Gândul zilei
Mamă, mi s-a intâmplat o mare nenorocire…Mai naște-mă odată .
Marin Sorescu
Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936 – d. 8 decembrie 1996), a fost un poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător român.
Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate.
S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate.
Fără a se înscrie într-un partid politic , a ocupat dupa 1989 funcția de Ministru al Culturii în cabinetul Nicolae Vacaroiu (25 nov. 1993 – 5 mai 1995).
În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveană Ramuri.
A fost distins cu Premiul Academiei Romane (1968, 1977), Medalia de aur pentru poezie „Napoli ospite”, Italia,1970, Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970,”Le Muse”, acordat de Accademie delle Muse, Florenta,1978, Premiul Internațional de Poezie „Fernando Riello”, Madrid, Spania, 1983, Premiul Herder , acordat de Universitatea din Viena, în 1991 pentru întreaga activitate
A fost premiat de Uniunea Scriitorilor din Romania de șase ori, pentru poezie, teatru și critică literară.
VIDEO: INTR-UN CER VIOLET
SFINX
INTR-UN CER VIOLET
Într-un cer violet
Luna dac-aş găsi-o
Albă ar fi toată
Pată de-argint, pe perdea
Aş putea s-o pictez
Şi să-i spun la plecare
Dragostea mea, ia-o
E pentru tine
Poţi şi tu să incerci
Să iubesti o culoare
Pentru-nceput ochii
Lasă-i incet, lângă ea
Iar apoi făra ochi
Dacă tot ai gasi-o
Fii fericit, ia-o
E pentru tine
Şi-ntr-un cer violet
Luna dac-aş găsi-o
Albă ar fi toată
Pată de-argint, pe perdea
Într-un cer violet, pată de-argint
Într-un cer violet, e lună iar
Într-un cer violet, pată de-argint
Într-un cer violet, e lună iar
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 