CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

TEORIA CONSPIRATIEI:VA INCEPE UN NOU RAZBOI RECE DIN DOBROGEA ?

Noul Razboi Rece incepe in Dobrogea

La Mihail Kogalniceanu va fi instalat Comandamentul Fortei Operationale Intrunite Est, de unde vor fi coordonati  militarii americani 

 Rusia se opune cu vehementa extinderii scutului in Europa * Fostele membre ale Tratatului de la Varsovia intorc rachetele spre Kremlin

Casa Alba a anuntat saptamana aceasta ca presedintele Barack Obama a promulgat legea bugetului apararii, care stabileste cheltuielile si defineste obiectivele curente ale Pentagonului. Astfel, pentru anul fiscal 2009-2010, acestuia i-a fost alocat un buget de 680 miliarde de dolari. Congresul american a alocat aproape 8 miliarde de dolari numai pentru apărarea antirachetă.

 
Declaratia din 17 septembrie 2009, in care Obama a anuntat renuntarea la planurile precedentei administratii de la Washington privind instalarea unor componente ale sistemului de aparare antiracheta in Polonia si Cehia, nu a fost decat, in opinia unor observatori, o tentativa a SUA de a elimina ingrijorarea Moscovei cu privire la menirea scutului antiracheta si mentinerea paritatii nucleare. Numai ca, rusii nu par foarte incantati de noile planuri ale americanilor si cu atat mai putin de instalarea unor rachete in Dobrogea sau la bordul unor nave purtatoare de rachete care sa patruleze in Marea Neagra, in apele noastre teritoriale.

 

Potrivit noului plan, in Europa ar putea fi instalate rachete de interceptare de alt tip, ale caror caracteristici tehnice nu permit distrugerea rachetelor intercontinentale. Acestea reprezinta versiunea modernizata a SM3, fiind destinate interceptarii rachetelor cu raza medie de actiune. La numai cateva zile dupa anuntul lui Obama, Moscova a inteles ca renuntarea la amplasarea unui radar in Cehia si a zece rachete interceptoare in Polonia nu are nimic de a face cu obiectiile sale, SUA dorind pur si simplu sa devanseze desfasurarea unui sistem antiracheta eficient in Europa. In capitolul legii bugetului pentru aparare al SUA pe 2010, dedicat finantarii sistemelor antiracheta europene alternative se mentioneaza ca 309 milioane de dolari din fondurile alocate in 2009-2010 Agentiei pentru apararea antiracheta (MDI) vor fi directionate spre activitati stiintifice de proiectare si implementare a unui sistem antiracheta alternativ sau a unor subsisteme ale sale, in scopul apararii Europei si SUA in eventualitatea unor atacuri cu rachete cu raza lunga de actiune.

Joe Biden a declarat ca autoritatile romane sunt de acord cu noul sistem de aparare antiracheta pentru Europa. Cat priveste proiectul asa-numitului scut antiracheta, vicepresedintele a sustinut ca acesta nu trebuie privit ca o actiune impotriva Rusiei, ci doar ca o masura de aparare colectiva a estului Europei. Acest lucru inseamna ca elemente ale scutului american antiracheta ar putea aparea in scurt timp in Romania. Vicepresedintele american a respins intr-un interviu acordat presei poloneze acuzatiile de abandonare a tarilor din Europa Centrala de catre Statele Unite. „Nu am incheiat niciun acord cu Rusia in detrimentul Europei Centrale”, a spus Biden pentru cotidianul Rzeczpospolita. „Am spus clar ca demersurile noastre in favoarea unei ameliorari a relatiilor cu Rusia nu se fac in detrimentul Europei Centrale”, a subliniat oficialul american.Teritoriul Romaniei nu era acoperit suta la suta de scutul antiracheta asa cum era el conceput de precedenta administratie americana, astfel incat Romania a sustinut, inclusiv la summitul NATO pe care l-a gazduit in 2008, interconectarea acestuia cu un sistem mobil al NATO.

Potrivit agentiei de analiza Stratfor, Joseph Biden a indemnat tarile din Europa Centrala si de Est sa se reuneasca si sa infranga influenta Rusiei asupra tarilor situate in jurul granitelor ei. In discursul sustinut la Biblioteca Centrala Universitara, vicepresedintele american a prezentat mesajul central: „Statele Unite se opun notiunii secolului al XIX-lea privind sferele de influenta. Nu vom tolera si nu ne vom lasa cooptati de acestea”, a afirmat Biden, a carui trimitere a fost clara: Statele Unite nu accepta cererea Rusiei de a i se conferi controlul asupra tarilor invecinate ei. Nu este deloc surprinzator ca Biden a considerat vizita in Romania ocazia perfecta pentru a transmite acest mesaj Moscovei, comenteaza Stratfor. Mai mult decat majoritatea tarilor din regiune, Romania a cautat cu entuziasm schimbarea politica in statele foste comuniste de la granitele ei si in mod special in Republica Moldova. In acest fel, Biden, nu numai ca a indemnat Europa Centrala sa porneasca ofensiva impotriva Rusiei, dar a promis ca Washingtonul va furniza si mijloacele si instrumentele necesare acestui demers, considera Stratfor. Potrivit Washington Times, ceea ce liderii din regiune au dorit sa auda cel mai mult de la vicepresedintele american este asigurarea ca SUA vor ramane angajate fata de protejarea lor de orice incercare a Rusiei de a le ameninta independenta. Biden le-a satisfacut dorinta, referindu-se in mod repetat la angajamentul central din pactul NATO – ca un atac asupra unui stat membru va fi considerat un atac asupra tuturor membrilor – ca referire clara ca SUA nu vor ramane pasive daca Rusia isi ameninta vecinii.
France 24 a evidentiiat ca vicepresedintele Biden a afirmat ca Romania s-a alaturat Poloniei in sustinerea noului sistem antiracheta al SUA care inlocuieste planurile pentru un scut antiracheta european. Sprijinul Romaniei, anuntat in cursul turneului lui Biden in Europa de Est a survenit la o zi dupa ce premierul polonez Donald Tusk a descris noul sistem antiracheta SM-3 al Washingtonului drept ”foarte interesant si necesar”. In schimb, premierul slovac Robert Fico a exclus categoric gazduirea oricarei componente a sistemului antiracheta al SUA sau NATO pe teritoriul Slovaciei.

Romania participa la Alliance Ground Surveillance

In paralel, Romania se va implica in cel mai ambitios program militar al Aliantei Nord Atlantice pentru supravegherea si apararea statelor membre. Acesta este un sistem complementar la sistemul de aparare antiracheta. Mihai Stanisoara, ministrul Apararii Nationale, a semnat, in urma cu cateva luni, la Bruxelles, Memorandumul de Intelegere pentru Programul privind  Capabilitatea de Supraveghere Terestra a Aliantei (AGS PMOU).  In urma semnarii acestui document, Romania s-a angajat ca va participa la  proiectul international Alliance Ground Surveillance (Supravegherea Terestra a Aliantei). Este vorba de un sistem complex de radare, avioane de supraveghere si sisteme de comunicatii complexe intre tarile NATO, creat in sprijinul combaterii terorismului, dar si pentru interconectarea cu scutul antiracheta. Din punct de vedere finaciar, contributia Romaniei va fi de aproximativ 25 de milioane de dolari, iar lucrarile vor fi realizate de doua firme romanesti. NATO a selectat cele doua firme romanesti care  vor gestiona acest program strategic, partea romana urmand a se ocupa de software si sistemul de comunicatii.

Sistemul de Supravegherea Terestra a Aliantei va avea doua componente principale:

Sistemul va integra o componenta aeriana care se va baza pe avioane fara pilot (UAV) RQ-4B Global Hawk si o componenta terestra. Datele obtinute de la componenta aeriana vor fi completate de sistemele radar de la sol. Toate aceste informatii vor fi procesate cu ajutorul unor statii terestre fixe si mobile aplasate in toate stalele membre NATO. Principala  baza de operare va fi amplasata  la Sigonella Air Base, in  Italia. Prin combinarea informatiilor obtinute in timp real de componenta aeriana si cea terestra , conducerea militara a NATO va avea acces non-stop la informatii despre orice posibila amenintare la adresa  Aliantei. In Romania exista deja amplasate mai multe radare FPS-117 care sunt interconectate cu sistemele de avertizare timpurie ale NATO.

Dobrogea –punct strategic pe harta Pentagonului

Anuntul facut de saptamanalului armatei americane, Stars and Stripes, privind  ultimul angajament al Pentagonului pentru alocarea a 50 de milioane de dolari pentru baza militara din Romania, care va gazdui 1.600 de militari americani, si  a 60 de milioane de dolari pentru baza din Bulgaria, in care vor fi desfasurati 2.500 de militari, este un alt semnal privind graba cu care SUA doresc sa implementeze elementele noului scut antiracheta.  La Mihail Kogalniceanu va fi instalat Comandamentul Fortei Operationale Intrunite Est, de unde vor fi coordonati atat militarii americani din Bulgaria cat si cei care vor stationa in Romania.

Construirea bazei de la Kogalniceanu se va finaliza in urmatoarele doua luni, in timp ce baza bulgareasca  este prevazuta sa fie inaugurata in 2011 sau 2012.

Bazele, construite cu bani americani, dar detinute de guvernele roman si respectiv bulgar, vor fi impartite intre SUA si natiunile gazda. Expertii americani sustin ca amplasarea celor doua noi baze in Romania si Bulgaria este in acord cu redesfasurarea trupelor americane pe care presedintele George W. Bush a anuntat-o inca din 2004. Este vorba inclusiv de faptul ca Pentagonul intentioneaza sa-si reduca gruparea de 55.000 de oameni din Germania, dislocand o parte din trupele retrase in tari din Europa de Est, inclusiv in Bulgaria si Romania.

Batalia pentru resursele energetice din Bazinul caspic

Pentagonul si-a justificat noua strategie privind repozitionarea unor unitati dislocate in Europa prin faptul ca bazele militare din Bulgaria si Romania ii sunt necesare pentru a crea „unitati cu baza avansata aflate cat se poate mai aproape de regiunea Orientului Mijlociu”. Se poate oare da crezare acestei explicatii? Faptului ca, cel putin, acesta este singurul scop? Nu este vorba aici de o potentiala amenintare la adresa intereselor rusesti?
Despre aceasta au vorbit, intr-un interviu acordat ziarului PRAVDA, directorul adjunct al Institutului de Analiza Politica si Militara, Alexandr Hramcihin, si primul-vicepresedinte al Academiei ruse pentru Probleme Geopolitice, Konstantin Sivkov. „Exista punctul de vedere, – arata Alexandr Hramcihin, – ca NATO si americanii, in special, incercuiesc Rusia cu bazele lor militare. Eu nu sunt de acord cu acest punct de vedere. In acest caz este vorba despre altceva. Amintesc ca despre planurile SUA de a amplasa baze militare in Bulgaria si Romania se stie deja de 10 ani. Intr-adevar, acum americanilor nu le sunt suficiente bazele pentru actiuni in Orientul Mijlociu. Da, ei au baze in Bahrein, Qatar si Arabia Saudita. Dar acestea sunt insuficiente pentru a satisface cerintele Washingtonului. Iar respectivele obiective militare din Europa de Est sunt necesare Pentagonului ca baze de salt, cu ajutorul carora spera sa asigure toate nevoile gruparii sale din Orientul Mijlociu. Nu trebuie uitat nici faptul ca aparitia de noi obiective militare serveste ca un fel de tara lui Cremene pentru birocratii militari. Cu atat mai mult, cu cat numarul trupelor ce se vor afla acolo este neinsemnat. De aceea, aparitia militarilor americani in Bulgaria si Romania nu comporta nici un fel de pericol pentru Rusia.”

Konstantin Sivkov are un punct de vedere diametral opus

„Aparitia de baze militare americane prezinta o amenintare nemijlocita la adresa intereselor rusesti. Da, deocamdata in Bulgaria si Romania se va afla un numar relativ mic de militari ai SUA. Dar cine poate garanta ca in curand el nu va creste de cateva ori? Pe de alta parte, aparitia bazelor americane in zona Marii Negre completeaza obiectivele militare deja existente in zona Marii Baltice. Astfel, intr-adevar noi cadem intr-un cleste. De ce aveau nevoie SUA de baze in zona Marii Negre? Sa lupte impotriva teroristilor? Fals. Explicatia nu rezista la nici o critica. In primul rand, de acolo pana in Orientul Mijlociu sunt aproape patru mii de kilometri. Aceasta este o distanta prea mare pentru a putea sprijini gruparea din Irak sau Afganistan.
In al doilea rand, americanii au trecut la retragerea gruparii lor de pe teritoriul irakian, ceea ce inseamna ca dispare nevoia de consolidare a infrastructurii necesare pentru intretinerea ei. In al treilea rand, Orientul Mijlociu este si asa intesat de baze militare americane.  Atrag atentia si asupra altei particularitati: exact acum la Academia Militara americana West Point s-a trecut la studierea  intensiva a culturii si limbii ruse. Amintesc ca in perioada de trei ani pana la invazia in Irak, la Academia West Point s-au studiat intensiv cultura Irakului si limba araba.
In prezent Washingtonul se pregateste sa dea batalia pentru resursele energetice din Bazinul caspic. Si va face acest lucru sprijinindu-se pe bazele militare din Bulgaria si Romania. Una dintre variante este aceea ca SUA vor continua sa atate focarul de instabilitate din Caucaz,  pentru ca apoi sa insiste asupra aducerii in regiune a fortelor sale de pace, al caror adevarat scop va fi sa asigure securitatea transportului petrolului si gazelor naturale caspice. Iar un rol deloc mic in asigurarea acestor planuri il poate juca gruparea americana care va fi concentrata in Bulgaria si Romania”.

PFOS-Mihai Kogalniceanu

Construita pe terenul fostei Brigazi 34 Mecanizate Mihail Kogalniceanu, noua Baza Militara Permanenta Inaintata (PFOS), cu o capacitate de 1.600 de soldati urmeaza sa fie operationala din primavara lui 2010.

Realizata pentru pregatirea militarilor americani dar si cu scopul de a consolida relatiile cu partenerii romani, Permanent Forward Operating Site (PFOS) este o baza care apartine Romaniei, dar cu facilitati realizate din fondurile Guvernului American. Lucrarile, supervizate si realizate in parteneriat cu corpul de ingineri al armatei americane, au fost incepute in anul 2007. Baza, care arata ca un mic orasel, este formata din 78 de cladiri. Realizarea obiectivului s-a facut in doua faze. Prima dintre ele a scos din visteria Guvernului american 34,8 milioane de dolari folositi pentru finalizarea a 46 de structuri de care s-a ocupat FEM-JV – un consortiu de firme – una americana si doua din Turcia. Pentru cea de-a doua faza a proiectului au fost alocate 12,5 milioane de dolari, iar constructiile au fost realizate de firma americana AMEC. In proiect au fost cuprinse cladiri cu utilitate administrativa – un punct de alimentare cu combustibil, o parcare, cazarmi dar si o baza recreativa nelipsind un magazin, o capela, o sala de sport, un oficiu postal, teren de sport si un cinematograf.

Silozul cu rachete

Din vechea baza 34 Mecanizata au mai ramas doar sapte cladiri care vor fi folosite drept sedii administrative si depozitul de munitie, aflat la trei kilometri de baza, pe care americanii l-au consolidat. Cel mia probabil aici vor fi depozitate rachetele SM3. Acestea pot fi lansate de la bordul unor nave militare purtatoare de rachete care vor stationa in apele noastre teritoriale sau de pe rampe de lansare amplasate in Poligonul Capu Midia sau Babadag.

In ceea ce priveste spatiile de cazare, americanii au finalizat deja patru cazarmi. Primele doua sunt destinate cazarii ofiterilor americani in locuinte individuale iar celelalte doua pentru cazarea a patru – sase soldati. Sala de mese are capacitatea de a servi in acelasi timp 2.500 de persoane, daca situatia o cere.

Vladimir Turcanu

http://www.agentia.org/teoria-conspiratiei/Noul-Razboi-Rece-101.html

15/04/2010 Posted by | POLITICA, PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

TEMA SCUTULUI AERIAN ANTIRACHETA DIN ROMANIA SI POLITICA RUSIEI.ROMANIA INTRE SCUT SI LIDER REGIONAL IN EUROPA DE EST.

 
Citez din articolul lui Octavian Sergentu: „România în Europa de Est- între Scut şi lider regional” :
„Este evident că în cazul în care Scutul ar fi amplasat în ţara noastră situaţia regională s-ar schimba  în favoarea creării unui spaţiu politic mai omogen în regiunea Mării Negre, iar statele care aspiră la comunitatea europeană şi euroatlantică ar avea şansa să îmbrăţişeze valorile în fapt ale UE şi NATO. 
 
 I n data de 19 februarie Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse  s-a arătat îngrijorat de amplasarea Scutului Antirachetă în Europa de Est. Reprezentantul oficial al MAE al Federaţiei Ruse Andrei Nesterneko, comentând situaţia din perspectiva obiectivelor Scutului american în România, anunţa că statul rus va analiza în continuare situaţia şi v-a intensifica dialogul cu Bucureştiul şi Washingtonul, dar şi cu alte state care vor să câştige pe seama jocului de antirachete ce provoacă insecuritatea în regiune. Şi, în aceeaşi notă de consternare diplomatică, Ministerul de Externe al Rusia solicită Bulgariei explicaţiei în privinţa amplasării Scutului, iar Ucrainei să ia poziţie în această chestiunea de impact geopolitic şi geostrategic.
 
 Informaţiile că şi Bulgaria şi-a exprimat disponibilitatea de a juca un rol în planul de apărare antirachetă american au  sporit îngrijorările Rusiei.,mai ales că Washingtonul nu a cerut deocamdată Bulgariei să găzduiască elemente ale scutului american antirachetă.
România, un lider „mic” al Europei de Est?
Printre comentariile ruseşti, unele din ele strecurate în presa de limbă rusă chiar de la Chişinău (Komersant Moldovî, dar şi în multe altele), este analizat statutul României legat de evenimentele din plan regional, evidenţiază un nou rol al României în regiunea Mării Negre şi evidenţiază tendinţele autorităţilor româneşti de a se impune în fosta Europă comunistă.
Şi nu este vorba doar de succesul românesc prin instrumentarea cazului Insula Şerpilor şi al platoului continental la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, ci de rolul românesc din ultima perioadă care s-ar fi acumulat şi a sporit considerabil în Europa de Est. În context, ni se prezintă două state care posedă tendinţe de lideri regionali în Europa de Est- Polonia şi România, doar că în Polonia s-ar remarca o stagnare a gândirii geopolitice, pe când statul român ar confirma în realizarea planurilor sale strategice.
 O fi „doctrina panromânismului a lui Traian Băsescu” pe care o critică cu asprime unul din controversaţii politiceni basarabeni şi „analişti militari” Anatol Ţăranu?!
 Mai degrabă este vorba cum spun laboratoarele ruseşti de caracterul dual care se exprimă în orientarea politică a României: europocentrist şi americanocentrist. Dacă în tendinţele economice România s-ar orienta în special spre UE, în plan geopolitic statul român pe bună dreptate mizează pe Statele Unite şi îşi coordonează acţiunile cu partenerii americani.
 Potrivit laboratoarelor ruseşti autorităţile româneşti cultivă strânse contacte cu Germania, care consideră statul român ca pe unul din partenerii săi cheie în regiune.
Nu sunt uitate instituţiile româneşti preocupate de analiza sau expertiza geostrategică şi de politică externă. Astfel, sunt evidenţiate centrele ablitate de integrarea României în comunitatea europeană şi euroatlantică cum ar fi Asociaţia Manfred Warner, centrul analitic de apărare C.D.S.S.S. (Centrul de documentare şi studierea securităţii stategice ), unitatea structurală a Universităţii Naţionale de Apărare din România „Carol I”, scopul căreia ar fi „expertizarea institutelor politico-militare din România, acordarea de sprijin pentru segmentul militar în cadrul structurilor statului, elaborarea bazei teoretice pentru realizarea ideilor strategice, cercetarea potenţialului statelor din proximitatea României, dezvoltarea unei colaborări cu institutele militara şi civile, cu organizaţiile non-guvernamentale.
C.D.S.S.S. are o colaborare de expertiză şi cu unele ONG-uri de peste hotare”. Un alt centru vizat de scribii interesaţi de centrele analitice româneşti ar fi publicaţia „Strategic Impact”, care este distribuită în comunitatea de ştiinţă şi de expertiză. În context, ni se prezintă cooperarea strânsă pe care o ar aveao Fundaţia Dinu Patriciu, Guvernul României şi „Consiliul Atlantic”.
„Consiliul Atlantic” îşi are drept obiectiv asigurarea calităţii de lider pentru SUA în lume şi este responsabil pentru analizele în perspectivă ale SUA în secolul XXI de provocări şi elaborarea deciziilor politice. „Consiliul Atalntic” în comun cu Centrul de cercetări strategice şi internaţionale a Statelor Unite este preocupat de securitatea energetică transatlantică şi de ameninţările actuale din această sferă.
 Ni se spune că s-a creionat o nouă axa Washington-Berlin-Bucureşti, care face jocul strategic din Marea Neagră şi de la gurile Dunării. Iar acest joc ar deveni mult mai confuz. Iar odată cu implicarea Germaniei, care examinează România ca un partener cheie în regiune, politica Occidentului ar edita doctrina „de la Vancouver la Bucureşti”, scopul căreia ar fi edificarea unei comunităţi atalntice de la frontiera Americii de Nord până la frontierele Uniunii Sovietice, încât destrămarea URSS-ului, ar duce frontiera euroatlantică la porţile Rusiei. Prin urmare, România, Polonia şi ţările baltice, în calitate de noi membri NATO, şi-ar fi asumat în acest context rolul mielului de sacrificiu.
Aşa că eforturile şi intenţiile României s-ar înscrie într-un context politic şi geopolitic mult mai larg. Iar o atare decizie ar fi strâns legată de lupta geopolitică de pe arena europeană, mai concret- în Europa Centrală şi de Est,- care este dirijată de Germania, iar sub aspect mai amplu de tandemul franco-german şi de blocul americano-britanic, pentru influenţă în această regiune importantă.
Înţelegem că percepţia, observaţia şi evaluarea rusească este una măgulitoare şi că ne poziţionează excelent pe scala valorică geopolitică regională. Doar că nu avem cum să nu remarcăm tendinţa interesată a Rusiei, de producere a unor fisuri în raporturile dintre România şi Polonia, în parteneriatul strategic realizat de cele două state.
Trebuie să spunem că ambele state îşi au un rol propriu în contextul geopolitic al Europei de Est. Acestea îşi desfăşoară activitatea pe două direcţii geopolitice distincte, iar interesele lor uneori interferează în Europa de Est.
Deducem că Polonia este orientată mai mult spre un spaţiu nord-centru în Europa de Est, în timp ce România îşi are un rol mai aplicat în zona sud-centru din geospaţiul european.
Rusia contratacă
După ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat că CSAT a aprobat participarea României la sistemul antirachetă, ca urmare a invitaţiei preşedintelui american Barack Obama, afirmând că: „Noul sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci împotriva altor ameninţări”, imediat preşedintele rus Dmitri Medvedev a aprobat noua doctrină militară a ţării sale care permite atacuri militare preventive împotriva potenţialilor agresori.
În noua Doctrină militară a Rusiei, una dintre ameninţările externe este „crearea şi instalarea de sisteme antirachetă care subminează stabilitatea globală”. Reacţiile nu s-au arătat a fi mult aşteptate. Prima reacţie oficială din partea Rusiei a venit de la ministrul de externe Serghei Lavrov.
Aflat la Berlin, acesta a declarat că Moscova aşteaptă ca Statele Unite să ofere explicaţii în legătură cu ideea desfăşurării în România a unor elemente ale scutului american antirachetă cu luarea în consideraţie a faptului că regimul Mării Negre este reglementat de Convenţia Internaţională de la Monteraux. Document, semnat în 1936 şi la care este parte şi România, restricţionează prezenţa în Marea Neagră a navelor militare ale statelor neriverane.
Şi ministerul rus de externe a precizat într-un comentariu, redactat în termeni reţinuţi, că desfăşurarea scutului anti-rachetă este o problemă serioasă ce va fi analizată la Moscova în mod riguros. Potrivit comentariului, planurile Washingtonului, de a desfăşura în Europa elemente ale sistemelor americane nestrategice de apărare antirachetă, au numeroase implicaţii, inclusiv sub raport tehnico-militar, operativ, politic, geopolitic şi de drept internaţional astfel încât, ele provoacã îngrijorarea Rusiei, care doreşte să primească explicaţii şi va ridica această problemă în cadrul contactelor sale cu Statele Unite şi ţările europene, se mai arată în document.
Presa rusă a semnalat într-o avanlanşă de materiale despre instituirea scutului antirachetă în România, încât publicaţia armatei ruse „Krasnaya Zvezda” titra- „ Polonia, România, cine urmează?” – sau agenţiile informaţionale ruseşti„Moscova pregăteşte un răspuns serios în privinţa planurilorWashingtonului de Scut în România”.
Şi Rusia anunţă că va miza în continuare pe o reformare de fond a sistemului militar, încât reînarmarea armatei şi dezvoltarea complexului militar-industrial rămân nişte activităţi prioritare a Guvernului Rus în programul naţional pentru anii 2010-2020. Şi trebuie că geoeconomic Rusia încă mai stăpâneşte armele sale tradiţionale- gazul şi petrolul.
Trebuie să recunoaştem că studiul de fezebalitate solicitat de Gazprom pentru un eventual tronson românesc al gazoductului South Stream relevă capacitatea Federaţiei Ruse de a îşi manifesta capabilităţile în statele vizate „adverse” şi chiar „duşmănoase” conform noii strategii militare.
În acelaşi timp, adjunctul ministrului american al apărării, Alexander Vershbow, însărcinat cu afaceri de securitate internaţională, opinează că Statele Unite mai au o cale lungă de parcurs până ca Rusia să depăşească scepticismul profund legat de planul lor de apărare antirachetă, cu toate că acest lucru nu afectează eforturile de „resetare” a relaţiilor.
Moscova a cerut în repetate randuri clarificări la Washington privind forma concretă pe care o vor avea planurile sale de apărare antirachetă în Europa, exprimându-şi surprinderea atunci când România s-a oferit în februarie să găzduiască pe teritoriul său interceptoare rachetă. Dar Moscova trebuie să înţeleagă că România şi-a asumat un rol activ şi eficient în promovarea valorilor şi obiectivelor Nord-Atlantice, atât prin participarea la operaţiunile şi misiunile acesteia, cât şi în planul iniţiativelor şi evoluţiilor conceptuale.
Scutul antirachetă şi proximitatea
Republica Moldova îşi afişează cu orice ocazie statutul său de neutralitate. Nu ştiu dacă până în prezent acest statut de neutralitate i-a adus vreun beneficiu Chişinăului. În schimb costurile sunt exagerate. Am mai scris şi cu altă ocazie că statele „neutre” desfăşoară aplicaţii, investesc sume colosale în sisteme de apărare, au strategii de securitate şi apărare, şi tind să-i dea statutului de „neutralitate” a ţării lor o politică militară modernă. Aşa se întâmpl în Elveţia, Austria Statele vulnerabile şi ameninţate din exterior de obicei aplică o politică a alianţelor militare.
Elitele politice de la Chişinău nu îî explică cetăţeanului simplu că un stat neutru nu poate fi agresat pentru că aşa e afişat în Constituţie, iar acesta nu posedă o opţiune calificată. Şi nici nu i se exlică populaţiei că războiul din anul 1992 sau agresiunea rusă la adresa Republicii Moldova s-a realizat la adresa unui stat neutru.
I-a îngrădit cineva statului rus să ameninţe şi să agreseze un stat neutru cum este cel moldovenesc în anul 1992? Şi atunci pe ce se bazează în reclamarea statutului său de „neutralitate” Republica Moldova?
 În anul 2005 Chişinăul a mai încercat să facă o popularizare populistă excesivă de recunoaştere a „neutralităţii” sale pe arena internaţională şi nu a fost luată în serios această iniţiativă.
Neutralitatea, nu este o soluţie de securitate pentru că respectarea acesteia ţine de tendinţele şi tentaţiile unor actori de pe scena politică. Iar Republica Moldova are o experienţă tristă şi spaime continui. Pentru că încă mai există trupe străine pe teritoriul statului moldovenesc, care nu vor fi îndepărtate de un statut de „neutralitate” revendicată. Şi această incompatibilitate dintre formă şi fond durează de la proclamarea statului moldovenesc, încât nu ajută nici summitul OSCE de la Istanbul (1999, privind retragerea completă, neîntârziată şi transparentă a armatei şi a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a contingentului şi armamentului care cad sub incidenţa Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992).
Conceptul de neutralitatea se regăseşte şi strategia de securitate, încât te întrebi care este rostul acesteia dacă autorităţile basarabene nici nu investesc în securitate şi apărare, nu ştiu ce vor de fapt să facă cu acestă „neutralitate” şi nici nu pot real să apăre teritoriul neutru. Mai ales că există un regim ilegal, un teritoriu non-controlat pe care ar vrea să-l„demilitarizeze complet”. Ce garantează atunci „neutralitatea” dacă nu poate fi garantată în fapt şi nu se respectă soluţii a dreptului internaţional? Ce fel de neutralitate este aceea, unde există un teritoriu militarizat, trupe străine şi forţe separatiste paramilitare?
Clasa politică din Republica Moldova trebuie să-şi rectifice modul tradiţional de gândire cu privire la securitate.

 22 februarie 2010

sergentu.blogspot.com/

23/02/2010 Posted by | POLITICA, PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

%d blogeri au apreciat: