CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VIDEO: Un interviu exploziv cu Darren White, fostul sef US Secret Service, despre DNA, DIICOT, SIE și SRI

 

https://i0.wp.com/www.flux24.ro/wp-content/uploads/2016/03/usa2.png

Darren White, fostul șef al US Secret Service, care a lucrat timp de 5 ani în România, aduce grave acuzații DNA, DIICOT, SIE și SRI. El spune într-un interviu acordat lui Robert Turcescu pe unde.tv că dosarele sunt făcute la comanda politică și să serviciile secrete lucrează tot la comandă.

Mai mult, el o acuză pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, că nu este corectă, neutră și obiectivă și ca atare nu merită un nou mandat la conducerea Direcției Anticorupție.

„Deseori oamenii pe care îi vezi anchetați de DNA, DIICOT și alții sunt tințe politice. Aceia sunt oameni pe care sunt supărați din diverse motive. Așadar, acele structuri, chiar și serviciile, SIE și SRI, sunt deseori folosite în scopuri politice și nu pentru a face ceea ce trebuie să facă prin construcția lor.

Am îndoieli serioase despre anchetele actuale și cele în desfășurare demarate de DNA, DIICOT sau oricare altă structură pentru că majoritatea tințelor lor sunt politice. Sunt oameni pe care îi iau în vedere versus o investigație legitimă. Am rezerve în legătura cu investigațiile acestora. De obicei sunt represalii din cauza politicii”, a afirmat White.

Am lucrat 5 ani în România și ȘTIU că majoritatea tințelor lor sunt tințe politice versus o investigație criminală legitimă, a mai susținut fostul șef US Secret Service.

Am îndoieli că Laura Codruța Kovesi are abilitatea de a fi neutră, corectă și obiectivă. Am îndoieli serioase legate de asta, a mai precizat White, care a mai susținut că, în opinia sa, aceasta nu ar mai trebui să obțină un nou mandat la DNA.

In ceea ce priveste  SUBIECTUL KOVESI, Darren White a spus :

Turcescu: Crezi că doamna Kovesi trebuie reconfirmată ca şefă la DNA?

Darren White: Am îndoieli serioase cu privire la abilitatea ei de a fi neutră,
corectă şi obiectivă. Am îndoieli serioase legate de asta.

Turcescu: Dar probabil că ştii că doamna Kovesi are o reputaţie bună
în România şi o popularitate uriaşă!Darren White: Da, din punctul de vedere al publicului, da.

 

 

Sursa: 

http://www.flux24.ro

 

 

 

 

07/03/2016 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | 7 comentarii

CINE VA PUTEA REPARA RAUL FACUT CULTURII ROMÂNE DE ROZATOARELE DE LA INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN ?

 Averea ţarii se mai poate reface, societatea se mai poate curaţa, chiar si singura, dar cine si in caţi ani va putea repara identitatea naţionala, multiplele fracturi provocate coloanei vertebrale a naţiunii si gaurile lasate in cultura romana, de sobolanii din Institutul Cultural Roman ?

Din roncea.ro sfarsitul-erei-basescu-cine-l-a-ingropat-ce-il-poate-invia

19/07/2012 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

ISTORIE SECRETA: Istoricul american Larry Watts despre planurile sovietice si maghiare de dezmembrare a Romaniei si deznationalizarea romanilor din Basarabia si Transilvania

Larry Watts despre deznationalizarea din Basarabia si Transilvania. De la Bucuresti la Chisinau, pentru lansarea istoriei sale secrete: 2 iunie, de Ziua Eroilor, la Universitatea  Libera Internationala din Moldova, ora 15.00.

Urmariti la TVR azi la 22.00 DOC/VIDEO

 1 iunie , 2011  

 

Istoricul american Larry Watts a ales sa-si lanseze cartea sa monumentala, dupa Bucuresti, in cea de-a doua capitala romaneasca, Chisinau.

Joi, 2 iunie, Ziua Eroilor, la ora 15.00, in Aula Magna a Universitatii Libere Internationale din Moldova (ULIM), istoricul isi va prezenta lucrarea, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania“, lumii academice din Basarabia, studentilor si presei romanesti si nu numai, intr-o dezbatere publica organizata de Editura Rao, Societatea de Distributie a Cartii PRO-NOI si promovata de Jurnal TV si Arena.md, portal partner Ziaristi Online.ro.

Pana la acest moment va oferim o parte dintr-un capitol important din istoria secreta a Romaniei, in care este dezvaluita politica paralela de deznationalizare a romanilor, dusa de sovietici in Transilvania si Basarabia, incercatele provincii romanesti mereu puse in oglinda in raport cu unitatea nationala de catre fortele internationaliste antiromanesti.Totodata, TVR ne face o surpriza si difuzeaza in aceasta seara, incepand cu ora 22.00, cea de a doua parte a documentarului “Mostenirea clandestina”, realizat de Monica Ghiurco  despre cartea istoricului american si care contine si un interviu cu Larry Watts plus alte secrete dezvaluite in exclusivitate pentru TVR.

 

III

Stalin instrumentalizează TransilvaniaEste limpede că guvernul răspunzător nu poate angaja toate mijloacele necesare pentru a-şi atinge scopul, din motive politice. …activitatea împotriva românilor din nordul Transilvaniei poate fi efectuată numai de patrioţi maghiari fără funcţii oficiale cu sprijinul secret al guvernului maghiar…Celor angajaţi în acţiunile împotriva României trebuie să li se asigure deplina imunitate.

– Plan adoptat de guvernul maghiar, decembrie 1941

Soluţia rămâne separarea Transilvaniei … fie provizoriu, până când vom ajunge la un acord cu Ungaria sau cu România, fie pe termen lung, ţinând cont că acest mic stat va avea nevoie de un protector, care nu poate fi decât Uniunea Sovietică…

Dependenţa României faţă de noi va fi şi mai mare dacă Transilvania rămâne un stat de sine stătător, iar viitorul acestuia va depinde de noi.

Comisia Litvinov 1944

Asta nu înseamnă că Transilvania e dată definitiv României.

– Iosif Stalin, martie 1945

În primul rând, Ungaria şi-a prezentat pretenţiile teritoriale faţă de România.

Ştim că România a contribuit la victoria lui Hitler prin luptă, în timp ce noi am contribuit la ea numai prin muncă. …

Satisfacerea unor pretenţii teritoriale maghiare modeste şi minimale va servi şi interesul democraţiei româneşti.

– Mátyás Rákosi, august 1945

Idealul comun nu poate fi realizat decât printr-o propagandă bine direcţionată…

Elementele noastre de încredere trebuie să se infiltreze în Partidul Comunist Român, pe orice cale posibilă, unde vor trebui să acţioneze intens şi în manieră disciplinată pentru a câştiga încredere şi a obţine funcţii importante mai ales în administraţia de stat.

-Guvernul Maghiar, 1946

Fără Transilvania nu există nici o Ungarie pentru că Transilvania a fost întotdeauna adevărata Ungarie.– Poetul maghiar Ady Endre, 1954 

O parte din Transilvania trebuie redată Ungariei.– Mátyás Rákosi, septembrie 1954

A doua campanile transilvăneană1938 – 1940

 

 

Capitolul 4

 

La începutul celui de-al doilea război mondial, chestiunea teritorială basarabeană şi cea transilvăneană erau strâns conexate în concepţia sovietică. Politica dusă de Comintern, ca România să cedeze acele teritorii împreună cu Bucovina şi Dobrogea, a fost revigorată după criza cehoslovacă din 1938, când Moscova a început să-şi declare sprijinul pentru iredentismul teritorial al guvernului Horthy.

Evoluţia a fost predictibilă date fiind interesele comune ale „Ungariei şi Uniunii Sovietice faţă de România, care au împins cele două ţări una spre cealaltă,” după primul război mondial.Mesajul nu a trecut nerecepţionat la Budapesta.

Încă odată se prefigura formarea unei coaliţii sovieto-maghiaro-bulgare pentru o ofensivă împotriva României. Paradoxal, Berlinul formase deja o coaliţie cu Ungaria şi Bulgaria, iar, în 1939, va face acelaşi lucru cu URSS, ca parte compinentă a scopului mai larg al lui Hitler de a redesena frontierele europene şi a redefini balanţa de putere.Coaliţia „roşie-albă” în a doua campanie transilvăneană.

Horthy l-a rechemat imediat pe generalul Henrik Werth de la pensie şi l-a numit şeful statului major al Honved. Werth, un veteran al operaţiunilor Armatei Roşii Maghiare din prima campanie transilvăneană din 1919, a prezentat planurile unei ofensive militare în Transilvania, prin văile Someşului şi Mureşului, cu alocarea unui rol semnificativ operaţiunilor de sabotaj ale organizaţiilor paramilitare care se pregătiseră pentru recuperarea militară a Transilvaniei de la începutul anilor `30.

Spre exemplu, Membrii Asociaţiei Trăgătorilor de Elită Maghiari (Országos Magyar Lövész Egyesület) erau antrenaţi în ordinele militare ale celor 22 de contingente militare ungare etnice din cadrul armatei române, cu scopul evident al infiltrării şi subversiunii. Între 1938 şi 1939, spionajul maghiar a organizat, din nou, reţele de partizani pentru a sprijini invazia militară.

În toamna lui 1939, Serviciul de Siguranţă Internă al României a descoperit astfel de grupuri care operau în Carei, Cehul Silvaniei, Cluj, Hunedoara, Marghita, Miercurea Ciuc, Odorhei, Satu Mare, Târgu Mureş şi Zalău.

Grupul Satu Mare, unul dintre cele mai mari, cuprindea 130 de persoane şi era condus de clerici catolici şi reformaţi împreună cu personal militar de la Budapesta, mulţi dintre ei fiind instructori în unitatea paramilitară Rongyos Gárda (Garda Furioasă).Rongyos Gárda, formată mai ales din veterani maghiari din Transilvania, şi-a câştigat reputaţia de a fi de o brutalitate excesivă în perioada în care a activat pentru dezmembrarea Cehoslovaciei, ocuparea Ruteniei, invazia germană în Polonia şi prin atrocităţile din Serbia.

Pe lângă sarcinile principale de provocare a panicii şi îngreunare a retragerii armatei române, ea avea şi scopul de a crea un pretext plauzibil, în opinia internaţională, pentru intervenţia armată a Ungariei.

În acest sens ei au plănuit „arderea satelor germane (şvabe sau săseşti)” însoşită de o campanie de propagandă centralizată pentru atribuirea acestor atrocităţi autorităţilor române naţionaliste.

Intenţia Moscovei de a intra în Basarabia, sprijinul faţă de pretenţiile Ungariei şi încurajarea pretenţiilor Bulgariei asupra Dobrogei au devenit explicite aproape imediat după semnarea pactului Hitler-Stalin, în august 1939.

La începutul lui decembrie, fostul şef al PCR – şi secesionist militant al Dobrogei – Boris Stefanov a publicat un articol în ziarul Cominternului în care sugera cesiunea iminentă a provinciilor româneşti şi pleda pentru necesitatea stabilirii de baze militare sovietice în aceste teritorii.

Conform lui Stefanov, autorităţile regale româneşti au dus o politică de „reprimare naţională şi de exploatare monstruoasă a maselor populare din Bucovina, Transilvania, Dobrogea şi Basarabia”, în timp ce „avangarda clasei muncitoare româneşti luptase şi va lupta împotriva monstruoasei exploatări şi reprimări a populaţiilor anexate la România, pentru dreptul la autodeterminare a minorităţilor naţionale până la separarea teritorială.

” Guvernul maghiar şi conducerea armatei „s-au angajat instantaneu în pregătiri militare şi diplomatice fervente”, care urmau să le permită să acţioneze la izbucnirea unui conflict româno-sovietic.

Generalul Werth, care întocmise pentru Consiliul Suprem al Apărării al lui Horthy câteva proiecte „ale unei convenţii militare cu Uniunea Sovietică pentru coordonarea momentului atacului”, a fost acum autorizat să negocieze cu partenerii sovietici şi „a fost realizat un plan detaliat cu specificarea pretenţiilor Ungariei asupra României şi a condiţiilor intervenţiei”.

Werth era sprijinit de Horthy şi de un număr de ofiţeri superiori, inclusiv de viitorul său succesor, generalul Ferenc Szombathelyi, „care considera că încheierea unei înţelegeri cu Rusia, în defavoarea României este şi posibilă, şi dezirabilă ”.

Generalul Gabor Faragho, veteran al primului război mondial, vorbitor de limba rusă, implicat în negocieri, a fost numit ataşat militar la Moscova pe 1 iulie 1940, imediat după anexarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord.În prima parte a anului 1940, ambasadorul german la Budapesta a raportat uluit cât de deschis „ambasadorul sovietic de aici încuraja Ungaria să treacă la acţiune armată împotriva Transilvaniei”, idee pe care o exprimase şi faţă de ambasadorul german.

De asemenea, ambasadorul german de la Moscova raporta că Molotov, care de obicei nu avea primiri decât la nivel de ambasadori, acum primea şi diverşi unguri de rang inferior. Pe 25 iunie 1940, la numai câteva zile după ce forţele sovietice invadaseră Basarabia şi Bucovina, Molotov l-a informat şi pe ambasadorul Italiei în legătură cu sprijinul Moscovei faţă de „pretenţiile la adresa României” exprimate de Ungaria şi Bulgaria. Moscova făcea presiuni asupra Bulgariei să solicite întreaga Dobroge, cu scopul evident de a crea o graniţă continuă între Uniunea Sovietică şi Bulgaria.

Cu ocazia primirii de felicitări din partea ofiţerilor de informaţii bulgari pentru anexarea Basarabiei, partenerii sovietici le-au transmis că „e posibil să ne mai întâlnim o dată pe Dunăre.”La mai puţin de 24 de ore după trimiterea ultimatumului Moscovei către România, reprezentantul maghiar la Moscova, Istvan Kristóffy, îşi exprima „marea satisfacţie” în faţa adjunctului comisarului sovietic pentru relaţii externe (şi şef al departamentului extern al NKVD), Vladimir G. Dekanazov.

 După solicitarea Comisarului Şef Molotov „de a influenţa Iugoslavia să păstreze tăcerea în cazul în care Ungaria va trebui să intre în conflict cu România” pentru anexarea Transilvaniei, ministrul maghiar de externe putea nota cu satisfacţie că „Iugoslavia este calmă şi că el nu crede în posibilitatea ca Iugoslavia să intervină în cazul unui conflict româno-maghiar”. 

De asemenea, ministrul adjunct de externe maghiar îl felicita pe ambasadorul sovietic de la Budapesta, afirmând că „(ungurii) sunt mai fericiţi pentru aceasta decât oricare alt stat, deoarece pentru ei înseamna lichidarea principiului integrităţii teritoriale a României şi o posibilitate mai facilă de a continua ceea ce (sovieticii) începuseră”.Molotov l-a reasigurat pe Kristóffy că Moscova considera „pretenţiile Ungariei asupra României ca fiind bine fundamentate”, adăugând că Budapesta putea conta pe sprijinul Moscovei la „orice conferinţă internaţională la care se va ridica problema pretenţiilor Ungariei.”

Ministrul maghiar de externe a exprimat „profundele mulţumiri” ale guvernului său pentru prietenia şi sprijinul Moscovei, informându-l pe ambasadorul sovietic de la Budapesta că, Honvedul fiind total mobilizat, „Ungaria era gata să înceapă războiul”. Ca o ironie, aliatul german al Ungariei a împiedicat-o să atace pentru a-i împiedica accesul la resursele României, arbitrând în schimb transferul nordului Transilvaniei la Ungaria, pe 30 august 1940.

La începutul campaniei din est, în 1941, Molotov îi reamintea lui Kristóffy sprijinul Moscovei faţă de pretenţiile Ungariei asupra României, precum şi „despre tratatul comercial foarte avantajos dintre cele două ţări”, insistând că „nu era necesar ca Ungaria să intre într-un război germano-rus”.

Kremlinul sublinia că „nu a obiectat niciodată şi nu va obiecta nici acum la pretenţiile revizioniste ale Ungariei privitoare la Transilvania” şi că „Ungaria va putea conta şi în viitor pe sprijinul sovietic în privinţa Transilvaniei” dacă nu va participa militar în campanie. Budapesta a făcut eforturi semnificative pentru a-şi menţine relaţiile cu Kremlinul, propunând chiar Berlinului să menţină legaţia de la Moscova pe perioada războiului, ca un canal de comunicaţie pentru eventuale negocieri de pace dintre Al Treilea Reich şi Uniunea Sovietică.

Consecvent acestei colaborări împotriva României, Stalin a considerat că se cuvenea să acorde un alibi Ungariei, afirmând la sfârşitul războiului că „armata fascistă germană” a avut „pe front numai sprijinul direct al trupelor italiene, române şi finlandeze”.Sursa: Victor Roncea.ro.

Continuarea la Ziaristi Online

Vezi si: Sfartecarea Romaniei de catre Rusia si Ungaria – Harti avertisment din lucrarile lui Larry L Watts si Dinu C Giurescu de ZiaristiOnlineTV

01/06/2011 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: