PROPAGANDA COMUNISTA RUSA IN BASARABIA. MANIFESTE ANTIROMÂNESTI IN BASARABIA ANILOR 1919-1920

 

 

1. Foaie volantă comunistă ”Cine sînt bolșevicii?”

Muncitori din toate lumea, organizați-vă!

Cine sînt bolșevicii?

Burghezii și popii spun, că bolșevicii sînt hoți și războinici, care jefuiesc norodul, ca să se îmbogățească singuri. Nu, nu-i adevărat. Bolșevicii sînt un partid revoluționar, cel mai puternic din lume.

Bolșevicii sîntem noi, oameni muncitori, care lucrăm din zori pînă-n noapte la plug și la ciocan pentru burgheji.

Și muncitorii s-au încredințat, că ei au dreptate în lume, că pămîntul trebuie de dat la acei, care îl muncesc, iar fabricile – la acei, care muncesc în ele, atunci burghezii au văzut, că rămîn fără nimic și le vine rîndul să lucreze, au început a zbiera și a batjocori bolșevicii, ca să poată stăpîni pămîntul și fabricile în mînile lor, burghejii basarabeni au adunat ”Sfatul țării”, care acum se chiamă ”Casa noastră”, și ne-au vîndut la burghezi și la regele român foarte ieftin, cu 4 milioane de ruble, care le-a luat Inculeț și Ciugurean din ”Sfatul Țării”.

De cînd pe noi ne-au vîndut, noi o ducem foarte greu, că-ci ne-au luat bucățica de la gură și cămașa de pe noi, iar mulți sînt împușcați și închiși în închisori și după asta încă ne obligă să jurăm burghezilor și regelui României, iar după aceasta să ne ducă în Bucovina și în Transilvania, iar noi să omorîm muncitorii de acolo, care sînt vînduți ca și noi.

Acuma regele României, ca să nu izbucnească revoluția, ca să nu cadă în glod, vrea să dee pămînt cu bani, fiindcă cît veți trăi tot veți plăti bani și pămîntul tot nu-l veți răsplăti. Dar bolșevicii-muncitori declară, că fabricile trebuie de dat la acei, care lucrează acolo,iar pămîntul de împărțit fără nici un ban. Să vedem cum dau ei pămînt.

Ei nu dau pămînt cum se cuvine, dar numai ne înjugă ca să tragem la jug pînă vom muri pentru burghezi și regele românesc.

Acum, tovarăși, se vede prea bine cine-s hoți și razboinici, cine bea sîngele muncitorilor, acestea sînt burghezii. Noi, bolșevicii, sîntem muncitori și dorim să muncim cu adevărat, noi vrem să muncim toți ca unul și unul ca toți.

Trebuie să lucreze toți, dar nu o mie de muncitori să lucreze, iar un burghez să șadă, să bea sîngele din muncitori, după cum spuneau cîndva oamenii întunecați, că noi, muncitorii sîntem dați pe pămînt, ca să lucrăm pentru boieri. Aceasta nu înseamnă dreptate, trebuie să lucrăm toți, ca să nu fie unul boier, iar altul muncitor.

Trebuie să fie toți egali, după cum și este acolo, unde a biruit revoluția, în Rusia, în Germania, Austria și Bulgaria. Acuma acolo sînt toți ca unul, de acuma acolo nu-s boieri, toți lucrează după puterile sale. Așa trebuie să facem și noi, tovarăși, trebuie să facem dacă vrem să restabilim și la noi dreptatea.

Noi, toți muncitorii din sate și orașe, să dăm mîna unul altuia ca niște frați. Trebuie în orice sat, în orice oraș de comitetele revoluționare, ca să ne unim cu toții, să organizăm o putere de muncitori revoluționari. Cînd ne vom ridica să ne ridicăm toți odată, ca să alungăm criza asta, care ne-a cuprins. Să nu credeți, tovarăși, că noi sîntem cu toții vînduți boierilor și regelui român.

Aceasta poate să creadă numai acela, care se gîndește numai la pielea proprie. Pe așa muncitor și copii îl vor blestema, că n-a făcut nimic și i-a lăsat în mînile burgheziei și a regelui românesc.

Vă chemăm, tovarăși, uniți-vă toți în jurul celor, care vă deschid ochii și formați o putere voinică, cînd ne vom ridica, să ne ridicăm toți odată.

Comitetul bolșevic al muncitorilor din Basarabia și Ucraina.

Noi, muncitorii din Basarabia și Ucraina, vedem ce faceți voi, soldați români, franceji și poloneji, voi pentru bani omorîți muncitori ca și voi. Noi răbdăm pînă la un timp, iar repede va veni timpul cîns vă va părea rău de ceea ce ați făcut.

Comitetul bolșevic al muncitorilor din Basarabia și Ucraina.

(30 aprilie 1919)

(Arhiva Națională a Republicii Moldova [NARM], F. 679, inv. I, dos. 4869, filă 22)

2. Adresare a comitetului bolșevic al muncitorilor din Basarabia și Ucraina către soldații români cu chemarea de a nu lupta împotriva Armatei Roșii.

Nu mai tîrziu de 4 mai 1919.

Soldaţi, ţărani şi lucrători din toate ţările, uniţi-vă!

Către toţi soldaţii romîni din Basarabia.

Fraţi soldaţi romîni!

Guvernul boierilor voştri v-a trimis în Basarabia să răpiţi cu forţa drepturile şi libertăţile ţăranilor şi muncitorilor, care le-au căpătat prin fraţii lor ruşi, care au fost aici, uniţi în Soviete, adică în sfaturi de muncitori şi ţărani.

Aceste sfaturi au impărţit oriunde sînt pămîntul frăţeşte la toţi fără bani, căci voi aveţi dreptul la el, pentru că voi îl munciţi nu ei.

