CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Dimensiunile urii interetnice în Secuime

 

 

Invitaţie la lectură (incomodă): “Dimensiunile urii interetnice în Secuime”.

 

 

 

 

Relațiile interetnice in regiunile pluretnice NU se pot reduce nici pe departe la un singur  cuvânt, oricare ar fi acesta (“ura”, “iubire”, “ignoranta”, “simpatie”, …) – nici macar in perioade conflictuale si cu atat mai putin in perioade de pace.

Apoi, in “Secuime”, relatiile interetnice nu se reduc doar la cele dintre români si secui/unguri, ci exista și relația complexa cu romii. Cu aceste remarci critice introductive va invit sa cititi studiul de mai jos, publicat in 1998 si republicat in 2001, despre relatia secui-romani in Tinutul Secuiesc.

Mi se pare o lucrare valoroasa, valida prin datele, informatiile, contextualizarile oferite – chiar daca se pot observa si o serie de minusuri. In mod cert insa, veti putea afla multe ‘lucruri’ inca necunoscute sau prea putin cunoscute care explica o serie de fenomene tipice pentru acea regiune intens – dar intentionat defectuos – mediatizata in spatiul romanesc.

Este o lectura …usoara – dar incomoda, nu pentru o comunitate sau alta, ci pentru cei care confunda patriotismul cu resentimentul/ura fata de “celalalt” sau care se simt atacati personal, atunci cand sunt criticate faptele unor conationali, chiar si de acum 100-200-500 de ani. Iar pentru cei care inteleg deja, constient sau intuitiv, chestiunile din HARCOVMUR, va fi un deja vu si o confirmare a celor stiute sau observate in timp.

Desigur, cartea ar trebui reactualizata – insa si asa cred ca veti descoperi multe teme de mare actualitate – veritabile lait-motivuri ce persista de multe decenii, daca nu chiar din secolul XIX sau din anii 1940-44 (cu roluri inversate intre romani si maghiari)…


Va doresc kellemes olvasást! Bruno Stefan: Dimensiunile urii interetnice in Secuime, editura BCS, 123 de pagini,1998/2001

 

Accesați LINK: Dimensiunile urii interetnice in Secuime

 

 

interethnic conflict nigeria

 

Foto: Conflict interetnic in Nigeria. Vi se pare nepotrivita poza? Haideti ca-i faina! Imaginati-va oameni de culoare alba in locul lor si deja ne-am teleportat la Targu Mures, in martie 1990! Elementul comun: Instigarea si manipularea maselor înfierbântate de catre indivizi din aparatul de stat/servicii secrete/stat profund. (Sursa foto)

…………………………………

FRAGMENT

La 16 decembrie 1989, când a început revolta de la Timişoara, se părea că populaţia era dispusă să repudieze definitiv ideologia naţionalistă practicată de regimul comunist. Cu preţul vieţii, cetăţenii acestui oraş – indiferent de etnie – au apărat strada, biserica şi casa parohială a pastorului reformat maghiar László Tökés împotriva celor ce voiau să pătrundă acolo fără a avea competenţa să o facă.

Xenofobia antimaghiară a fost însă adânc înrădăcinată în educaţia românilor şi în mod special a intelectualilor, care s-au dovedit incapabili să structureze rapid o politică naţională apropiată de valorile europene. Pe fondul unei culturi politice rudimentare şi a unei dizidenţe firave, atomizate şi dezorganizate, au putut accede la putere o serie de activişti de rang secund, care şi-au menţinut scaunele manipulând populaţia cu un naţionalism grosier şi intolerant, pe care au reuşit să-l fixeze în mentalitatea românilor pentru o perioadă îndelungată prin diversiunea de la Tg. Mureş din martie 1990.

Pentru a se legitima, naţionalismul de stat post-comunist a încercat să invoce naţionalismul marilor puteri, precum şi tradiţii locale, ce făceau apel la străvechi obsesii româneşti.

Acesta n-a părut ceva deplasat, mai ales că se înscria într-un curent naţionalist redeşteptat în aproape toate ţările fostului bloc comunist. Etnicitatea părea să explice în Estul Europei din ce în ce mai multe fenomene, chiar şi pe unele cu care nu avea nimic de-a face.

Tribalismul afirmat cu violenţă în statele Iugoslaviei şi URSS-ului a surprins şi elita occidentală, care n-a putut oferi decât soluţii simpliste, primitive şi depăşite.

Multiculturalismul plurietnic occidental n-a putut atrage intelectualitatea grupată în jurul puterii din România, pentru că ea era interesată să menţină cât mai multe elemente ale vechiului regim.

Ea a încercat să suprime sistematic tendinţele de afirmare a identităţii minorităţilor, care simţeau acut această nevoie după o perioadă de îngheţ dictată prin măsuri coercitive de un regim comunist uniformizator.

______________________________________________________________________________________

 

În dezbaterile pe tema naţionalismului s-au implicat cu fervoare o serie de literaţi de prestigiu, oameni de ştiinţă, artişti, politologi, ziarişti, istorici, filosofi, etc, convinşi că numai astfel se pot evita conflictele interetnice şi tendinţele separatiste. În disputele dintre atitudinile europeniste – ce pledau pentru adoptarea necondiţionată a normelor occidentale – şi cele naţionaliste – ce militau pentru afirmarea valorilor autohtone, au fost atraşi intelectuali renumiţi: Alexandru Paleologu, Octavian Paler, Gabriel Andreescu, Sorin Antohi, Dan Oprescu, Nicolae Manolescu, Adrian Marino, Andrei Marga, Alexandru Zub, Lucian Boia, Laurenţiu Ulici, etc.

Ecourile acestor dezbateri au fost însă prea slabe în comparaţie cu agitaţiile xenofobe arogante sau alarmiste făcute la tribuna Parlamentului, la televiziunea naţională sau în ziare de mare tiraj de unele elemente ale puterii, care nu-şi vedeau nici un rol într-o societate integrată în sistemele Europei Apusene. Virusul naţionalismului a fost uşor de inoculat sau de reactivat oamenilor simpli şi intelectualilor indiferenţi faţă de problemele etnice. De la acesta spre ura interetnică nu a fost decât un pas, pe care unii au considerat necesar să-l facă.

Antisemitismul anilor 90-91 a fost nesemnificativ faţă de antimaghiarismul afirmat în ziare şi reviste cu tiraj din ce în ce mai mare.

Lucrarea de faţă analizează dimensiunile acestei uri interetnice în Secuime.

Am ales ca studiu zona Secuimii pentru că de acolo au ajuns la urechile românilor cele mai numeroase zvonuri despre subminarea statului, despre românii persecutaţi, terorizaţi şi alungaţi. Şi tot de acolo au pornit spre Europa Occidentală plângerile ungurilor împotriva tendinţelor de românizare forţată şi de încălcare permanentă a drepturilor minorităţilor.

Am considerat că tensiunile dintre cele două etnii pot fi analizate din mai multe perspective.

În primul rând dintr-o perspectivă istorică, pentru a releva legătura dintre refulările trecutului şi consecinţele acestora reactivate în contemporaneitate.

În al doilea rând dintr-o perspectivă confesională, prezentând poziţia şi imaginea Bisericii Ortodoxe în Secuime.

În al treilea rând, o abordare a procesului de învăţământ era necesară pentru a aduce lumină într-un domeniu supus foarte mult zvonurilor şi comentariilor tendenţioase.

Mentalităţile celor două etnii, cu obsesiile, prejudecăţile şi stereotipiile lor au fost analizate atât în capitole distincte, cât şi în toate celelalte capitole ca exemplificări ale actualei situaţii politice, religioase şi şcolare.

Informaţiile au fost obţinute în urma unei anchete de teren desfăşurată între 6 şi 27 iulie 1998 în 20 de localităţi urbane şi rurale din cele două judeţe.

Cei peste 400 de subiecţi intervievaţi au fost selectaţi atât din rândul elitei locale (prefecţi, primari, preoţi, profesori, lideri politici, cercetători, ziarişti), cât şi din rândul oamenilor simpli. Ghidurile de interviu, discuţiile libere, observaţia, analiza documentelor politice şi a literaturii de specialitate au fost principalele instrumente folosite.

Echipa de cercetare a fost formată din studenţi şi cercetători tineri, a căror medie de vârstă nu depăşeşte 24 de ani. Ei formează nucleul Biroului de Cercetări Sociale recent înfiinţat.

Cercetarea a fost susţinută financiar de Federaţia Sindicatelor Libere şi Independente “Petrom” şi a beneficiat de un important sprijin material şi logistic din partea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a Departamentului Administraţiei Publice Locale.

 

 

 

Sursa: http://www.neuerweg.ro/ face o invitatie-la-lectura-incomoda-dimensiunile-urii-interetnice-in-secuime/

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/02/28/o-istorie-a-zilei-de-28-februarie-video-3/

 

28/02/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Preşedintele Iohannis vizitează Harghita şi Covasna. VIDEO

Imagini pentru iohannis photo

 

 

 

Cum a explicat IOHANNIS în SECUIME de ce nu e bună AUTONOMIA etnică  

Preşedintele Klaus Iohannis face o vizită oficială în judeţele Harghita şi Covasna, fiind prima de acest fel efectuată în ultimii ani de un şef al statului român.

Iohannis a participat la o dezbatere organizată la sediul Consiliului Judeţean Harghita, în timpul căreia a fost întâmpinat la Miercurea Ciuc cu mesaje autonomiste, cu imnul secuiesc şi i-a fost înmânat un steag secuiesc, moment în care a răspuns gestului, oferind tricolorul românesc .

Intervenţia lui Klaus Iohannis a fost precedată de alocuţiunile lui Borbely Caba, în calitate de gazdă şi preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, şi de Tamas Sandor, şeful CJ Covasna.

„Ne dorim să fiţi mediator în relaţia minoritate-majoritate”, i-a transmis Borboly Csaba lui Klaus Iohannis.

„Domnule preşedinte, Noi nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune, o autonomie de tip Uniune Europeană, ca să dau un exemplu, de tipul Tirolului de Sud”, a fost şi mesajul lui Tamas Sandor.

Acesta a avut şi o intervenţie dură la adresa justiţiei, spunându-i şefului statului că liderii din Secuime sunt persecutaţi de justiţie, „din motive necunoscute”.

„Descentralizarea este obligatorie, regionalizarea este de dorit, dar numai dacă duce la modernizarea administrației, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea”, a declarat la rândul său  președintele Klaus Iohannis.

„Există trei teme politice la care cred că vă așteptați să mă refer – descentralizarea, regionalizarea și autonomia. România are mare nevoie de creștere economică și de modernizarea administrației.

În lumina acestor obiective cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleșii locali știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea și trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa în interesul local.

Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică.

Autonomia locală și regională, așa cum tocmai le-am deschis, ajută. Dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea.

La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională de linia de limitare etnică”, a declarat șeful statului, la Consiliul Județean Harghita, potrivit Agerpres.

”Dintr-o oarecare eroare, ați folosit steagul statului maghiar. Și cu acela avem un parteneriat strategic, România-Ungaria, dar el nu se bazează pe relații etince sau interetnice, ci pe relațiile între două state vecine”, a spus Klaus Iohannis.

 Şeful statului i-a îndemnat pe tinerii maghiari din judeţele Harghita şi Covasna să înveţe limba română pentru a-şi maximiza şansele de reuşită în viaţă, iar pe politicieni să renunţe la „concepţii care ţin prea mult de politicianism şi prea puţin de oameni”.

„Că doar împreună putem să construim o Românie prosperă”, a argumentat președintele.

 

 

 Surse:

 http://www.puterea.ro/eveniment 

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/iohannis-vizita-oficiala-in-secuime 

https://www.antena3.ro/actualitate/klaus-iohannis 

 

 

 

18/07/2017 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

In presa maghiară din România se vorbește despre pașii luptei pentru autonomia maghiară: ”înfiinţarea Băncii Secuieşti independente”, ”refuzarea achitării impozitelor către statul român” și ”vărsare de sânge”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Intr-un  articol apărut la  data de 23 noiembrie 2013  sub semnătura directorului Alpár Szilamér Horváth, în revista Europai Ido (în limba română ”Timpul Europei”)  care se editeaza  în județul Covasna,  se vorbea deschis despre pașii luptei ARMATE pentru autonomia maghiară: ”înfiinţarea Băncii Secuieşti independente”, ”refuzarea achitării impozitelor către statul român” și ”vărsare de sânge”

  Retinem din articolul respectv, cateva pasaje semnificative:

Alpár Szilamér Horváth, directorul publicației Europai Ido

Alpár Szilamér Horváth, directorul publicației Europai Ido

„Românii nu au respectat de-a lungul istoriei lor nici un tratat, şi-au încălcat toate promisiunile, şi-au trădat toţi aliaţii.

Ce vrem să fim noi?

Vrem să fim nişte fraieri ale căror pământuri, soţii, patrie sunt furate, în timp ce noi le vorbim despre fraternitate?

Sau vom fi adversarii lor cinstiţi, care răspund la violenţă cu violenţă, la forţă cu forţă, în caz că nu se poate altfel.

Nimeni să nu înţeleagă greşit: nu sunt adeptul luptei armate!!! Însă în cazul în care nu se poate altfel, ce vom face?

Le vom permite să ne distrugă?

După cel de-al doilea război mondial, mai multe părţi ale Transilvaniei au fost românizate.

Astfel s-a întâmplat cu localităţile Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare, Timişoara, Arad şi Alba Iulia.

 

 

 

 

 

 

Ştiţi că în cazul în care vom permite ca Pământul Secuiesc să fie alipit regiunilor majoritar române, în 20-25 de ani Pământul Secuiesc va dispărea definitiv!!!

Dacă altfel nu se va putea.. oare se poate renunţa la instrumentul luptei armate???? Sau este mai bună varianta SICULICIDIUMULUI paşnic, cu jaf şi cu asimilare, adică ţine-ţi gura de bozgor şi vorbeşte româneşte.

Primul pas al luptei armate este înfiinţarea Băncii Secuieşti independente, iar acţionarii acesteia ar urma să fie secuii.

Banii secuilor vor fi în siguranţă dacă îşi vor ridica salariile din automatul filialei locale a Băncii Secuieşti.

Cel de-al doilea pas al luptei armate este refuzarea achitării impozitelor către statul român, în momentul în care elita politică din România neagă asigurarea autonomiei secuieşti.

Cel de-al treilea pas.

Să dea Domnul să nu fie nevoie de aşa ceva, deoarece al treilea pas se va solda cu vărsare de sânge. Cert este că nici tirolezii nu au fost ascultaţi până când activiştii lor nu au început să recurgă la aruncarea în aer a unor obiective şi trenuri italiene.

Eu sper că secuii nu vor fi nevoiţi să recurgă la acest instrument extrem, premierul român Victor Ponta a promis un răspuns constituţional. Ştim ce înseamnă acest lucru, adică nici prin cap nu-i trece să cedeze în privinţa proiectelor româneşti !”

Sursa: Europai Ido, nr. 23 din noiembrie 2013, autor Horvath Alpar (traducere din limba maghiară de Centrul European de Studii Covasna – Harghita )

19/01/2016 Posted by | POLITICA | , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: