ŞI ÎN GERMANIA NAZISTĂ SE SERBA 1 Mai …
1 MAI în GERMANIA NAZISTĂ …
Fotografii şi filmuleţe cu 1 mai din perioada bolsevică am tot văzut.
Iată de această dată, imagini din Germania nazistă condusă de “Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei”, adică Partidul naţional socialist al muncitorilor din Germania.
La fel ca în URSS-ul lui Stalin, la nemţi nazismul însemna de asemenea socialism şi muncă…
În 1933, când naziștii au ajuns la putere, ziua de 1 Mai a fost declarată sărbăîtoare legală, zi liberă plătită .
Pe 1 mai 1933, Partidul Nazist organiza un spectacol grandios.
În toata ţara au avut loc mari manifestaţii, conduse din umbră de Sturmabteilung (SA), o organizaţie paramilitară nazistă care a jucat un rol esenţial în ridicarea la putere a lui Hitler în anii 1920, supranumiţi „Camăşile brune”, de SS (Schutzstaffel, braţul înarmat al Partidului Naţional Socialist), şi Hitlerjugend (Tineretul hitlerist).
Cea mai mare manifestaţie a avut loc la Berlin, unde însuşi Hitler a ţinut un discurs, preluat în direct de toate statiile germane de radio, difuzat până în cele mai îndepărtate colţuri ale Germaniei.
Sute de mii de berlinezi participa la grandiosul eveniment, colorat cu parada aviatica, parada militara, muzica si focuri de artificii. Joseph Goebbels radia de fericire:
„Incredibil eveniment, ca mărime si participare.”, scria el in jurnalul sau.
Naziştii au pus în locul sindicatelor libere propriile structuri organizatorice.
Pe 10 mai 1933, ei infiinţau Frontul Muncitoresc German care, declara că reprezenta interesele tutoror muncitorilor germani. Ţelul acestuia era sa controleze toata muncitorimea germană şi să îi insufle spiritul nazist.
Patronii erau, de asemenea, invitati sa intre în Frontul Muncitoresc.
Inscrierea era „voluntară, dar de dorit”.
În 1942, Frontul Muncitoresc avea 25 milioane membri, fiind ce mai mare organizaţie din Al Treilea Reich.
Urmatoarea 1 Mai, din 1934, nu a mai fost menţionată ca zi internationala a muncii, ci numai ca sarbatoare a poporului german.
Hitler işi atinsese ţelul. Din 2 mai 1933, sindicate neînregimentate politic nu mai existau.
Surse:
https://saccsiv.wordpress.com/page/14/
http://www.ziare.com/cultura//enigmele-istoriei-cadoul-otravit-al-lui-adolf-hitler-
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 