Boierilor din Basarabia nu le-a convenit ca pămîntul să fie în mîna ţăranilor şi s-au plîns boierilor din Romînia şi boierii din Romînia au avut şi ei frică ca să nu faceţi şi voi la fel, adică să luaţi pămînturile boierilor şi să le împărţiţi între voi.

Văzînd primejdia mare pentru ei, v-au trimis aici, să goniţi pe binefăcătorii acestei ţări şi să luaţi înapoi pămîntul din mîna ţăranilor şi să-l daţi tot boierilor trîntori. Vă întreb eu acum, aţi făcut voi bine, fraţilor, venind aici? V-au înşelat boierii întotdeauna şi voi tot îi credeţi şi-i ascultaţi.

Vă îndeamnă prin jurnale şi prin gura ofiţerilor voştri, care sînt tot lor vînduţi, ca să vă bateţi cu bolşevicii, că aceştia sînt duşmanii voştri. Nu, fraţilor, aceasta e o minciună nouă.

Bolşevicii sînt duşmanii boierilor din toată lumea şi prietenii sărăcimii din toate ţările asuprite de boieri; bolşevicii nu pot fi duşmanii voştri fiindcă şi ei sînt ţărani şi muncitori ca şi voi, numai că ei au văzut minciunile boierilor lor înaintea voastră şi i-au gonit de la bogăţiile ţării; ei sînt de acum liberi, în ţările lor nu mai sînt stăpîni şi slugi, bogaţi şi săraci, acolo toţi muncesc la fel şi aşa au făcut toţi ţăranii şi muncitorii din Rusia, Germania, Austria, Ungaria şi Bulgaria acuma s-a început în Franţa şi ei vor să facă şi în Basarabia, şi Romînia.

Sînt ei duşmanii voştri dacă vor să vie în Romînia şi să ia pămînturile de la boieri, dar muncite cu sudoarea voastră şi să le împartă la toţi ţăranii fără bani? Pot fi ei duşmanii lucrătorilor de la oraşe cînd predau fabricile şi atelierele în mîinile lucrătorilor, care le lucrează? Nu, fraţilor.

Ei sînt duşmanii boierilor, dar mari prieteni vouă. Ei vor să vă libereze şi pe voi de sub jugul boierilor voştri.

Fraţi romîni! Vă iertăm de greşelile făcute pînă acum, că n-ati ştiut, dar acum cînd ştiţi adevărul ce vrea această armată de ţărani şi lucrători uniţi, numită armata bolşevică, veţi mai lupta voi contra acestei armate?

Dar boierii cu ce vă răsplătesc?

Ei mănîncâ pînă se îmbolnăvesc şi fac chefuri împreună cu ofiţerii voştri şi pe voi vă lasă flămînzi şi desculţi; ei vă dau ciorbă cu mămăligă, care la boieri nici cîinii n-o mănîncă, voi vă îmbolnăviţi de oftică şi de pelagră; voi muriţi cu miile pe cîmpul de luptă pe cînd părinţii şi nevestele cu copiii voştri se sting acasă de foame şi mizerii, cu asta vă răsplătesc boierii voştri. Acum judecaţi şi voi cine vă e prieten şi cine duşman.

Fraţi romîni! Destul atîta sînge curs de muncitori pentru pofta boierilor, deschideţi ochii şi vedeţi ce au făcut ţăranii şi muncitorii din celelalte ţări.

Ei şi-au dat toţi mîna şi au doborît pe boierii trîntori luînd ei în mînă conducerea ţării şi dînd oamenilor o viaţă mai bună şi mai dreaptă.

Aşa trebuie să faceţi şi voi, nu trebuie să rămîneţi de rîsul lumii; arătaţi că ştiţi să luptaţi şi pentru voi singuri nu numai pentru boierii trîntori. Aţi văzut că soldaţii francezi, englezi, americani şi italieni nu vor să se mai bată cu bolşevicii, ei au văzut cine are dreptate.

Alăturaţi-vă de ei, faceţi şi voi sfaturi de soldaţi ca francezii şi ceilalţi şi veţi scăpa pentru totdeauna de jugul boierilor. Cînd ofiţerii vor comanda foc să-i spuneţi; noi nu mai tragem în ţărani ca în 1907.

Ei sînt fraţii noştri, ei vor binele nostru. Să n-aveţi frică, voi sînteţi mulţimea mare, ei nu pot să vă facă nimic; să lupte boierii dacă vor.

Faceţi aşa, şi veţi scăpa şi voi de trîntorii boieri, cum au scăpat şi ţăranii din Rusia, Germania, Austro-Ungaria şi Bulgaria, acuma vine rîndul Franţei şi Romîniei.

Trăiască înfrăţirea muncitorilor din toată lumea.

Trăiască Republica Sovietelor de muncitori şi ţărani ruşi.

Comitetul muncitorilor şi ţăranilor (bolşevici) din Basarabia şi Ucraina

(NARM, F. 679, inv. I, dos. 4867, fila 80)

3. Manifestu Biroului Basarabean al Comuniștilor (bolșevici) către muncitorii și țăranii Basarabiei cu apelul de a lupta pentru eliberarea Basarabiei.

Proletariatelor a toatei lumei unițivă!

Cître lucrătorii și țăranii Bessarabiei.

Valurile revoliuției proletariată a toatei lumei să au apropiat de Bessarabia noastră. In toatî lumea lucretorii și țeranii cei mai săraci să răscoalî în protiva bogătașilor și boierilor car veacuri au gonit. După Rossia, care în octombrie anului 1917 a rîdicat steagul roșu, steagul luptei proletariatului și țăranilor săraci pentru slobozenia din jugul burjuilor, s-a ridicat și mahalajița noastră steagul luptei proletariatului

Proletariatul Ucrainei care un an a suspinat sub cîrma pusului de imperialiștii Ghermaniei și pomeșicii Ucrainei ghetmanul Skoropadskii și alui calăi, au zvîrlit a ceastă cîrcă și au pus cîrma lucrătorilor și țăranilor săraci cîrma Sovetilor de deputați a lucrătorilor și țaranilor.

