STATISTICI OFICIALE MAGHIARE PRIVITOARE LA ÎNVĂTĂMÂNTUL DIN TRANSILVANIA ÎNAINTE DE 1918

 

DATE OFICIALE MAGHIARE REFERITOARE LA SITUAŢIA ÎNVĂTĂMÂNTULUI CONFESIONAL DIN TRANSILVANIA ÎNAINTE DE 1918

 

A.Situaţia şcolilor din Transilvania pe confesiuni la data de 1 septembrie 1849: Şcolile catolice: 2 Academii:-la Oradea cu câte 3 facultăţi -la Timişoara (Ştiinte Juridice, Teologie şi Filosofie) 3 licee: Alba Iulia, Cluj şi Satu-Mare 18 gimnazii: Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bistra Carei mari, Cehul-Silvaniei, Cluj, Gheorghieni, Dumbrăveni, Odorhei, Oradea, Satu Mare, Salonta, Simleul Silvaniei, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara Şcoli calvine: 4 colegii: Aiud, Cluj, Odorhei, Târgu Mureş 2 gimnazii: Orăştie, Zalău Şcoli umanitare: 1 colegiu: Cluj 2 gimnazii: Cristuri şi Turda Şcoli evangheliste/luterane: 1 Academie juridică 5 gimnazii: Bistiţa, Braşov, Mediaş, Sibiu şi Sighişoara Şcoli greco-catolice 1 liceu: Blaj 2 gimnazii: Blaj şi Beiuş Şcoli ortodoxe: niciuna      Românii ortodocși nu au avut dreptul la nici un fel de şcoli superioare în Transilvania, în condiţiile în care în toate, perioadele anterioare anului de referinţă l849, românii ortodocsi au format ponderea populaţiei principatului. Românii din Transilvania, secole în sir nu au fost recunoscuţi ca naţiune, fiind acceptaţi doar ca toleraţi, iar religiile românilor nu au fost recepte.      B. Situaţia învăţământului românesc în general şi celui elementar (primar) în special, dupa Revoluţia română din anul 1848 şi mai ales după anul 1867, prin aplicarea legilor – Appony – de accelerare a maghiarizării românilor din Transilvania rezultă clar din datele oficiale maghiare exemplificate în continuare. La data de 22.05. 1878 parlamentul maghiar a votat Legea Trefford care prevedea obligativitatea predări în limba maghiară în toate şcolile elelentare inclusiv în Transilvania.      1. Evoluţia numărului şcolilor primare din Transilvania, în perioada 1880/ 1881-1914 în funcţie de compoziţia populaţiei Nr. şcoli primare Creştere Descreştere 1880/1881 1914 – – Români 3150 2170 – 32 % Maghiari 7352 13608 185 % Slovaci 2223 265 – 84 % Germani 1786 449 – 75 % Ruteni 639 47 – 93 %      II. Situaţia şcolilor secundare de învăţământ general din Transilvania raportată la structura o populaţiei Raportul în % faţă de totalul populaţiei Şcolile secundare raportate în % faţă de totalul de acestora Români 53 % 5 % Maghiari 29 % 85.9 % Germani 10 % 8.60 % Alţii 8 % 0.5 %      III. Situaţia românilor neştiutori de carte din principalele departamente ale Transilvaniei raportate la populaţia românească (1910/1918) Departamentul Ponderea românilor Neştiutori de carte Alba 77.4 % 60 % Caraş Severin 79.9 % 50 % Hunedoara 79.95 % 67 % Maramureş 69 % 67 % Sălaj 61 % 59 % Someş 78 % 72 % Turda 72 % 63 % La data de 1 decembrie 1918, 49 % din totalul populaţiei din Transilvania au fost neştiutori de carte. Compararea datelor de mai sus cu situatia de astăzi, relevă cu prisosinţă ce a însemnat formarea Statului Român Unitar de la l Decembrie l9l8, pentru învăţământul şi neamul , românesc, situaţie existentă astăzi care s-a realizat într-o perioadă istorică relativ scurtă, de numai 82 ani. Această evoluţie incomparabilă cu a altor naţiuni, ne obligă să ne aplecăm cu veneraţie în faţa eroilor neamului nostru, a strămoşilor şi părinţilor noştri, şi să le urmăm exemplul de înalt patriotism, de luptă neîncetată pentru emanciparea naţiunii române, pentru asigurerea unitaţii, integrităţii şi independenţei României.   Să păstrăm vii în memorie versurile marelui poet al pătimirii noastre Octavian Goga:   “Te-am dărâmat hotar de-odinioară Brâu împletit din lacrimi şi din sânge Veriga ta de foc nu mă mai strânge Şi lanţul tău a încetat să doară”. Notă: În şcolile crăieşti – finanţate de stat din Transilvania, limba de predare nu a fost limba română.   Sursa: http://www.dacoromania-alba.ro/nr 03/date.htm

Publicitate