ca parte a Austro-Ungariei a fost destrămat în urma Păcii de la Trianon:

Foto: harta Austro-Ungarie și a Ungariei mari

În Austrio-Ungaria, maghiarii, împreună cu germanii și o parte a  evreilor, erau națiuni privilegiate.

Totul s-a schimbat după prăbușirea imperiului în 1918.

Noile frontiere ale Ungariei au fost neacceptate de  naționaliștii locali care nu au scăpat prilejul de a se   alia ai celui de-al treilea Reich.

Cu sprijinul lui Hitler, în 1938 mari părți din Slovacia, și puțin mai târziu părți din transilvania românească, și Voivodina iugoslavă.

Astăzi mințile maghiarilor sunt dominate de  ideea de a reînvia Ungaria Mare sperând ca dacă va apărea un val de criză, aceste idei pot deveni realitate.

Foto: Harta anexiunilor Ungariei înaintea și în timpul celui de- Al Doilea Război Mondial.

 

01/07/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | 2 comentarii

Minciuni ordinare privitoare la istoria poporului român în manualele de istorie din Ungaria şi în şcolile din Harghita, Covasna şi Mureş

 

 

 

Imagini pentru români cu tricolor la frunte

 

 

 

Minciuni sfruntate despre poporul român în şcolile din Ungaria şi Transilvania

 

În cele ce urmează prezentăm în rezumat concluziile unor istorici din România care au avut ocazia să asiste la o oră de “Cultură şi civilizaţie a românilor” desfăşurată la Liceul “Nicolae Bălcescu” din Jula, Ungaria.

O primă constatare a fost aceea că elevilor li se inoculează faptul că românii au sosit în Ungaria în trei valuri. Toţi erau iobagi, veniţi în căutarea unei vieţi mai bune. Doar macedoromânii erau mai înstăriţi. 

Manualele de istorie neagă practic existenţa unei continuităţi a românilor pe meleagurile ungare, prezentându-i doar ca minoritate imigrantă, ajunsă abia în secolul al XII-lea.

Este bine să se ştie că primii profesori de la Liceul “Nicolae Bălcescu” din Jula, înfiinţat în 1949 şi în prezent singurul liceu cu predare în limba română din Ungaria, au fost etnici maghiari aduşi din România!

De altminteri, şi alte cărţi neagă prezenţa românilor pe aceste meleaguri înainte de secolul al XVII-lea.  

Românii sunt prezentaţi drept imigranţi, acceptaţi de comunităţile de maghiari şi de saşi iniţial la marginea satelor.

Ulterior au acaparat localităţile prin colonizare şi politici de “repopulare”, pentru ca apoi, alături de sârbi, să aibă un comportament antimaghiar.

Totodată, cărţile de istorie pe care le folosesc ungurii vorbesc rar despre românii din ţara lor şi, când totuşi o fac, ei sunt prezentaţi exclusiv ca iobagi, negându-se de pildă ferm că Iancu de Hunedoara şi Matei Corvin au fost români. 

Aceleaşi cărţi susţin că ungurii sunt cel mai vechi popor din Transilvania, fără să vorbească despre continuitatea poporului român din Ardeal.

În ceea ce priveşte raportarea comunităţii româneşti din Ungaria la tezele tendenţioase vehiculate, ele sunt în general preluate şi considerate drept reale, deşi din punct de vedere ştiinţific reprezintă minciuni sfruntate.

Fenomenul este, ce-i drept, identificabil mai cu seamă în mediul rural, în strânsă legătură cu puţinătatea nivelului de educaţie al populaţiei, scrie Voicu D. Rusu în

În timp ce în şcolile din Ungaria elevii de etnie română învaţă că ar fi urmaşii unei populaţii migratoare, în școlile statului român, elevii maghiari sunt educați să dorească moarte României…

La Liceul Palo Imre din Odorheiu Secuiesc, școală de stat din România, finanțată din bani publici, copiii maghiari au învățat pe 4 iunie care este harta Ungariei Mari,consemnează ziarharghita.ro.

Deputatul de Mureș, Marius Pașcan,  a adresat în urmă cu un an  o interpelare ministrului Educației Naționale.

