CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

DUPĂ ȘASE LUNI DE RĂZBOI ucrainenii se despart definitiv de „lumea rusă”și vor intrarea țării lor în UE și în NATO

Rudele și prietenii apărătorilor Azovstal participă la un miting pentru salvarea celor capturați de forțele ruse, la Liov, Ucraina, 31 iulie 2022.
©EPA-EFE/MYKOLA TYS  |   Rudele și prietenii apărătorilor Azovstal participă la un miting pentru salvarea celor capturați de forțele ruse, la Liov, Ucraina, 31 iulie 2022.

Barometrele de opinie spun după șase luni de război că ucrainenii se despart definitiv de „lumea rusă”

http://www.Veridica.ro scrie că, la aproape șase luni de când Rusia a invadat Ucraina, studiile sociologice arată că obiectivul lui Putin de a readuce țara vecină în orbita Moscovei și în așa-numita „lume rusă” pare, mai mult ca oricând, sortit eșecului: ucrainenii nu mai cred în posibilitatea unei reconcilieri cu Rusia nici măcar după căderea regimului Putin.

Dacă în primele luni ale invaziei ucrainenii își doreau să vadă o armată rusă înfrântă rapid și o societate rusească trezită din iluziile create de propaganda guvernamentală, acum majoritatea vor o izolare totală, de lungă durată și ireversibilă a Ucrainei de Rusia și de poporul rus.

În plus, ucrainenii par să se fi obișnuit și cu ideea că războiul va fi unul de durată.

În pofida rupturii totale a societății ucrainene de trecutul cultural și mental rus, proces cauzat de război, apropierea imediată de UE încă este văzută de ucraineni ca una care poate fi amânată pentru apărarea intereselor naționale în cadrul unor negocieri cu Bruxellesul.

Unele criterii de aderare sunt puse sub semnul întrebării.

În sfârșit, barometrele mai relevă și că, cel puțin pentru moment, ucrainenii sunt dispuși să accepte dificultățile economice prin care trece țara, întrucât consideră că lupta pentru independență este prioritară.

Dezamăgiți de pasivitatea rușilor, ucrainenii nu mai vor reconciliere nici dacă pică regimul Putin

79% dintre ucraineni consideră că frontiera ruso-ucraineană trebuie închisă, iar rușii care doresc să intre în viitor pe teritoriul Ucrainei trebuie obligați să solicite o viză specială, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev.

Imediat după declanșarea războiului împotriva Ucrainei, doar 44% dintre respondenți susțineau că frontierele trebuie închise. Altfel spus, în aceste luni de confruntări militare a crescut foarte mult numărul ucrainenilor care vor să se izoleze și să se apere nu doar de armata rusă, ci și de toți cetățenii ruși.

În același timp, în pofida războiului, 1% dintre ucraineni încă cred în proiectul de unire a Ucrainei cu Rusia într-un singur stat, comparativ cu 5% în februarie. Doar 11% dintre ucraineni mai cred că între Rusia și Ucraina ar putea exista cândva relații de prietenie.

Cele șase luni de război au generat un val de ură nu numai față de conducerea Rusiei, ci și față de cetățenii ruși.

Dacă în februarie-martie diverși artiști ucraineni, lideri de opinie, jurnaliști și sportivi cereau cetățenilor ruși, prin intermediul mass-media și rețelelor sociale, „să oprească războiul lui Putin”, în iulie-august se resimte un val de dezamăgire față de capacitatea rușilor de a gândi independent și de a influența deciziile politice.

Pas cu pas, toți cetățenii ruși au început să fie văzuți ca vinovați de atrocitățile produse pe teritoriul Ucrainei.

Din aceste considerente, pe rețelele de socializare au devenit virale diverse articole ale intelectualilor ucraineni care explică de ce rușii și ucrainenii nu au fost niciodată popoare înfrățite.

Foto: Monumentul prieteniei ruso-ucrainene de la Kiev este demolat

Teza despre frăția istorică este catalogată ca un mit sovietic, realimentat de propaganda rusă.

Peisajul sociologic prezentat de analiști deja influențează viața politică din Ucraina.

Pe website-ul președintelui Ucrainei a fost înregistrată o petiție electronică în care se cere „interzicerea intrării cetățenilor Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei în următorii 50 de ani”. 

Până în prezent petiția a fost semnată de peste 27.000 de persoane, Zelenski urmând să o examineze.

Directorul adjunct al Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev, Anton Grușețki, consideră că ultimele sondaje de opinie au semnificații istorice pentru Ucraina.

Specialistul constată că „ucrainenii îi spun adio Imperiului Rus”, care mai exista parțial în mentalul colectiv.

Pentru prima dată în istoria Ucrainei, cei care mai cred în relații de prietenie cu Rusia sunt în minoritate absolută.

Războiul declanșat de Moscova pe teritoriul Ucrainei i-a îndepărtat pe toți ucrainenii, indiferent de limba vorbită și etnie, de proiectul „lumii ruse”, promovat de Kremlin în ultimele decenii.

Aderare la UE, dar nu cu orice preț

81% dintre ucraineni ar vota în cadrul unui referendum pentru aderarea la UE și 71% – pentru aderarea la NATO.

Cetățenii ucraineni sunt conștienți de faptul că mor pe câmpul de luptă pentru un viitor european al statului lor – în fond, asaltul Rusiei asupra Ucrainei a început după triumful Euromaidanului, mișcare care a izbucnit tocmai din dorința ucrainenilor ca țara lor să adere într-o bună zi la UE.

Această dorință de integrare în spațiul european nu înseamnă însă și o asumare a tuturor valorilor europene.

Întrebați de sociologi dacă Ucraina trebuie în mod urgent să îndeplinească toate cerințele UE pentru aderare, 62%  dintre cetățeni au răspuns surprinzător că „Ucraina trebuie să-și apere interesele și să nu fie de acord cu unele criterii, chiar dacă va fi amânat procesul de aderare”.

Doar 31% au declarat că Ucraina trebuie să adopte toate legile solicitate de UE pentru a deveni cât mai repede posibil stat-membru.

Mândria națională generată de rezistența pe câmpul de luptă influențează direct atitudinea societății față de Occident. Cifrele de mai sus arată că 2/3 dintre ucraineni nu își doresc o aderare cu orice preț.

Potrivit analiștilor de la Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, ucrainenii sunt de acord cu cerințele UE privind combaterea corupției, dezoligarhizarea, reforma justiției, dar resping orice discuții privind valorile patriotice, identitatea națională și lingvistică.

Nu este exclus să fie respinse și criteriile de asigurare a accesului la educație în limba maternă a tuturor minorităților naționale. Ucrainenii consideră că aceste aspecte pot fi negociate cu UE.

Succesele militare contribuie la intransigența ucrainenilor față de ruși, dar Moscova mai are un as în mânecă: arma energetică

Încrederea ucrainenilor în victorie este în continuare destul de mare. Potrivit unui sondaj realizat de Info Sapiens90% dintre ucraineni cred în victoria Kievului (71% sunt absolut siguri).

Societatea ucraineană își dorește recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia după 24 februarie.

Recuperarea Crimeii ocupate și anexate de Rusia în 2014 nu are încă aceeași susținere, dar pe zi ce trece crește procentul ucrainenilor care cred că războiul trebuie să se încheie cu recuperarea tuturor teritoriilor pierdute.

În martie, 75% dintre ucraineni declarau NU că acceptă cedarea Crimeii în numele păcii; în iulie, procentul crescuse la 89%.

Pare evident că, cu cât ucrainenii vor reuși să elibereze mai mult localități din sudul sau estul Ucrainei, cu atât va fi respinsă mai mult ideea unor cedări teritoriale.

Percepțiile populației nu sunt însă influențate doar de ceea ce se întâmplă pe front, ci și de ceea se întâmplă în spatele acestuia, de viața de zi cu zi. În contextul războiului, potrivit unui studiu realizat de compania Rating, 86% dintre ucraineni sunt pesimiști și constată o înrăutățire a situației economice. Doar un sfert dintre ei cred că pe parcursul viitorului an situația se va îmbunătăți.

În același timp, ucrainenii sunt conștienți de faptul că criza economică este generată de războiul declanșat de Rusia, iar pesimismul economic coexistă cu convingerea societății că toate evoluțiile social-politice din Ucraina sunt corecte. Grupul sociologic Rating arată că 73% dintre ucraineni consideră că lucrurile merg în direcția corectă.

Totuși, opinia societății ar putea să înceapă să se schimbe odată cu venirea iernii, dacă războiul va continua până atunci. Rusia încă mai are un as în mânecă: arma energetică.

Rusia a arătat că vizează deconectarea unor regiuni de la curentul electric prin atacuri cibernetice, deconectarea centralelor electrice de la rețeaua energetică ucraineană, distrugerea centralelor de încălzire a localităților ucrainene din centrul și estul țării, reducerea capacităților de export de curent electric al Ucrainei.

O iarnă petrecută în frig, pe fondul unui război prelungit și al unei crize economice severe, ar putea să submineze moralul populației și să schimbe, din nou, percepțiile acesteia.

VIDEO:La Kiev,capitala Ucrainei,statuia de bronz înaltă de opt metri,ridicată în 1982 pentru a comemora cea de-a 60-a aniversare a Uniunii Sovietice și care înfățișa un muncitor ucrainean și unul rus uniți sub un gigantic „Arc al prieteniei poporului, a fost demolată în aprilie 2022,după invadarea Ucrainei de către Rusia, sub pretextul ”denazificării”acesteia.

"Acum vedem ce înseamnă această "prietenie" - distrugerea orașelor ucrainene... uciderea a zeci de mii de oameni pașnici. Sunt convins că un astfel de monument are acum un sens complet diferit",a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko. 

În timp ce o macara a ridicat monumentul de pe soclul său și l-a coborât la pământ, mulțimea prezentă a aplaudat și a strigat „Glorie Ucrainei”.

"Rusia a invadat Ucraina... Putem fi prieteni cu Rusia? Acesta este cel mai mare dușman al nostru, de aceea monumentul prieteniei ruso-ucrainene nu mai are sens",a declarat Serhiy Myrhorodsky, unul dintre designerii monumentului.

16/08/2022 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Schimbări majore în orientarea politică a cetăţenilor R.Moldova

 
Dacă rememorăm trecutul apropiat, adică experienţa poporului român al  Republicii Moldova aflat sub ocupaţia rusă în cadrul fostei URSS, vedem cum coerciţia limbii ruse s-a manifestat prin statutul său de „limbă de comunicare interetnică” într-o federaţie alcătuită din 15 republici, în centrul căreia limba rusă a era limba oficială a Uniunii, fără ca acest lucru să fi fost vreodată recunoscut în Constituţia sovietică.

Limba rusă devenise un „instrument perfect al imperiului”, vorbită de 285 de milioane de persoane şi care imperiu cuprindea vreo 130 de limbi naţionale.

Timp de 70 de ani, adică într-un anumit segment al secolului XX, limba rusă a răspândit în cele 15 republici atitudini şi comportamente, ideologie şi reacţii.

Această propagare coercitivă a limbii şi a culturii sale continuă să fertilizeze florile răului, căci ea a dat naştere unui impresionant bruiaj de mutaţii mondovizionale privind esenţele identitare.
Cine erau locuitorii Republicii Moldova, în fosta URSS?A fost inventată noţiunea de „popor sovietic”, dar cu siguranţă această noţiune nu putea să ascundă din punct de vedere ştiinţific lapsusul de „limbă”, deoarece nu a existat niciodată o „limbă sovietică”.

Puterea coercitivă a limbii ruse a venit prin mass-media, literatură şi, ce poate fi mai rău şi mai violent? prin alfabetul rusesc în care s-a înveşmântat limba noastră maternă – româna.Această coerciţie excesivă, deformantă, abuzivă şi completamente ideologizată a aruncat populaţia Republicii Moldova într-un abis profund, ale cărui tuneluri mai zăpăcesc şi astăzi societatea noastră în tranziţie.

Pretinsa identitate “moldovenească”, devenită subiect de manipulare a minţilor, iată că vine astăzi să fundamenteze ideologia unor partide, accentuând minciuna de o manieră impertinentă prin proliferarea ei în iniţiative pseudopatriotice, înfiinţarea unor site-uri neroade gen moldovenii.md, care din nou plasează RM în sfera incertidunilor europene, având deja faima unui stat în derivă.
Republica Moldova a înregistrat performanţe la capitolul toleranţă lingvistica.

Este unicul stat european unde o limbă minoritară e percepută de străini ca majoritară.

„… A trăi într-o ţară a cărei limbă nu o cunoşti, să vieţuieşti în ea liber, în afara cantonamentelor turistice este cea mai periculoasă aventură… e mai periculos decât să înfrunţi jungla, deoarece eşti nevoit să enervezi limba, sa te menţii la periferia complementarităţii ei, adică să încerci să pătrunzi infinitul limbii fără a ajunge în profunzime.” (Roland Barthes).

Dar, iată că ruşilor stabiliţi în Basarabia, iar mai apoi imigraţi în Republica Moldova odată cu valul ocupaţiei sovietice, le-a reuşit perfect această „bâlbâială” sociolingvistică, aceştia creând nu enclave marginale pe făgaşul excluziunii sociale, după cum ar fi de aşteptat (aidoma celor arabe din Franţa), ci comunităţi puternice, a căror limbă a iradiat sau, mai bine zis, a radiat ca o bombă atomică populaţia băştinaşă, ea fiind supusă unui profund proces de rusificare.
Coerciţia limbii în acea perioadă avea toate instrumentele politice şi ideologice la dispoziţie, inclusiv cele mai eficiente: educaţia şi mediile de informare în masă.

În Republica Moldova influenţa limbii ruse a generat un bilingvism sau multilingvism obţinut prin nativitate (în virtutea căsătoriilor mixte evreieşti, româneşti, ruseşti, găgăuze sau bulgare), care se referă la o singură identitate – cea rusească.

Mai mult ca atât, există multe cazuri în care părinţii sunt de naţionalităţi diferite, iar copiii lor nu cunosc nici limba tatălui, nici cea a mamei, doar limba rusă, limba de formare la şcoală sau la universitate (exemplul universităţilor din autonomia găgăuză de la Comrat şi Taraclia).

Autoidentificarea ca moldovean sau român continuă să fie confuză, atât în abordările politicienilor, cât şi în cele ale oamenilor simpli, care discută despre politică.

Această confuzie are rădăcini lingvistice, istorice, dar şi juridice: limba română este numită „moldovenească” în articolul 13 al Constituţiei Republicii Moldova.  

 

 

După ce  Curtea Constituțională a R.Moldova a admis parțial în data de 4 iunie 2018 sesizarea înaintată de șapte deputați liberali, potrivit  căreia obligativitatea utilizării limbii ruse, dar și traducerea documentelor și actelor publice în această limbă, ar contraveni Constituției, preşedintele slugă rusească Igor Dodon a declarat sus şi tare că „Limba moldovenească va rămâne limbă de stat, iar rusa- limbă de comunicare”

 

 

 
Imagine similară

 Foto: Igor Dodon

Curtea Constituțională (CC) a declarat desuetă Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti, adoptată pe 1 septembrie 1989, care oferea limbii ruse statut de limbă de comunicare, ea  nemaicorespunzând spiritului vremii.

Sluga rusească Igor Dodon, a criticat decizia Curții Constituționale prin care aceasta a declarat învechită legea privind statutul limbii ruse în Republica Moldova, pretinzând cu obrăznicie că aceasta ar fi „o altă decizie anti-popor și neconstituțională”.

„Limba moldovenească în calitate de limbă de stat și limba rusă, ca limbă de comunicare internațională – este formula pe care a fost construită statalitatea Moldovei. Orice încercări de a împiedica acest conses istoric poate duce la consecințe iremediabile. Decizia de astăzi a Curții Constituționale este o nouă mișcare politică a celor care au cetățenia unui alt stat.”, a scris Dodonul pe Facebookadăugând că:

„Îi asigur pe toți cetățenii Moldovei și pe partenerii noștri internaționali: limba moldovenească a fost și va rămâne limba de stat a Republicii Moldova, iar limba rusă – limba de comunicare interetnică în țara noastră”, a mai menționat șeful statului moldovean.CC a constat că „națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii”.

 Limba rusă beneficiază în R.Moldova de un statut privilegiat, manifestat în special:

 

(I) prin obligativitatea traducerii tuturor legilor și a altor acte normative în limba rusă;

(II) prin garantarea realizării drepturilor minorităților naționale la educație preșcolară, la studii primare, medii, superioare și postuniversitare în limba rusă;

și (III) prin posibilitatea persoanelor aparținând minorităților naționale de a se adresa instituțiilor publice în limba rusă și de a primi răspuns în această limbă.

 

 

ÎNDEMN pentru vorbitorii de limbă rusă din R. Moldova: „Încetați să-l mai slugărniciți pe Putin, învățați limba acestui pământ”

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 

 

 
Foto: Protest al unor rusofoni împotriva deciziei Curţii Constituţionale 

 
 
„Încetați să-l mai slugărniciți pe Putin, învățați limba acestui pământ și dați-vă copiii în școli de limbă română, îngrijiți-vă de integrarea deplină a acestora în societatea noastră”.

Îndemnul vine de la liberalul Valeriu Munteanu și este adresat membrilor și simpatizanților Partidului Socialiștilor care au protestat, ieri, în fața Curții Constituționale (CC), instituție ce a decis că Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM, din 1 septembrie 1989, este desuetă.

Hotărârea Curții este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac, ea intrând în vigoare la data adoptării și publicării în Monitorul Oficial.

 
Sondaj: Majoritatea locuitorilor din Chişinău doresc unirea R.Moldova cu România

 

55 la sută dintre locuitorii municipiului Chișinău își doresc unirea R.Moldova cu România, în timp ce 45 la sută sunt împotrivă, arată datele unui sondaj, prezentat miercuri la Chișinău de Centrul Social-Politic European.

Consultarea publică privind Unirea R.Moldova cu România a avut loc în perioada 1-19 aprilie, marja de eroare fiind de ± 3%.

Aproape 80 de mii de persoane, cu vârsta de peste 18 ani, au participat la sondajul realizat în capitala R.Moldova. Răspunsurile au fost colectate online, prin deplasarea operatorilor la domiciliu, dar și în corturile amenajate în sectoarele Capitalei.

În proporţie de 79% respondenţii au utilizat limba română la completarea chestionarului, iar 21% limba rusă.Vorbitorii de română s-au pronunţat în proporţie de 62% pentru Unirea cu România, iar 38% au răspuns ‘NU’ la întrebarea din chestionar.

Respondenţii vorbitori de limbă rusă s-au arătat în proporţie de 69 la sută împotriva Unirii cu România, dar 31 la sută dintre ei s-au arătat favorabili Unirii cu România.

Rezultatele finale ale cercetării au arătat că respondenții din municipiul Chișinău sunt favorabili unirii cu România, 55% fiind răspunsuri de ”DA” pentru unirea cu România, iar răspunsurile de ”NU” au o proporție de 45 la sută.

Acest studiu este o radiografie științifică, fără părtinire a societății privind acest subiect”, spun autorii studiului.”

Această cercetare a fost efectuată pe principii absolut echidistante, imparțiale, absolut independent. Este necesar ca cetățenii să afle adevărul, adevărul așa cum este el”, spune directorul Centrului Social – Politic European, Gheorghe Costandachi care dă asigurări că sondajul este reprezentativ, iar rezultatele acestuia sunt importante.

Potrivit sociologului Andrei Dumbrăveanu, rezultatele studiului demonstrează că procentul celor care acceptă Unirea este în creștere.

Aceste date de fapt ne vorbesc de o tendință care se conturează în municipiul Chișinău. Dacă comparăm cu alte sondaje sau cercetări, făcute prin metoda cantitativă, vedem că procentul celor care acceptă unirea crește. Sigur că, ne dorim ca în acest proces să avem o activitate mai mare. Populația trebuie mobilizată. Cine mobilizează populația, obține și rezultate”.

Totodată, Andrei Dumbrăveanu spune că mulți cetățeni din Chișinău, dar și din suburbii au refuzat să participe la sondajul privind unirea R.Moldova cu România.

Iată care ar fi motivul: ”În această perioadă au apărut pe rețelele de socializare imagini cu o persoană strangulată, pe pieptul căreia era scris unire. Noi înțelegem de ce se face asta. Să-i sperie pe oameni, să nu accepte ideea unirii. Dacă nu ești cu noi, ești dușmanul nostru. Probabil, de asta s-au condus cei care au distribuit astfel de materiale”, consideră Dumbrăveanu.

Și dacă sondajul prezentat la Chișinău arată că majoritatea cetățenilor capitalei își doresc unirea, rezultatele unei sondaj al Centrului de Cercetări Sociologice din R.Moldova din data de  4 aprilie 2018, indică faptul că 35% din respondenţi ar vota pentru unirea cu România, într-un eventual referendum pe acest subiect. 

Alte 17% dintre cei chestionaţi au menţionat că nu s-au decis încă pe problema respectivă.

 

 

  

CITIŢI ŞI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/06/05/ziua-de-5-iunie-in-istoria-romanilor/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/06/05/o-istorie-a-zilei-de-5-iunie-video-4/

 

 

 

http://anagutu.net/?page_id=2046

05/06/2018 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

Sondaj de opinie cu scor strâns in R.Moldova in legatura cu aderarea la UE. Pentru unirea cu România ar vota 21% dintre cei chestionati

 (Foto: www.timpul.md)

Numărul susținătorilor aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și Uniunea Vamală este practic la același nivel, scrie deschide.md/ro.

Potrivit rezultatelor sondajului efectuat de Compania Intellect Group, orientarea R.Moldova spre Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan este agreată de 51,9% din respondenți, pe când orientarea spre Uniunea Europeană este susținută de 46,8% dintre acestia.

Totodată, dacă duminica viitoare cetățenii ar trebui să aleagă în cadrul unui referendum calea externă a Republicii Moldova, 42,5% din respondenți susțin că ar vota pentru Uniunea Vamală, în timp ce 41,6% ar vota pentru Uniunea Europeană.

38,4% din cei intervievați susțin că orientarea Moldovei trebuie să fie în egală măsură atât spre Europa, cât și spre Rusia.

Orientarea „Pro Europa, dar având o relație prietenoasă cu Rusia” este susținută de 17,7%, iar „Pro Rusia, dar având o relație prietenoasă cu Europa” – 17%.

La fel, 12,6% sunt de părerea că Republica Moldova trebuie să se orienteze „Pro Rusia, indiferent de relația cu UE”, iar 11% susțin ideea „Pro UE, indiferent de relația cu Rusia”.

La fel, respondenții au fost rugați să se exprime asupra Unirii Moldovei cu România.

21,2% au dat răspuns afirmativ, iar 58,7% – negativ.

08/07/2016 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: