Dan Caragea : CUM SE PRONUNȚĂ CORECT NUMELE SIMONEI HALEP
Deşi nu este o practică jurnalistică cuviincioasă, mă văd nevoit să republic un articol, adaptat şi îmbunătăţit, pentru a atrage atenţia compatrioţilor asupra felului cum trebuie să pronunţe numele acestei mari sportive, scrie publicistul Dan Caragea (Vezi blogul).
Am urmărit şi eu, amator al tenisului de câmp, finala feminină de la Wimbledon. Domnii jurnalişti, simpatici şi atotştiutori, aşa cum le stă bine comentatorilor, ştiu cam tot ce se poate şti despre sport şi sportivi, ne copleşesc cu date, ne recită din Wikipedia…, dar nu pot depăşi o chestiune capitală: cum o chemă pe Simona: Halep sau Halep? Cu accentul pe a sau pe e? Asta-i întrebarea. Şi e motiv de a lua aminte.
Ştim că tânăra şi simpatica jucătoare de tenis, care ne-a emoţionat sincer, provine din neam de machedoni, aromâni adică, ceea ce limpezeşte lingvistic problema numelui.
Halep, cu accentul pe e, vine din turcescul Haleb, numele, în acea limbă, al oraşului Alep. Alepul este unul din cele mai vechi oraşe din lume, situat în nord-vestul Siriei, cam la 50 de km de graniţa turcă.
Augustin Scriban, în dicţionarul său (1939), ne spune că halepul era o măsură veche („cotul de Alep“), termen astăzi ieşit din uz.
Transcriu actualizat:
halép m. ca măsură şi n., pl. e şi uri, ca unealtă, ca şi cot (turc. Haleb, Alep; halebi pik, cot de Alep). Mold. Vechi. Cotul de Alep (0,69 m.)
Aşadar, avem de-a face (în ordinea apariţiei în limba română) cu un toponim (numele unui oraş vestit încă din Antichitate), un antroponim (nume de familie, după cel al oraşului), cu o veche unitate de măsură (s. m.) şi cu respectivul instrument care permitea măsurătoarea (s. n.).
Numele oraşului îl întâlnim pentru prima oară la Grigore Ureche, în Letopiseţ:
„Acest Pătru vodă ce-i zic Şchiopul, după ce au domnit 5 ani, l-au mazilit împăratul Amurat şi au trimis pre un turc mare, de l-au luat din scaun şi l-au trimis la Halep, la pază. Iar domniia o au dat-o Iancului vodă.“
Ca toponim, grafia Halep este veche, forma Alep fiind mai recentă.
Ca nume de familie, Halep şi Halepliu (din tc. halebli, „originar din Halep“) apar în documente din secolele XVII-XIX, dar nu sunt frecvente. Un Gavril Halep este menţionat într-un document bucovinean, la 1744. Un Halepliu apare la 1668, iar Constantin Halepliu bunăoară, autorul piesei „Moartea lui Mihai Viteazu la Torda“, nu este un necunoscut în teatrul românesc. Şi exemplele se pot înmulţi.
În ceea ce priveşte substantivul comun, măsura şi instrumentul, prima atestare, conform Dicţionarului limbii române, o găsim la Theodor Codrescu, „Uricariul“, vol. XIX, 1855, pp. 324-325:
„Vel-cămăraş să fie dator să facă coturi cu boure domneşti, halepuri şi arşinuri; şi dând la fieştecare dugheană câte 2 coţi, un halep şi un arşin, să ia de toată dugheana câte 30 bani.“
Aşadar, în 1776, taxa de „cotărie“ era de 30 de bani, în schimbul căreia negustorul primea de la marele cămăraş două coturi, adică un halep şi un arşin. Halepul era o măsură turcească, arşinul, una rusească.
Halepul (0,68 m) era mai mare decât cotul obişnuit, iar arşinul (0,71 m) avea câţiva centimetri în plus faţă de halep. (cf. Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoşii. Metrologia medievală pe teritoriul României, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971, p. 91)
În fine, ultimul obstacol poate fi felul în care persoana în cauză îşi rosteşte numele. Din fericire, există o astfel de mărturie, ignorată de „specialiştii“ care preferă, fără să caute în dicţionar, să-i „englezească“ Simonei numele. Să o ascultăm.
Prin urmare, Halep este pronunţia corectă a numelui de familie şi nu altminteri, cum prea des am tot auzit în ultimii ani. Respectul ar trebui să înceapă cu rostirea dreaptă a numelui semenilor. Iar Simona îl merită pe deplin.
Simona Halep spune că e mândră să fie româncă!
Simona Halep: Sunt mândră că sunt româncă!
Simona Halep (27 de ani) a reuşit anul acesta cea mai mare performanţă a carierei: un titlul de Grand Slam, la Roland Garros!
Românca noastră se menţine pe locul 1 în lume şi la finalul acestui an, după ce s-a aflat pe această poziţie şi la sfârşitul lui 2017, transmite Mediafax.
Marea sportivă a acordat un interviu în care a vorbit despre români şi despre România.
Cum vezi România la 100 de ani de la Marea Unire ?
– E o ţară frumoasă, avem foarte multe locuri superbe, unde mă duc când vreau să mă odihnesc, la munte, la mare, acolo unde am crescut.Pot să spun cu voce tare că sunt mândră că sunt româncă!
– Bineînţeles că Ion Ţiriac, Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Gică Popescu. Mulţi, mulţi sportivi au făcut cinste României şi mă bucur că acum fac şi eu parte dintre aceştia şi că îi facem pe oameni să se bucure. Suntem un popor talentat.
Crezi că se va mai naşte o Simona Halep sau un Ilie Năstase în următorii 100 de ani?
– Eu sper şi îmi doresc mult, pentru că este un sport frumos, care te dezvoltă pe mai multe laturi, nu numai pe cea sportivă. Le doresc succes tinerilor şi copiilor, să aibă încredere în ei, pentru că noi, românii, suntem talentaţi şi putem.
Ce ai schimba în România dacă ai putea?
– Aş schimba sistemul din tenis, aş face ceva pentru copiii care au nevoie.Este un sport scump, nu e uşor să-l practici, aş face mult mai multe terenuri de tenis şi, poate că sunt un pic egoistă, aş face o arenă de tenis unde să joace echipa României de Fed Cup, mai ales că suntem în Grupa Mondială acum.
Ar fi fost frumos să avem un teren mare.
Te-am auzit şi pe tine, şi pe Darren Cahill spunând că românii sunt negativişti. Tu cum ai reuşit să te schimbi şi să gândeşti pozitiv?
M-am schimbat datorită lui Darren, datorită temperamentului pe care îl are el. Este pozitiv, fiind australian. Australienii sunt mult mai relaxaţi. Am fost, într-adevăr, negativistă în trecut, dar acum am progresat mult şi mă simt mult mai bine.
De aceea spun că tinerii trebuie să fie pozitivi, indiferent de greutăţile pe care le au.
Tot timpul există o uşă, există o posibilitate să realizeze ce îşi doresc.
Pe tine cum te-a ajutat România în carieră?
– România m-a ajutat fiindcă aici m-am născut şi am avut o educaţie frumoasă, le mulţumesc părinţilor mei.
Este o ţară frumoasă, cu oameni talentaţi şi de aici am avut şansa să ajung acolo unde sunt, pentru că sunt româncă şi sunt talentată.
Dacă n-ai fi jucat tenis, ce ai fi făcut?
– Greu de spus, pentru că am început să joc tenis la 4 ani şi jumătate şi nu am avut… timp să mă gândesc la altceva.Dar nu regret că am ales acest drum. Dacă m-aş mai naşte o dată, aş face acelaşi lucru.
Cum te simţi ca româncă atunci când joci peste hotare?
– Mă simt bine, mereu am fost mândră de acest lucru. Când mi s-a cântat imnul la Roland Garros, a fost cel mai frumos moment din viaţa mea.
Sper să repet acest lucru şi la Jocurile Olimpice, este obiectivul meu, însă nu va fi uşor.
Un mesaj pentru români de 1 decembrie?
– Le doresc o zi superbă, o zi minunată, sănătate, pentru că e cea mai importantă. Le doresc un an nou plin de bucurii, un an nou plin de realizări şi să aibă încredere în ei, pentru că totul este posibil.
O declaraţie de suflet a numărului 1 mondial, Simona Halep, jurnaliștilor ruși: „Sunt patrioată, iubesc România”
Răspunsul oferit de numărul 1 mondial, Simona Halep, jurnaliștilor ruși: „Sunt patrioată, iubesc România”
Simona Halep s-a retras de la turneul de la Moscova din cauza durerilor de spate, însă aceasta a oferit un interviu jurnaliștilor din Rusia înainte de a pleca la Singapore, transmite www.bundecentenar.ro, preluat de Romanian Global News.
Simona Halep a fost întrebată de viaţa pe care o are în România, având în vedere că este cea mai importantă sportivă a țării.
Întrebată dacă își simte popularitatea, numărul 1 mondial a spus că este foarte greu. România este o țară mică, iar sportiva este recunoscută cu uşurinţă pe stradă.
Cu toate acestea, Halep nu se gândeşte în niciun moment să se mute din ţară.
„Mie îmi place acasă. Sunt patrioată, iubesc România. Sunt mereu fericită când mă întorc acasă. Acolo am familia şi prietenii. Acest stil de viaţă mi se potriveşte mai mult decât cel din Monte Carlo„, a declarat Simona Halep.
CITIŢI ŞI:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/10/21/ziua-de-21-octombrie-in-istoria-romanilor/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 