Blogul https://www.dantanasa.ro/ a redat  textul acestei interpelări:

„În unitățile de învățământ „purificate etnic” se studiază o istorie denaturată, ostilă poporului român…

Se știe demult că, în unitățile de învățământ purificate etnic, în care elevii maghiari învață după o programă originală proprie, se predă o istorie denaturată în raport cu realitatea și ostilă poporului român.

Această istorie este bazată pe teoriile lui Roessler, conform cărora românii au venit din Balcani, în secolele XIV–XV, şi s-au manifestat ca un „factor perturbator” al ordinii maghiare, fiind nevoie de eforturi pentru civilizarea „păstorilor seminomazi”.

Este negată originea daco-romană a poporului român, susținându-se că românii au venit în Transilvania la 400 de ani după venirea ungurilor, organizați în cete de păstori seminomazi, care au avut nevoie de măsuri de coerciție pentru a se putea încadra într-un stat organizat.

Așadar, românii ar fi o rasă inferioară provenită din niște venetici, urmași ai unor nomazi barbari și păstori care au migrat cu turmele lor de prin Macedonia și Albania.
Această istorie li se predă elevilor maghiari, fără ca vreo autoritate a statului român să intervină.

Aceste aberații au fost susținute și de Delegația maghiară de la Paris din 1920, când s-a încercat să se amâne cât mai mult semnarea tratatului de pace care ar fi dus la recunoașterea Unirii Transilvaniei cu România.

Șeful delegației de la Budapesta, contele Albert Apponyi, a pus la dispoziția marilor puteri ample memorii în care apăra cauza Ungariei.

Notele părții maghiare au încercat în permanență să inducă ideea că românii sunt o rasă inferioară, incapabilă să guverneze şi greu guvernabilă.
Această istorie li se predă elevilor maghiari, fără ca vreo autoritate a statului român să intervină.

Aflăm, în acest sens, din „Ziarul Harghita.ro” (http://ziarharghita.ro/cum-sunt-educati-copiii-maghiari-contra-constitutiei-romaniei) că, „la Liceul Palo Imre din Odorheiu Secuiesc, școală de stat din România, finanțată din bani publici, copiii maghiari au învățat, pe 4 iunie, care este harta Ungariei Mari.

Cu multă implicare cadrele didactice au explicat copiilor că, de fapt, zona în care sunt ei e a Ungariei și că România ar fi fost mult mai mică și ar trebui pe viitor să fie mult mai mică.”

Vă întreb, vi se pare firesc ca într-o școala din România elevii să fie educați să nu recunoască granițele teritoriale ale statului român, să-i considere pe români inferiori și „ocupanți” care „le-au furat pământul” maghiarilor?!

Să fie învățați că trebuie să lupte pentru reîntregirea Ungariei Mari?!
Este de neacceptat așa ceva! Adică, tocmai cadrele didactice devin complice la politica separatistă și de dezbinare etnică, prelungind și rezonând cu mesajele politicienilor maghiarimii în interiorul unităților de învățământ.

Iată un exemplu și un argument edificator pentru explicitarea efortului mobilizator al politicienilor maghiarimii de separare a elevilor români de cei maghiari în procesul educației de la grădiniță până la învățământul superior.
Vă solicit, domnule ministru, să vă faceți datoria și să dispuneți un control de urgență în respectivele unități de învățământ „purificate etnic”, pentru a verifica după ce programă școlară și ce manuale se desfășoară procesul de învățământ.

De asemenea, dacă veți găsi, ca din întâmplare, manuale de istorie provenite din Ungaria și fără nicio legătură cu programa școlară oficială, vă solicit să mă informați cu celeritate ce măsuri ați dispus?

Sper să nu vă împiedicați în acest control de parteneriatul cu UDMR care susține actuala guvernare, gândiți-vă doar că în această funcție s-au aflat înaintea dumneavoastră Octavian Goga, Spiru Haret, Nicolae Iorga, Titu Maiorescu și mulți alții, care reprezintă făclii ale nemuririi neamului românesc.

Ei nu și-au trădat niciodată propriul popor.

 

Deputat PMP de Mureș,
Marius Pașcan”

03/09/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

%d blogeri au apreciat: