În forma actuală, proiectul de steag al municipiului are un exclusiv caracter etnic maghiar, impus prin puterea majorităţii locale controlată de UDMR, cu excluderea simbolurilor românității, transmite 60m.ro.
La mai bine de o lună de când steagul secuiesc al municipiului Sfântu Gheorghe a fost adoptat prin Hotărâre de Guvern, organizațiile locale ale PSD și PNL nu au avut nicio reacție publică în apărarea comunității de români din municipiul reședință de județ, scrie deputatul român Dan Tanasă pe blogul său https://www.dantanasa.ro.
Deși susțin că sunt partide românești, nici PSD Covasna și nici PNL Covasna nu au reacționat public față de adoptarea steagului secuiesc al municipiului Sfântu Gheorghe.
Atât liberalul Olimpiu Floroian, liderul PNL Covasna, cât și social-democratul Gheorghe Marin, liderul PSD Covasna, au tăcut complice în acest caz și nu au avut nicio reacție publică în apărarea românilor, dovedind încă odată complicitatea tacită a acestora cu UDMR, împotriva intereselor românilor.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a fost singurul partid care a reacționat public la acest nou act îndreptat împotriva românilor din Sfântu Gheorghe. AUR a cerut Guvernului să abroge Hotărârea nr. 711 din 29 iunie 2021 privind aprobarea modelului steagului municipiului Sfântu Gheorghe, județul Covasna.
Partidul AUR: Cerem ca steagul municipiului Sfântu Gheorghe să-i reprezinte și pe românii care trăiesc în localitate
Alianța pentru Unirea Românilor cere Guvernului să abroge Hotărârea nr. 711 din 29 iunie 2021 privind aprobarea modelului steagului municipiului Sfântu Gheorghe, județul Covasna. În forma actuală, proiectul de steag al municipiului are un exclusiv caracter etnic maghiar, impus prin puterea majorităţii locale controlată de UDMR, cu excluderea simbolurilor românității.
După un deceniu în care UDMR a acționat neobosit pentru adoptarea acestui steag, guvernul Cîțu l-a oficializat pur și simplu, deși nu conține nici măcar unul dintre însemnele heraldice românești. Sfântu Gheorghe este un municipiu din România locuit în proporție de 25% de români.Aceștia nu se regăsesc în modelul de steag impus prin voința reprezentanților maghiari. Populația românească din Sfântu Gheorghe trebuie reprezentată heraldic pe simbolurile orașului în care trăiesc, și nu abandonată cinic doar de dragul liniștii în Coaliția PNL-USRPLUS-UDMR.
FOTO: Gheorghe Marin, președintele PSD Covasna; Olimpiu Floroian, președintele PNL Covasna/Facebook, Mesagerul de Covasna
Amintim că Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a inițiat un demers încă din anul 2015 prin care solicita ca modelul de steag al municipiului Sfântu Gheorghe să conțină și însemne heraldice românești. Inițiativa atrăgea atenția asupra următoarelor aspecte: după ce secole de-a rândul românii au fost lipsiţi de reprezentare în heraldica transilvană, datorită statutului de naţiune tolerată, iată că şi în contemporaneitate, în România de astăzi, românii ajung să se confrunte la fel ca in Evul Mediu, cu aceeaşi intoleranţă, cu neincludere în simbolistica locală. Considerăm că heraldica trebuie să reflecte în mod european şi modern contemporaneitatea, apartenenţa acestor teritorii la Statul Român şi dreptul românilor de a fi reprezentaţi în heraldica locală.
De asemenea, Forumul Civic constata încă din 2015 că: Profitând de majoritatea pe care o deţin în consilii locale şi judeţene, cu precădere în judeţele Covasna şi Harghita, dar şi în alte localităţi ale căror autorităţi locale sunt controlate de UDMR, întreaga simbolistică locală aprobată este nu una multiculturală, sau care să reflecte normele ştiinţei şi artei heraldice şi ale tradiţiilor româneşti în domeniu, ci una exclusiv maghiară/secuiască, invocându-se vechimea acestora.
În condițiile în care apelul comunității românești este în continuare ignorat complet de autoritățile locale din Sfântu Gheorghe, controlate de UDMR, Partidul AUR se alătură demersurilor Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Guvernul Cîțu trebuie să abroge Hotărârea de Guvern nr. 711/2021, dacă îi respectă, într-adevăr, pe români, indiferent în ce parte a României ar locui.
România se bucură de un teritoriu nou, extraordinar de frumos, Insula Sacalin, o insulă nou formată în Marea Neagră, la mică distanță de coasta românească, în dreptul brațului Sfântu Gheorghe al Deltei Dunării.
Inițial Insula Sacalin era formată din două insule mai mici: Sacalinu Mare și Sacalinu Mic. Însă cu timpul cele două s-au unit și au format o masă unitară de pământ cu suprafață de 21.410 hectare.
Guvernul României a declarat zona o rezervație a biosferei și a interzis popularea ei, încă din anul 1938.
Pe insulă se află o mare varietate de păsări, mamifere și reptile, fiind de asemenea recenzate un număr de 229 de specii de păsări şi soiuri de plante rare, cu peisaje care par desprinse din cărţile cu poveşti şi în care nu poţi ajunge decât cu barca.
Aici se găsesc cele mai mari colonii de chire de mare şi pelicani creţi, insula fiind principala zonă de cuibărit, hrănire şi iernare a acestor specii, scrie turismistoric.ro.
În apele insulei se găsesc pești rari, sturioni, dar și plante rare, cum ar fi varza de mare și canarul bălții.
Ca o ciudăţenie,acest teritoriu nou are o mişcare de rotaţie în jurul punctului de legătură cu ţărmul, de la est la vest.
Există două zone unde se produce avansarea Deltei în mare. Una pornește de la Sfântu Gheorghe spre Insula Sahalin și probabil că înzece ani se va închide, formând un nou lac, iar alta este la nord de Sulina.
Acest lucru a fost descoperit, spune inginerul constănţean Octavian Buzatu, ca urmare a suprapunerii unor hărţi vechi cu unele actuale. Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică: peninsula este erodată de curenţii marini şi de vântul foarte puternic de pe mare.
Guvernul României a interzis popularea insulei. Nici măcar turiştii nu au acces pe această bucată de pământ.
Este o măsură pe cât de controversată, pe atât de justificată pentru a păstra biodiversitatea locului.
Pe 7 ianuarie 2016 la Sfântul Gheorghe s-a disputat o partidă de handbal dintre echipe din Sfântul Gheorghe și Universitatea Cluj. Datorită faptului că sportivele clujence au continuat să se antreneze în timpul intonării aşa zisului imn secuiesc, un imn care nu are ce să caute într-o competiție sportivă din România, publicul maghiar din sală le-a înjurat și huiduit pe clujence, în cele mai execrabile moduri, pe întrega perioadă a partidei, ieșind un mare tărăboi pe teren, în afara lui și în presă.
Ca urmare a acestui incident, în loc să se ia măsuri împotriva organizatorilor, atât pentru cântarea unui imn secuiesc provocator, cât și pentru comportamentul execrabil al publicului, iar terenul din Sfântul Gheoghe să fie suspendat jumătate de an, spre exemplu, iar clubul să fie amendat consistent, decizia a fost aceea de a se trimite o circulară instituțiilor sportive din țară prin care se invocă o hotărâre de guvern mai veche, și li se precizează astfel faptul că intonarea Imnului Național este interzisă în cadrul competițiilor interne.
Vă puteți imagina aberație mai mare decât asta? Practic, ungurii și secuii din Sfântul Gheorghe sfidează România, se comportă mizerabil cu echipa oaspete și tu, ca for de conducere al sportului românesc, în loc să iei măsuri împotriva lor, tu îi pedepsești exact pe cei pe care ar trebui să îi aperi: pe românii din toată țara!
Extras din explicația dată de Elisabeta Lipă pe pagina sa de Facebook, după ce subliniază că iubește foarte mult Imnul Național:
„Nu știu dacă e relevant, dar nu mi s-a cântat niciodată imnul la vreo competiție națională și am câștigat 25 de titluri de campioană națională în carieră. Nici în deschiderea meciurilor din campionatul intern, la fotbal, handbal, volei, rugby, polo și alte discipline NU se intonează imnul național, deoarece nu este permis de legislația în vigoare în România. Nu am făcut altceva decât să respect și să aplic Legea în România în spiritul Constituției pe care am jurat la învestire, în onoranta funcție de ministru. Atât!”
Epilogul acestei poveşti urâte s-a petrecut în luna aprilie 2017 când preşedintele Klaus Iohannis a promulgat „legea privind intonarea imnului pe stadioane şi alte baze sportive, cu prilejul desfăşurării competiţiilor sportive oficiale de nivel naţional, la finala unei competiţii sau, după caz, la turneul final”, după ce deputaţii adoptaseră în data de 4 aprilie, în unanimitate, proiectul de lege care prevedea intonarea imnului pe stadioane.
„Imnul naţional al României se intonează şi pe stadioane şi la alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale de nivel naţional doar la finala unei competiţii sau, după caz, la turneul final, pentru toate categoriile de vârstă”, potrivit iniţiativei legislative care completează articolul 10 din legea nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.
Batjocorirea Imnului de stat de către separatiştii transnistreni este o practică obişnuită în R.Moldova.
În videopclipul de mai jos vedem cum la liceul românesc din Tighina autorităţile separatiste au tăiat în timpul unei festivităţi, alimentarea cu curent electric, tocmai pentru a împiedica intonarea Imnului de Stat.
Pe tot parcursul festivităţii, circa zece miliţieni transnistreni îmbrăcaţi în civil au monitorizat manifestarea, iar pentru că a fost arborat drapelul şi s-a intonat imnul de stat, directoarea şcolii nu excludea că i s-ar putea deschide de către separatişti un dosar penal, pentru că ar fi fost încălcată aşa-zisa „constituţie” a regiunii separatiste transnistrene inventate de Moscova.
Dacă astfel de nemernicii au o explicaţie pe teritoriile româneşti aflate sub ocupaţie străină, atunci când factori de răspundere din conducerea României independente emit ordonanţe aberante care interzic cântarea imnului de stat al ţării noastre, nu poate fi găsită nici o justificare cât de cât inteligentă…
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova