POETUL ȘI PUBLICISTUL ADRIAN PĂUNESCU SE ZBATE ÎNTRE VIAȚĂ ȘI MOARTE
UPDATE:ASTĂZI,5.11.2010 la ora 7:15, POETUL ADRIAN PĂUNESCU A PLECAT DINTRE NOI.
CITIȚI MAI MULT LA:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/11/05/poetul-adrian-paunescu-a-pierdut-lupta-cu-via%c8%9ba-2/
Poetul, în vârstă de 67 de ani, se află internat în secţia de terapie intensivă a Spitalului Floreasca. Medicii fac tot posibilul să-l ţină în viaţă, dar, pe măsură ce orele se scurg, şansele se împuţinează.
„Maestrul este în viaţă. A suferit o oprire cardiacă, a fost resuscitat, cordul funcţionează în acest moment.
Este asistat respirator prin intubaţie şi circulator”, a declarat Şerban Brădişteanu, şeful clinicii de cardiologie a spitalului.
Diabetul şi ficatul
Adrian Păunescu a fost internat în spital în data de 26 de octombrie. El avea o afecțiune hepatică gravă. Încă din vară primise veşti proaste în legătură cu starea lui de sănătate.
Într-un editorial publicat în Jurnalul Naţional a vorbit despre suferinţa sa.
Medicul Şerban Brădişteanu a declarat că starea sănătăţii poetului s-a înrăutăţit din cauza diabetului de care suferă de 12 ani şi a afecţiunii hepatice.
„Maestrul este în viaţă. A suferit o oprire cardiacă, a fost resuscitat, cordul funcţionează în acest moment.
Medicul Şerban Brădişteanu a declarat că starea sănătăţii poetului s-a înrăutăţit din cauza diabetului de care suferă de 12 ani şi a afecţiunii hepatice.
Adrian Păunescu a fost un susţinător al regimului Ceauşescu, a condus, în epocă, mişcarea culturală ”Cenaclul Flacără”, a fost, de asemenea şeful publicaţiei săptămânale ”Flacăra” şi a publicat zeci de volume de versuri. După Revoluţie a intrat în politică şi a reprezentat în parlament Partidul Socialist al Muncii şi mai apoi, PSD.
3 noiembrie 2010SURSA
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 