Capitaliștii a Franției, Angliei și Americei spămîntînduse de valurile mari a mișcherii narodului pentru slobozenia muncitorilor din jugul burjuilor au vrut se facî Ucraina dos pentru ca sî păstrezî interesela sale hoțești.

Dar nui putere în lume care ar putea se opreascî mișcarea biruincioasî proletariatului a toatei lumei spre soțializmul luminători a viitoriului.

În toate țările clasul muncitori, amăjit de burjuazia sa și chirmă a înțăles interesele sale adevărate și se răscoală în protiva cîrmei. În Vengria, Bavaria și Turția se fac mișcari mari a masselor muncitoare, care pun cîrma sa, cîrma muncitorilor, cîrma Sovetilor deputaților lucrătorilor și țăranilor.

Tovarăși lucrători și țărani a Bessarabiei!

Un an și ceva voi suspinaț sub rejimul grozav a oligarhiei românești. Pe voi vau vîndut în robie boerii și capitaliștii basarabeni, care au alcătuit Sfatul Țării, care fără nici un drept sa declarat ca fruntașii muncitorilor Bessarabiei. Dar fraților, a sunat ceasul slobozeniei voastră.

Deacu coloanele frumoasă a armiei lucrătorilor și țeranilor armiei roșe în care sînt și frații voștri și ficeorii voștri se apropiează și vin în ajutori fraților sei lucrătorilor și țăranilor a Basarabiei muncite.

Sa apropiat ceasul răsplaței pentru toate suferințele, care leaț suferit voi în timpul cîrmei jandarmului românesc.

Gătițivă să întîlniț oastea roșie, care vine să puie cîrmă nouă, cîrma țăranilor și lucrătorilor, cîrma Sovetilor a deputaților țerenești și lucrătorilor.

Partia Comuniștilor (bolișevici) care este glasul lucrătorilor și a țăranilor săraci, vă chiamî pe voi la lupta cei depe urmă și hotăritoare cu burjuazia vechi și putredî pentru alcătuirea o viațî nouă și luminată unde nu vor fi obijduiț și goniț, unde drept pentru viațî va avea numai aceala care va munci.

Alcătuiț Comitete revoliuționeră pentru luptă u oligarhia româneascî, daț ajutor oastei roșie care vă vine în ajutor.

Jos burjuazia a toatei lumei!

Jos boerii și capitaliștii Bessarabiei!

Jos jandarmii românești slujile burjuaziei a toatei lumei!

Să treascî cîrma Sovetilor a deputaților țărănești și lucrătorilor!

Să treascî Bessarabia roșie a Sovetilor!

Să treascî partia Comuniștilor (bolișevici)!

Biuroul Bessarabean a Comuniștilor (bolișevici)

(Центральний державний архів вищих органів влади та управління України, Arhiva centrală de stat a organelor superioare de conducere a Ucrainei, F. 2, inv. 1, dos. 291. fila 26).

4. Adresare a Comitetului Chișinăuean al Partidului Comunist din întreaga Rusie (al bolșevicilor) către muncitorii și țăranii Basarabiei cu apelul de a boicota alegerile în parlamentul românesc.

Nu mai tîrziu de 3 octombrie 1919

Proletari din toate ţările, uniţi-vă!

Tovarăşi muncitori şi ţărani ai Basarabiei!

În curînd se îndeplinesc 2 ani de cînd, înşelaţi de trădătorii laşi deputaţi ai Sfatului Ţării, am căzut sub autocratismul romînesc.

În curînd se îndeplinesc doi ani de cînd s-a întunecat pentru noi soarele revoluţiei, de cînd cizmele sergentului romîn calcă în noroi cuceririle revoluţiei din Basarabia.

În curînd se îndeplinesc 2 ani de cînd jandarmii romîni taie poporul şi chinuiesc tovarăşii noştri în dosul culiselor lor.

În acest timp «Siguranţa» cu persistenţă stăruieşte a dezrădăcina, prin încercări şi împuşcări, tendinţele noastre spre ţara liberă a muncitorilor şi ţăranilor — spre Rusia Sovietică. Trădătorii laşi — oprimatori spre a zăpăci conştiinţa lumii întregi, ţipă despre dorinţele poporului basarabean de a se uni cu «mama Romînia».

Poporul basarabean, adică muncitorii şi ţăranii basarabeni, niciodată nu au vrut această unire. Romînia pentru ei nu este o mamă, ci mamă vitregă, ca mamă ea este numai pentru inamicii poporului, pentru proprietari, pentru fabricanţi, pentru popi etc. Poporul basarabean însă are o singură mamă — Republica muncitoarească Sovietică!

Acum trădătorii perverşi ai poporului zămislesc o nouă lovitură contra poporului, o nouă nenorocire. Ei vreau să ne constrîngă a lua parte la alegerile pentru senatul romînesc şi constituanta.

Tovarăşi! Dacă vă sînt scumpe interesele voastre, dacă în voi trăieşte cel puţin o mică dorinţă spre o viaţă liberă şi fericită, dacă voi vroiţi oricum a protesta în faţa burgheziei jefuitoare antantiste care vă dă în labele călăilor romîni — boicotaţi alegerile!

Tovarăşi! Vouă vi se propun cîteva liste şi sînteţi constrînşi a vota pentru una din ele. Aceasta este provocaţie!

Noi nu putem vota nici pentru una din ele. Toate listele sînt pline de oameni vînduţi, de inamici ai poporului, care deja au vîndut odată acest popor.

Noi, muncitorii şi exploataţii basarabeni, nu avem nimic cu constituanta şi cu guvernul romîn.

Romînii vor să adune voturile noastre spre a ţipa în faţa lumii întregi că poporul basarabean iubeşte Romînia, votează pentru deputaţii ei, pentru parlamentul ei.

Tovarăşi! Nu vă duceţi spre urne. Ţineţi minte că nici un parlament nu vă poate ajuta. Ţineţi minte că salvarea noastră este în noi înşine, în comunism.

Tovarăşi! Romînii vă ameninţă cu amendă pentru abţinere de la alegeri. Dacă noi vom fi solidari ei nu vor putea amenda 2 milioane de basarabeni.

Şi dacă voi cu toate acestea vă temeţi de judecată şi de amendă, duceţi-vă la urne, însă în loc să puneţi ştampila tăiaţi toate listele, cu care veţi arăta că oamenii negri şi murdari sînt demni pentru un boicot negru.

Boicotaţi cu toate mijloacele alegerile de provocare!

Comitetul partidului Comunist (bolşevic) din Chişinău

(NARM, F. 679, inv. 1, dos. 45, f. 772—773).

5. Adresare a Comitetului Basarabean al Partidului Comunist din întreaga Rusie (al bolșevicilor) cu apelul către țăranii Basarabiei de a face propagandă revoluționară printre soldații români

Nu mai tîrziu de 16 noiembrie 1920.

Țărani basarabeni!

După ce ciocoii din România ne-au răpit toate drepturile, pe care ni le dase revoluția rusească, după ce au înăbușit cu puterea armelor glasul nostru, ne cer acuma tributul de sînge.

Copiii noștri sînt răpiți de la vetre și trimiși departe în Muntenia și Transilvania, pentru ca, precum zic boierii, să-și facă datoria.

Care-i datoria, fraților?

A îmbrăca haina înăbușitoare de soldat, a fi prefăcut într-un rob nefericit, care să fie o jucărie în mînile gradaților, se chiamă asta datorie?

Sau e poate datorie a îndura toate chinurile din cazarmă, toate batjocurile și bătăile ofițerilor?

Nu, țărani și muncitori basarabeni, față de boierii din România noi nu avem nici o datorie. Ei sînt uzurpatori, adică năvălitori; ei au răpit scumpa noastră Basarabie și au subjugat-o.

Ei ne-au pus lanțuri pe mîni și au trimis pe capul nostru jandarmi și slujbași români, care taie și spînzură în dreapta și în stînga. față de dînșii noi nu avem și nici nu putem avea vre-o datorie.

Noi nu avem altă datorie decît aceea față de părinții și copiii noștri, care ne spune să alungăm cît mai degrabă pe ciocoii români din Basarabia.

Și acuma, cînd jandarmii ne cheamă sub arme, noi nu trebuie să le dăm ascultare.

Frați basarabeni!

Românii o să caute să vă ieie cu deasîla de la acasele voastre și să vă ducă în cazarmele din România. În asemenea împrejurare voi trebuie să vă împotriviți. Iar dacă încercările voastre o să fie zadarnice, ascultați-ne pe noi ce aveți de făcut. Boierii și ciocoii români, simțind că se apropie ceasul cînd apăsații de pretutindeni o să unească sub scutele steagului roș, caută prin toate mijloacele să semene vrajbă între țăranii din Basarabia și cei din România și Transilvania.

Ei vor să vă dezbineze, penru ca să nu vă puteți înțelege și ei să poată prelungi stăpînirea lor de jaf și robie.

Gîndurile astea viclene trebuie să le zădărniciți. Țăranii și muncitorii români ne sînt prieteni; ei gem ca și noi sub jugul apăsătorilor și, ca și noi, așteaptă cu nerăbdare ceasul liberării.

Frați țărani!

Cu armele în mîni noi am alungat în 1917 pe țarul rusesc. Același lucru trebuie să facem acum și cu regele român.

Venind printre românii din partea cealalată a Prutului, noi trebuie să arătăm că numai revoluțua are să ne mîntuie și reuni și pe ceilalți.

Să ne împrietenim dară cu dînșii și să le arătăm calea adevărată a dezrobirii. Să-i îndemnăm la revoltă și la nesupunere față de ofițeri. Să-i sfătuim să alcătuiască Sovete de soldați, care să înlocuiască pe ofițeri. Toate astea să le spunem și soldaților români trimiși de dincolo la noi.

Țineți dar aminte, frați basarabeni! Dacă vreți să scăpați de jugul apăsătorilor, împrieteniți-vă cu soldații români să-i convingeți să facă revoluției. Nu uitați, că numai revoluția are să pună capăt tuturor nelegiuirilor.

Jos călăii poporului.

Trăiască înfrățirea dintre țărani și soldați.

Trăiască Sovietele de țărani, soldați și muncitori.

Comitetul Central al Partidului Comunist (bolșevic) basarabean

(NARM, F. 738, inv. 1, dos. 1345, f. 5)

6. Adresare a organizației comuniste din Basarabia către soldații români cu apelul de a trece de partea Armatei Roșii

Nu mai tîrziu de 6 ianuarie 1921

Proletari din toate ţările, uniți-vă!

Către soldaţii români şi basarabeni!

Tovarăşi soldaţi!

Greu vă e traiul sub jugul ciocoilor voştrii, încă mai greu vă e traiul în cazarmă sub biciul ofiţerilor, care se poartă cu voi ca cu nişte robi.

Acuma, pe deasupra, boierii voştri, ascultînd de porunca bogătaşilor de la Paris, au de gînd să facă din voi carne de tun, trimiţîndu-vă împotriva Armatei Roşii ruseşti, pe care ei o urăsc din tot sufletul.

Tovarăşi, cît timp veţi mai purta oare jugul asupritorilor voştri? Cît timp veţi mai răbda stăpînirea mişelească a conducătorilor noştri vitregi? Cît timp veţi mai vărsa sîngele pentru foloasele tiranilor?

Sfîrşiţi odată de a asculta orbeşte pe ofiţerii voştri, muncitori! Nu mergeţi împotriva fraţilor şi tovarăşilor voştri! Să ştiţi că Armata Roşie e armată de eliberare a asupriţilor şi apăsaţilor din toată lumea.

Cu armele în mîini treceţi de partea Armatei Roşii. În rîndurile ei veţi găsi întotdeauna o primire frăţească şi veţi avea toată libertatea.

Trăiască înfrăţirea dintre muncitorimea din Rusia şi România!

Comitetul central al partidului comunist (bolşevic) basarabean

(NARM, F. 738, inv. 1. d. 1320, f. 23).

PS. Scrisoare a unui moldovan, soldat în Armata Roșie către președintele grupului basaraben pe lîngă Comitetul Central al Partidului Comunist din întreaga Rusie (al bolșevicilor)

15 iulea 1920 g.
gor. Ekaterinburg

Frate predsedateli!

Eu îs moldovan din ținutul Chișinăului din Basarabia. Amu trăiesc în Ekaterinburg, slujesc în Uralskii okrug, Ocrujnoie voenno-veterinarnoe upravlenie, secretari comisara.

Aici eu trăiesc un an și jumătate. Am fost în Armia lui Nicolai luat la moscali în treisprezecelea an. După aceea am fost contujit de trei ori, după aceea m-a dus în Viatka să mă lecuiesc. După aceea, cînd m-am îndreptat m-a luat în Crasnaia Armia, mobilizat în 1918 god.

Am trăit eu așa jumătate de an. După aceea m-a luat în ocrug secretar lui voencom ocrvetupr. Priurvo și trăiesc aicea un an și jumătate.

Amu eu aș vrea să trec în Basarabia și să lucrez «podpolino», cum aș pute să ajut moldovenilor celor întunerici, care nu-și pot da socoteala ce este Sovetscaia vlasti și cum trăiesc oamenii roghitori
în Sovetscaia Rossia și ce programa spune și învață vlasti saracilor în Rossia.

Mult am trăit eu în Ros. și păn amu am fost bolnav și amu m-am îndreptat și vrau să trăiesc nu dejeaba, da să aduc măcar oleacă de bunătate cum ne-a lucra capu.

Eu am înștiințat, că în …

Cum să trec în Moscova, dacă se poate chemați-mă să vorbim, faceți zapros.

Mă închin de sănătate la toți frați comuniști, care sînt în Moscova din România și din Basarabia.

Iartă mă, că am scris pe bucată de hîrtie, mai bună n-am.

 

Surse:

(Центральний державний архів громадських об’єднань України [Arhiva centrală de stat a organizaţiilor social-politice din Ucraina] F. 1. inv. 5. dos. 427, f. 320), prin  Blogul de propaganda moldovenista  razboiulpentrutrecut.wordpress.com

Din istoria spionajului romanesc

Istoria serviciilor secrete, de la Sectia a II-a a lui Cuza, pina la SSI si Securitate, e strans legata de razboaiele din Europa .

 

Nimic in aceasta lume nu este mai bine inradacinat in practica natiunilor, a epocilor si a civilizatiilor, decit spionajul. Dupa prostitutie, spionajul este cea mai veche meserie din lume. Vechimea acestei profesii este data chiar de Cartea Cartilor, Biblia.

In Scriptura, Dumnezeu i-a spus lui Moise: “Sa chemi 12 oameni din cele 12 triburi si sa-i trimiti sa recunoasca Tara Canaan pe care ti-o daruiesc tie”. Au fost primii spioni biblici, cei carora Creatorul le-a dat misiunea sa mearga pentru “a privi oamenii si a afla de sint mari, puternici sau slabi, de pamintul e roditor sau sarac”.

Politologi si istorici renumiti au demonstrat ca serviciile secrete sint vitale pentru un stat, insa atunci cind aceste uriase institutii de tras cu urechea si spionat pina in cele mai adinci colturi ale societatii si sufletului omenesc – “ochii si urechile poporului” – se pun in slujba politicului, rezultatele sint dezastruoase.

Inregimentate, ele devin surse de teroare, represiune, santaj, rafuieli patimase, coruptie, politie politica, generind regimuri totalitare. Cum trecutul nu este niciodata mort, va propunem o incursiune in lumea spionajului romanesc, a “frontului invizibile”, mai exact a serviciilor de informatii oficiale de la inceputurile sale institutionalizate si pina la instaurarea comunismului in Romania.

Cuza si primul serviciu secret

Primele structuri informative institutionalizate, cu caracter militar, au aparut o data cu organizarea armatei romane moderne, dupa Unirea Principatelor. Data de referinta este 12 noiembrie 1859, cind Alexandru Ioan Cuza, prin Inalt ordin de zi nr. 83, a infiintat Statul Major General al Armatei, in componenta caruia se afla si Sectia a II-a, primul serviciu de informatii al armatei romane, condus de sublocotenentul Gheorghe Slaniceanu. A.I. Cuza a avut si propriul sau serviciu secret condus de maiorul Cezar Librecht, director general al postelor si telegrafelor.

Razboiul de Independenta a demonstrat ca activitatile de culegere a datelor nu au corespuns asteptarilor, astfel ca, o data cu infiintarea Scolii Superioare de Razboi, in 1889 s-a introdus si un curs de specialitate – “Serviciul informatiilor”. Cu toate acestea, pina la razboiul balcanic din 1913, armata romana nu a dispus de un serviciu de informatii propriu-zis. Parlamentul Romaniei a elaborat, in ianuarie 1913, Legea Spionajului in timp de pace, promulgata imediat de regele Carol I, lege care stabilea insa sanctiuni extrem de blinde pentru spioni: inchisoarea corectionala de la 1 la 5 ani sau amenda de la 500 la 5.000 lei. 24476vjr23znl8h

Palavrageala romaneasca

In perioada primului razboi mondial, serviciile de informatii romanesti au demonstrat mari carente, iar “patriotismul nu a exclus slabiciunile sau vulnerabilitatile”, dupa cum observa dr. Cristian Troncota, unul dintre cei mai avizati istorici ai serviciilor de informatii. Palavrageala tipica, timiditatea si ineficienta serviciilor de informatii au facut din Romania un rai ai agentilor trimisi de Puterile Centrale. Lucid, Nicolae Iorga a incercat sa traga un semnal de alarma, publicind in 1915 articolul “Cum ne luptam cu spionii”. “Discutii asupra chestiunilor cu caracter strict secret se iscau in tramvaie, trenuri, locuri publice, se strigau in gura mare, peste tot locul, informatii la adresa armatei, armamentului, dotarii”, nota in memoriile sale un agent austro-ungar. Sugestiv este modul in care un spion a aflat fara nici un efort intentiile Marelui Stat Major. “Calatoream spre Iasi intr-un compartiment cu un general si mai multi ofiteri romani.

Crezind ca sint englez si ca nu stiu romaneste, generalul si ofiterii au inceput sa discute. Pentru a fi explicit, generalul a desenat pe harta aflata in peretele compartimentului zona de concentrare si directia de inaintare a unor armate pina in regiunea unde se vor intilni, si apoi, impreuna, vor inainta pina la Budapesta. Am continuat calatoria pina ofiterii au coborit, si am smuls harta din perete”.

Mihail Moruzov – lipoveanul nascut pentru spionajO experienta deosebita in domeniul informatiilor o costituie asa-numitul “Serviciu de informatii al Deltei”, condus de Mihail Moruzov, care avea un efectiv putin numeros, agenti experimentati, bine acoperiti.

Pina la sfirsitul razboiului, din 178 de spioni trimisi in liniile romanesti, 156 au fost prinsi, printre care si colonelul Friederich von Mayer, seful informatiilor germane in Dobrogea. “Inamicul nu a distrus nici un depozit de munitii, aprovizionare sau case”, demonstrind valoarea lui Moruzov pe “frontul invizibil”. Aproape incredibil, Moruzov a reusit chiar sa devina comandantul unor contingente ale Armatei Rosii, care ulterior au fost dizolvate. Tot el a negociat sa aranjeze cumpararea cu doua milioane lei a flotei ruse de pe Dunare si Marea Neagra, insa reizbucnirea luptelor a impiedicat definitivarea afacerii.

O alta realizare o reprezinta “afacerea rublelor”, in care sovietele incercau sa introduca in Romania citeva milioane de ruble false. Moruzov nu doar ca a zadarnicit acest plan, ci, prin manevre viclene, a facut ca milioanele false sa ajunga in Rusia Sovietica!
Mihail Moruzov s-a nascut la 8 noiembrie 1887, in comuna Zebil din judetul Tulcea. Familia sa se tragea din cazacii zaporojeni, refugiati in Romania, iar tatal sau, Simion Moruzov, a fost preot timp de 40 de ani la biserica rusa din Tulcea. A absolvit doar trei clase de liceu, insa cert este, dupa cum au marturisit atit corifeii, dar si detractorii sai, ca Moruzov era nascut pentru munca de informatii. Vorbea la perfectie ucraineana, bulgara, turca si tatara.

A inceput in 1909, ca agent special in Directia Generala a Politiilor si a trecut prin toate treptele ierarhice, ajungind in 1917 in fruntea “Serviciului de informatii al Deltei”.
Dupa razboi, Marele Stat Major a constatat ca militarii au putina libertate de miscare si s-a pus problema crearii unui serviciu secret paralel, cu angajati civili.

Consiliul Superior de Aparare a Tarii a aprobat, iar pe 1 mai 1925, in fruntea acestui serviciu denumit “Serviciul Secret de Informatii” a fost numit Mihail Moruzov. Serviciul de informatii al armatei si-a urmat cursul sau, iar SSI a functionat doar nominal sub tutela Marelui Stat Major.
 

In slujba Regelui
 

Serviciul a fost condus cu o mina de fier de Moruzov, insa dupa 1930, seful si “parintele” sau s-a amestecat in jocurile politice dubioase patronate de Regele Carol al II-lea si a intrat in conflict cu Ion Antonescu, furnizindu-i suveranului documente asa-zis compromitatoare, conform carora generalul ar fi fost bigam sau ca mama acestuia a patronat un casa de toleranta. Cercetatori precum Cristian Troncota il considera un as al spionajului romanesc, dar din pacate actiunile sale nu au putut impiedica dezastrul Romaniei din 1940, cind tara a fost destramata. In ultimii doi ani de activitate a incercat o schimbare a orientarii SSI, prin contacte realizate cu amiralul Wilhelm Canaris, seful spionajului militar german. In septembrie 1940, este arestat in timp ce se intorcea de la Venetia si incarcerat la Jilava de noul regim al generalului Antonescu. Nu a fost eliberat nici la insistentele lui Canaris, care a sosit special la Bucuresti si a murit impuscat de legionari in noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940.
 

“Geniu al raului”
 

 Autodidact si cu personalitate complexa, Moruzov a fost descris de contemporanii sai drept “o extraordinara energie si vointa, o capacitatea naturala si putere de patrundere uimitoare. Ambitios pina la orgoliu, domina despotic, neadmitind replici sau corectari, fapt ce constituia un mare defect”. Implicarea sa in politica, subordonarea fata de Palatul Regal si dosarele compromitatoare pe care le-a strins despre dusmanii lui Carol al II-lea i-a facut pe multi sa-l eticheteze drept “geniu al raului” sau “eminenta cenusie”. “Secretul sau a rezidat in a crea compartimente cit mai marunte si exclusive pentru fiecare”. Moruzov tinea mult la conspirativitate. Cu greu a fost convins ca sefii sectiilor trebuie sa comunice intre ei in problemele de serviciu. Nu puteai afla de la el nimic, mai ales in privinta oamenilor de care se servea. Nici anchetatorii sai din 1940 nu au putut afla mai mult, Moruzov luind cu el in mormint multe din secretele sale. Inaintea arestarii, el a distrus mai multe dosare, iar adjunctul sau, Niki Stefanescu, conform ordinului primit, a distrus intreaga arhiva personala a acestuia, aflata intr-un sediu camuflat.
 

 Joc dublu, triplu si o multime de enigme
 

 

Abilitatea lui Moruzov a fost atit de mare, incit dispunea de propria sa agentura de informatori, prin care controla practic intreaga societate si verifica chiar si ce ii furniza propriul sau serviciu.
Cercetatorii arhivelor au descoperit ca printre informatorii lui Moruzov se numarau: Horia Sima (acesta primea 200.000 de lei lunar, dupa cum sustine un alt sef SSI); printesa Caradgea; maiorul Cristea Nicolae, ruda a Bratienilor, ulterior prefectul Politiei Capitalei; Mitita Constantinescu, devenit guvernator al BNR; Victor Iamandi, secretar de stat la Ministerul de Interne si ulterior ministru al justitiei, Gheorghe Kintescu, infiltrat in Masonerie, amiralul Ion Coanda, Mircea Eliade – care oferea informatii despre actiunile comuniste din Marea Britanie. Oameni politici precum Al. Vaida Voevod si N. Iorga (care a scris si o brosura pentru Serviciul Secret) au fost folositi de Moruzov pentru analiza si interpretarea unor informatii obtinute.
Moruzov a ramas o persoana extrem de controversata, mai ales in privinta loialitatii sale. Inca din 1918 s-a vorbit despre relatiile sale neortodoxe cu consulatul rus de la Galati, dar si despre cele cu serviciile franceze. Jocul sau dublu a devenit triplu, mai ales dupa ce Abwehr-ul german a capturat arhiva serviciului secret francez. Enigma nu va fi elucidata decit o data cu cercetarea arhivelor straine.
 

Informatori si diversiune
 

SSI-ul a lucrat dupa cele mai profesioniste metode ale culegerii de informatii. Acesta folosea mai multe tipuri de informatori: informatorii “observatori”; informatorii “incidentali”; informatorii “locali” (urmareau actiunile partidelor politice, actele de sabotaj, starea de spirit a populatiei etc.); informatorii “de penetrare” (in special cei infiltrati in gruparile politice), informatorii “mobili” (comis-voiajori, negustori ambulanti, artisti, circari etc.; informatorii “obligati” (constrinsi material sau moral).
Membrii unor misiuni oficiale sau diplomatice erau si ei “ajutati” sa aiba o comportare “imorala”, pentru ca apoi, pe baza materialului compromitator, sa se produca recrutarea.
Nu lipsea diversiunea, iar informatorii “temporari” erau recompensati prin bani sau prin interventii subtile pentru a fi promovati. Nu lipseau informatorii “sedentari”, “de rezerva”, “cercetasi” – trimisi peste hotare.
 

Inregistrari, oglinzi, periscoape
 

Si la nivel tehnic SSI-ul lucra la virf. Iata doar descrierea biroului lui Moruzov facuta de Gheorghe Cristescu: “Cabinetul era prevazut cu aparate de inregistrare fonica pe discuri si fir electromagnetic; detectoare speciale; oglinzi transparente, prin care poti observa o persoana, fara ca dinsa sa te vada; periscoape pentru o observatie indirecta; celule fotoelectrice, detectoare si altele. Unele se manipulau direct de la biroul sau, altele de un operator din camera alaturata…
Un automobil Mercedez-Benz, foarte puternic, si o instalatie de imprimat pe discuri convorbirile dintre ocupanti”. Masina mai dispunea de un post radio de emisie-receptie care ii permitea sa tina permanent legatura cu sediul. In 1936 fusesera infiintate scoli pentru pregatirea specialistilor SSI in radiotelegrafie, filaj, foto, cinema, dactiloscopie etc… jn476v4223znnl

Eugen Cristescu, omul lui Antonescu

 

 

 

 

Cel numit de Antonescu la data pe 15 noiembrie 1940 in fruntea SSI, organism trecut in subordinea Presedintiei Consiliului de Ministri, a fost Eugen Cristescu. Noul director absolvise seminarul teologic din Iasi si era jurist de profesie. A fost avansat treptat pina la functia de director in Directia Generala a Politiei, remarcindu-se prin modul in care a combatut miscarea legionara. Eugen Cristescu a reusit performanta de nu implica institutia in politica. A introdus o ordine financiara stricta si a protejat cadrele prin reguli aspre, fiind “complet interzis ca un salariat sa se intereseze de situatia celuilalt”.

Din cauza ca tara se afla in razboi, SSI-ul reorganizat de Cristescu s-a orientat in principal asupra Rusiei Sovietice, dar si impotriva partidului comunist si miscarii legionare. SSI-ul a avut de luptat si cu cele 11 organizatii de spionaj germane care activau in Romania, cu cele maghiare si bulgare. Important de semnalat este ca pe 23 august 1944, din cei circa 1.000 membri ai Partidului Comunist, mai mult de jumatate erau informatori ai serviciilor secrete, printre acestia numarindu-se si lideri marcanti ca Emil Bodnaras.

SSI si-a facut datoria, reusind sa culeaga informatii de peste Prut, dar si sa transmita conducerii statului avertismente asupra imensului potential militar si economic al URSS. Una dintre marile realizari a SSI a reprezentat-o aflarea datei raidului american asupra Ploiestiului – 1 august 1943 -, cu o saptamina inainte ca acesta sa aiba loc.
Dans pe muchie de cutit

Desi loial aliatilor germani, la ordinul lui Antonescu, SSI a incercat scoaterea tarii din razboi, ajutindu-se de seful masoneriei, Jean Pangal, de Grigore Gafencu, fost ministru de externe si multi altii.
Retelele americane, engleze, dar si opozitia au fost nu doar tolerate, ci protejate, nefiind predate germanilor, desi Hitler ii marturisea lui Antonescu ca un om ca Iuliu Maniu ar fi fost de mult spinzurat in Germania. Intre anii 1943-1944, SSI a facut un adevarat dans pe muchie de cutit, protejindu-i si pe liderii comunisti: Petru Groza, Ioan Gh. Maurer, Mihai Beniuc (chiar angajat in SSI pentru a nu fi trimis pe front).

Printre agentii SSI s-au numarat cintareata Maria Tanase, scriitorul Zaharia Stancu si multe alte personalitati a caror activitate e greu de reconstituit, intrucit in arhiva SSI nu exista nici un dosar de informator din perioada 1928-1944, pur si simplu pentru ca SSI nu intocmea dosare.
Dupa 23 august 1944, Eugen Cristescu a distrus mai multe dosare, apoi s-a refugiat cu o mare parte din arhiva sa in comuna Bughea, din judetul Muscel, unde a si fost arestat, pe 24 septembrie 1944. Transportat in Rusia Sovietica, a fost anchetat indelung, iar in 1946 – condamnat la moarte.

Prin decret regal, si la interventia lui Lucretiu Patrascanu, pedeapsa i-a fost comutata in munca silnica pe viata. Oficial, a decedat pe 12 iunie 1950, in Penitenciarul Vacaresti, desi mai multe persoane afirma ca l-au vazut in libertate si pe deplin sanatos, existind banuiala ca el a fost folosit, sub un alt nume, de catre comunisti, pina prin anii ’60.

Atita lucru stiau si comunistii, afirmau mai multi istorici: ca un sef de servicii secrete nu se ucide niciodata, avind in vedere ca intotdeauna mai are cite ceva de marturisit.
Sub ocupatia sovietica, dupa citeva zbateri, SSI-ul si-a dat obstescul sfirsit. O data cu independenta tarii, murea cel mai important serviciu civil de informatii al Romaniei.

Pe 30 august 1948, prin Decretul nr. 221 si sub coordonarea consilierilor sovietici lua fiinta Directia Generala a Securitatii Poporului (G.G.S.P.).

Incepea lunga noapte a represiunii…

referatele.com

Dosare declasificate/Spionul Mihai Matisin

Inspectoratul General al Sigurantei Romane din Basarabia l-a arestat, la 9 februarie 1927, pe Mihail Matisin, un tanar de 21 de ani, inaltime medie, brunet, „deloc urat”, acuzandu-l de „spionaj militar in favoarea sovietelor”.

Agentii Sigurantei l-au urmarit pe suspect din momentul in care au observat ca, desi acesta nu avea nici o ocupatie, frecventa localurile in care aveau loc petreceri, cheltuind sume foarte mari de bani.

„Intamplator”, in contact cu Matisin intrase un agent al Sigurantei, care i-a marturisit ca lucreaza pentru serviciul de spionaj sovietic.

 

Profitand de ocazie, Matisin l-a rugat sa-i puna la dispozitie detalii despre reteaua cailor ferate romane.

Biroul II Informatii din cadrul Corpului III Armata a realizat, la solicitarea Sigurantei, mai multe Ordine cu caracter secret, dar false, privind exploatarea cailor ferate. Matisin a fost arestat in momentul in care a primit informatiile. La perchezitie s-a gasit asupra sa o scrisoare pe voia sa o trimita unei iubite din Cehoslovacia, mustruluind-o ca i-a scris foarte putin despre ea:

„Scumpa mea pisicuta. Tu ma chinuiesti foarte mult ca sa primesc la timp scrisori. Cu ce se explica aceasta? Nu cumva ai inceput sa ma uiti?

Chiar si celelalte scrisori au fost foarte scurte si in ele se vorbeste foarte putin despre tine. Te rog iarasi sa nu ma chinuiesti. La noi tote ca si in trecut: plictiseala, invat, invat si astazi la fel. (…) Totusi, te sarut tare, tare si astept un raspuns detaliat”.

 

 La prima vedere pare ca Siguranta arestase un student indragostit. Doar la prima vedere. Si asta pana cand scrisoarea a ajuns in laboratoarele Sigurantei, unde s-a constatat ca recipisa fusese scrisa cu cerneala simpatica.

Pe scurt, mesajul interzicea recrutarile de noi informatori deoarece „cu cat te vei intinde mai mult cu atat ai mai multe sanse sa te prabusesti”.

La interogatoriu, Matisin a precizat ca a fost racolat de Serafim Vasinski din Brno (Cehia), care ii vira prin banca sume de 15.000 de dolari pentru informatiile primite.

Acesta a fost ajutat de Grigore Burda, care, pentru 15.000 de dolari, i-a pus la dispozitie informatii clasificate privind posturile telegrafice din Basarabia.

 

Matisin si colaboratorii acestuia si-au recunoscut vina, fiind trimisi in judecata la Chisinau, in fata Consiliul de Razboi al Corpului II Armata.

Intre timp, din Brno sosise, la 13 februarie 1927, o noua scrisoare prin care se cereau informatii despre lucrarile de fortificatii care se executau intre Prut si Siret si constructiile de sosele si cai ferate…

Ziarul Financiar