CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Acţiunile subversive ale Rusiei pun la grea încercare stabilitatea şi securitatea României şi a Europei

 

Imagini pentru hybrid razboaie photos

 

 

 

 

Apar din ce în ce mai multe dovezi că Rusia pune la grea încercare stabilitatea şi securitatea României şi a Europei, iar subversiunea a fost şi rămâne o constantă a politicii ei de destabilizare a Uniunii Europene.

În perioada Războiului Rece, doctrina KGB de destabilizare, dezinformare şi propagandă care avea menirea să slăbească Occidentul, purta numele generic de „măsuri active” şi urmărea să creeze neînţelegeri între membrii NATO şi să submineze relaţiile apropiate ale SUA cu ţările libere ale Europei.

În zilele noastre, acţiunea subversivă rusească pe continentul nostru s-a perfecţionat, dar ţinta ei principală a rămas aceiaşi şi anume destabilizarea U E şi a NATO.

Un rol important în războiul neconvenţional dus de Rusia acum, îl au acţiunile de distrugere a încrederii în clasa politică din ţările vizate, în baza principiului că nu trebuie folosite tunuri şi tancuri, pentru a submina încrederea în rândurile populaţiei în democraţie şi pentru a aduce statul respectiv în stare de faliment.

Propaganda rusă îşi concentrează acţiunea în direcţia dominării mass mediei din ţările ţintă şi de multe ori, reuşeşte…

Unul dintre cele mai eficiente mijloace de presiune asupra Europei Centrale şi de Est rămâne totuşi şantajul legat de furnizarea de gaze naturale.

Cu cât o ţară europeană e mai dependentă de gazele naturale ruseşti, cu atât mai bine e pentru Rusia şi politica sa hegemonică.

Un exemplu de netăgăduit de infiltrare rusească la vârful politicii europene este cel al fostului cancelar german Gerhard Schroder, adus în Consiliul Director al gigantului petrolier rus GAZPROM, ceea ce ne arată că acest om politic german îndeplineşte la vedere rolul unui agent de influenţă al intereselor Rusiei, ţara care îl plăteşte.

Cumpărarea prin intermediari a mass mediei sau a unor politicieni susceptibili de corupţie, acţiunile de fărâmiţare a partidelor, organizarea unor reţele de crimă organizată sau provocarea de instabilitate politică prin tulburări de stradă, toate acestea fac parte din arsenalul de procedee distructive puse în aplicare de „specialiştii ” ruşi.

Cu cât scena politică a unei ţări e mai divizată şi mai instabilă, cu cât o ţară europeană e mai vulnerabilă şi mai prost văzută la Bruxelles şi la Washington, cu atât mai bine sunt servite interesele strategice expansioniste ale Moscovei.

Atunci când astfel de ingerinţe au loc simultan, chiar dacă vorbim de un atac neconvenţional, acesta nu poate activa articolul 5 din Tatatul NATO care asigură protecţie ţărilor membre NATO în cazul unei agresiuni armate, pentru că el nu apără ţările respective în faţa acţiunilor ostilepuse la cale de serviciile de spionaj, sau în faţa tacticilor de şantaj energetic sau economic cu  scop destabilizator.

Odată cu alegerile care vin în acest an în Franta, Germania, Olanda, Cehia sau Italia, serviciile de informaţii europene au dat alarma cu privire la tentativele Rusiei de a le influenţa rezultatul, aşa cum a fost cazul la scrutinul prezidenţial din America.

Armele razboiului informational pot varia de la lansarea unor ştiri false până la teorii ale conspiraţiei despre probleme deja existente şi au menirea să submineze increderea oamenilor în guverne şi instituţii.

Spre deosebire de alte forme de război, în cel hibrid componenta economică (sancţiuni, embargouri, fluctuaţia dirijată de preţuri, jocurile pieţei libere) este foarte importantă, iar propaganda, ce însoţeşte orice formă de conflict, foloseşte în cazul celui hibrid îndeosebi mesaje religioase (ex.ortodoxie vs. catolicism) şi naţionaliste şi nu ideologice.

De altfel, propaganda joacă în cadrul acestui tip de război, un rol deloc complementar, ci la fel de important cu cel al forțelor speciale sau al sancțiunilor economice și manevrelor diplomatice. Asimetria forţelor implicate este o altă caracteristică a acestei forme de conflict, la care participă grupări naţionaliste şi paramilitare, state cu forţe armate organizate, precum şi organizaţii internaţionale.

Balanţa de forţe în regiunea Mării Negre  a fost modificată într-un mod periculos prin extinderea capacităţii militare a Rusiei în Crimeea, iar ceea ce se petrece acum în Ucraina reprezintă un exemplu de rezultat distrugător pe care îl poate avea un război hibrid combinat cu unul convenţional.

De notat că, spre deosebire de „războiul total” (aşa cum a fost cea de-a doua conflagraţie mondială din 1939-1945), obiectivul celor două tabere din „războiul hibrid” nu este anihilarea totală a uneia de către cealaltă, prin angajarea cvasitotală a resurselor umane şi materiale naţionale, ci doar controlul, dominarea, stăpânirea inamicului.   

Un alt aspect al politicii imperialiste ruseşti este folosirea de diversionişti antrenaţi să acţioneze pentru schimbarea regimurilor politice în ţările considerate neprietene de Moscova.

Astfel, spionii ruşi care au acţionat în toamna anului 2016 în Muntenegru pentru răsturnarea guvernului de la Podgorica, planificând inclusiv asasinarea primului ministru muntenegrean, Milo Djukanovic, aveau deja experienţa unei alte diversiuni la care participaseră activ  în 2014 în R.Moldova, când această ţară urma să semneze Tratatul de Asociere la UE şi când se urmărea prin diverse scenarii blocarea semnării acestui acord, care contravenea intereselor Rusiei.

În acest scop, divrsioniştii ruşi au organizat în R. Moldova acţiuni care au mers de la nesupunerea civică în Găgăuzia, sau crearea unor formaţiuni paramilitare ilegale, până la coruperea unor deputaţi din Parlamentul ţării, pentru a bloca ratificarea asocierii la UE. Cu toate acestea, acţiunea a eşuat fiind stopată de organele contraspionajului moldovean.

În ultimii doi ani, după Ucraina şi R.Moldova, ţara noastră pare că a intrat în teatrul operaţiunilor de război hibrid. Este promovată o strategie a tensiunii permanente, s-au creat surse de destabilizare a vieţii noastre social-politice, fapt evidenţiat de mai mulţi analişti oameni politici români, printre care şi Traian Băsescu.

Serviciile de informaţii ruseşti încearcă să provoace procese de dezintegrare ale statelor adversare pe bază etnică. Au avut loc încercări de a fi puse sub control străin companii strategice bulgare din energetica şi din sfera informaţiei, atacuri hacker împotrivă unor instituţii de stat, în sistemul bancar şi cel energetic. În acest tip de război nu sunt excluse nici atacurile teroriste.

 

 

 

Imagini pentru razboi hibrid photos

Cu siguranţă ca Rusia încearcă să aplice astfel de tactici, numai că dacă vor reuşi, nu va fi doar pentru că a încercat, ci mai ales pentru că a bătut la uşi larg deschise. Efectele manipulărilor prin presă a opiniei publice din ţările- ţintă, care reuşesc să demoralizeze populaţia şi să modifice radical opiniile acesteia şi capacitatea de împotrivire în eventualitatea unui atac, au fost studiate de renumiţi sociologi încă din secolul trecut.

Potrivit specialistului KGB în războiul psihologic, lt.col. Iurii Bezmenov, subversiunea întreţinută într-un stat ţintă, comportă patru etape : demoralizarea populaţiei, demantelarea societăţii şi a ţării, criza şi „normalizarea”, care de fapt înseamnă impunerea unui regim agreat de agresor.

Oare în ce fază a a războiului hibrid credeţi că se află acum România ?

 

SURSA: Daniela Chirciu – http://ro.blastingnews.com

05/04/2017 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , | Un comentariu

AGENTURA RUSEASCA DIN TARA NOASTRA A PRIMIT O GREA LOVITURA PIN INTARIREA PARTENERIATULUI STRATEGIC DINTRE S.U.A SI ROMANIA.

Foto:Civitaspolitics blog.

 LOVITURĂ GREA DATĂ AGENTURII RUSEŞTI DIN ROMÂNIA. PARTENERIAT STRATEGIC ÎNTRE ROMÂNIA ŞI SUA. ROMÂNIA VA AJUTA LA “DEMOCRATIZAREA” ZONEI

Preşedintele României, contrarar tuturor previziunilor agenturii ruseşti din România, plimbată pe la toate televiziunile, în încercarea prostească de a diminua importanţa vizitei, a fost primit ieri la Casa Albă de către Preşedintele SUA, Barak Obama. Intâlnirea a avut loc în Biroul Oval şi a durat aproximativ 30 de minute, transmite Romanian Global News.
Preşedinţii SUA şi României au adoptat o Declaratie comuna privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXl, dand astefel o lovitura mortala intereselor rusesti din zona. Adoptarea declaratiei pune atat Romania, cat si zona, pe harta intereselor strategice globale americane, garantandu-i astfel securitatea.

Dealtfel Presedintele Romaniei a subliniat clar importanta vizitei si a documentelor semnate:”Trebuie să spun că sunt pentru a treia oară în vizită în SUA şi, cu siguranţă, această vizită va rămâne în istoria României. Este momentul în care am semnat înţelegerea pentru sistemul antirachetă, România şi SUA vor avea un parteneriat strategic.

De asemenea, am agreat Declaraţia privind Parteneriatul Strategic. Este un document politic extrem de important care ne va ghida relaţiile în următoarele decade şi cred că acest lucru reprezintă o nouă etapă a relaţiilor noastre bilaterale”, a declarat Băsescu
Un punct important al declaratiei se refera si la sustinerea democraţiei, statului de drept, drepturile omului şi buna guvernare în statele Parteneriatului Estic: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Adica Romania va fi implicata puternic intr-o zona in care interesele rusesti sunt majore si unde la randul ei Romania are interese puternice.

Dincolo de interesele strategice americane, cele trei milioane de romani basarabeni, multi dintre ei cetateni romani, si jumatatea de milion de romani din Ucraina cu siguranta ca sunt argumente de care va trebui sa se tina seama atunci cand state europene gen Germania se vor intreba de ce se amesteca Romania in zona.
Aceste lucruri au fost subliniate si de ministrul de externe al Romaniei Teodor Baconschi care dupa semnarea acordului privind scutul antiracheta a declarat ca “in calitatea sa de membru al lumii libere si partener strategic al SUA, Romania este hotarata sa participe la eforturile privind securitatea globala”
Un motiv in plus de ingrijorare al agenturii rusesti din Romania (televiziuni, politicieni, jurnalisti), care nu stiau ce sa mai inventeze pentru a minimiza sau a-si bate joc de evenimentul romano-american, este fara indoiala faptul ca vizita delegatiei romane are o puternica componenta strategica si militara. Seful Statului Major general al Armatei Romane si sefii SRI si SIE, alaturi de Presedinte au avut discutii aplicate si este posibil sa fi semnat si anumite acorduri, mai putin publice, cu seful CIA, generalul David Petraeus si cu Secretarul american al Aparari, Leon Panetta.
O componenta la fel de importanta a parteneriatului strategic romano-american si care va lovi si aceasta interesele rusesti din Europa, este componenta energetica.
Romanian Global News amintea ca una din problemele care vor fi discutate la Washington va fi exploatarea zacamintelor de gaz de sist.

 Textul Declaratie comune, confirma informatia data de noi: “Securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi rutelor de transport, cum este Coridorul Sudic, dezvoltarea reţelelor inteligente, studierea surselor neconvenţionale de energie, inclusiv gazul de şist, precum şi urmărirea surselor alternative de energie curată şi liberalizarea pieţelor în vederea atragerii de noi investiţii în sectorul energiei.
Romania are zacaminte importante de gaz de sist, iar exploatarea unora dintre ele a fost data deja unei importante companii americane.

Exploatarea acestor zacaminte ar putea diminua serios influenta politica a Rusiei la nivel european data de faptul ca este singurul furnizor de gaze pentru Europa.
Pentru a sublinia importanta strategica a problemei zacamintelor de gaz de sist, Romanian Global News reaminteste ca, inainte ca intreaga conducere politica a statului polonez sa fie exterminata prin explozia de la Smolensk, Presedintele Poloniei se opusese acordarii licentei de exploatare a uriaselor zacaminte de gaz de sist din Polonia de catre Gazprom, si le oferise companiilor americane
Romanian Global News va prezinta textul Declaraţiei comune privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii:
“România şi Statele Unite ale Americii (Statele Unite) împărtăşesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum şi voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune.

 Legături puternice şi profunde leagă popoarele României şi Statelor Unite prin relaţii culturale, economice şi ştiinţifice. Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă şi în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale.
Credem că dezvoltarea continuă a unui Parteneriat Strategic durabil şi pe termen lung consolidează securitatea României şi a Statelor Unite, precum şi a spaţiului euro-altantic.

Piatra de temelie a cooperării noastre este reprezentată de solidaritatea consacrată în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care prevede că un atac armat împotriva unuia sau mai multora dintre statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va fi considerat un atac armat împotriva tuturor membrilor săi.

România şi Statele Unite recunosc importanţa consolidării securităţii lor individuale şi colective prin conlucrarea în cadrul NATO, al Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organizaţii internaţionale, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu dreptul internaţional.
Astăzi, cooperarea în domeniul securităţii între România şi Statele Unite este robustă. Salutăm faptul că România şi Statele Unite au ajuns la un acord privind amplasarea în România a elementelor Sistemului din Europa al Statelor Unite de Apărare împotriva Rachetelor realizat printr-o Abordare Adaptivă în Etape, care reprezintă o contribuţie extrem de valoroasă la dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.

În acest context, la 3 mai 2011, România şi Statele Unite au anunţat selectarea bazei aeriene de la Deveselu ca loc de amplasare a facilităţii antirachetă, reafirmând astfel angajamentul ambelor state pentru apărarea antirachetă.

 Se anticipează ca amplasarea sistemului să aibă loc în orizontul de timp al anului 2015. România şi Statele Unite salută decizia NATO din noiembrie 2010 de a dezvolta o capabilitate de apărare împotriva rachetelor care să ofere acoperire şi protecţie depline pentru toate populaţiile, teritoriile şi forţele NATO din Europa.

Facilitatea de la Deveselu este o componentă importantă a acestei capabilităţi.
România şi Statele Unite cooperează, de asemenea, în mod mai extins şi cu succes în domeniul securităţii, inclusiv prin intermediul Task Force East, prin oferirea posibilităţii Comandamentului European al Statelor Unite şi serviciilor acestuia de a desfăşura în mod periodic unităţi în România, pentru a conlucra cu partenerii români, prin realizarea eficientă de exerciţii de antrenament cu forţele armate din regiunile Europei Centrale şi Mării Negre. Această cooperare s-a realizat pe baza Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005.

Intenţionăm să lucrăm împreună la o abordare regională care poate ajuta statele europene interesate să îşi modernizeze forţele aeriene.
România şi Statele Unite au realizat, de asemenea, un parteneriat eficient atât în plan bilateral, cât şi în contextul operaţiunilor NATO, cum ar fi Misiunea de Antrenament NATO în Irak, Forţa Internaţională de Asistenţă în domeniul Securităţii în Afganistan, Kosovo Force (KFOR), Operaţiunea Unified Protector în Libia, precum şi în alte operaţii, cum ar fi Operaţiunea Enduring Freedom sau Operaţiunea Iraqi Freedom. Statele Unite salută aprobarea de către România a solicitării Statelor Unite de a utiliza baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu şi portul Constanţa ca punct logistic central pentru tranzitul materialului militar al SUA înspre şi dinspre Afganistan şi alte zone de operaţiuni. Ambele state sunt încredinţate că o astfel de cooperare aduce beneficii reciproce pe termen lung relaţiei noastre în domeniul securităţii şi întăreşte Alianţa NATO.
– Continuăm să susţinem oportunităţile pentru creşterea comerţului şi investiţiilor, a cooperării între comunităţile de afaceri şi dezvoltarea cooperării industriale şi tehnologice mai aprofundate.
– Preşedintele Obama a andosat legislaţia co-iniţiată de un număr de membri ai Congresului care va reforma modul în care statele se califică pentru Programul Visa Waiver, pentru a asigura că aliaţii săi puternici primesc aprecierea corespunzătoare. Această legislaţie prevede ca statele candidate la Programul Visa Waiver să se angajeze la o cooperare antiteroristă intensificată cu Statele Unite. Anticipăm cu nerăbdare ca România să îndeplinească acest obiectiv.
– Urmărind viziunea comună a unui Parteneriat Strategic mai extins şi mai profund, România şi Statele Unite au identificat următoarele domenii de cooperare întărită:


– Sistemul Statelor Unite de apărare împotriva rachetelor balistice şi capabilitatea NATO de apărare antirachetă, recunoscând că acest sistem contribuie la apărarea României şi a Statelor Unite, precum şi a aliaţilor europeni ai NATO, şi întăreşte stabilitatea regională;


Dezarmarea, neproliferarea şi controlul armamentelor;


– Combaterea terorismului şi gestionarea altor riscuri şi ameninţări emergente, prin consolidarea schimburilor de informaţii;


Cooperarea în cadrul NATO, inclusiv prin îmbunătăţirea interoperabilităţii şi a cooperării în domeniul echipamentelor de apărare şi al materialelor conexe;
– Cooperarea regională şi stabilitatea, inclusiv în Europa de Est şi în Balcanii de Vest, inclusiv prin îmbunătăţirea cooperării NATO-UE, întărirea instituţiilor euro-atlantice şi căutarea de soluţii pentru conflictele îngheţate;


– Comerţul şi investiţiile, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunităţile de afaceri, în paralel cu reafirmarea angajamentului pentru principiile pieţei, statul de drept, un mediu de afaceri sănătos, transparenţă şi integritate publică;


– Securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi rutelor de transport, cum este Coridorul Sudic, dezvoltarea reţelelor inteligente, studierea surselor neconvenţionale de energie, inclusiv gazul de şist, precum şi urmărirea surselor alternative de energie curată şi liberalizarea pieţelor în vederea atragerii de noi investiţii în sectorul energiei;


– Democraţia şi statul de drept, drepturile omului şi buna guvernare, inclusiv prin susţinerea fermă a acestor valori în regiune, în statele Parteneriatului Estic: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, şi promovarea reformelor şi consolidarea democraţiei în aceste ţări.

În plus, acţiunea noastră comună în sprijinul Comunităţii Democraţiilor şi calitatea noastră de membri în Consiliul Drepturilor Omului al ONU reprezintă iniţiative valoroase;


– Educaţia, cercetarea şi contactele interumane, facilitate prin schimburi ale persoanelor din mediul profesional, ale investitorilor, vizitelor de afaceri şi cercetători din domeniul academic şi ştiinţific;


– Ştiinţa şi tehnologia, inclusiv susţinerea continuă pentru diversificarea contactelor între comunităţile academice şi ştiinţifice;
Parteneriatul nostru Strategic durabil şi dinamic este de natură să consolideze securitatea şi prosperitatea României şi Statelor Unite şi anticipăm cu nerăbdare cooperarea noastră viitoare. ”

Washington, D.C., 13 septembrie 2011

16/09/2011 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rusia intentioneaza sa instaleze baze militare in Ucraina la granita cu Romania. Se asteapta luni la Kiev o declaraţie comuna despre Transnistria a presedintilor Medvedev si Ianukovici.

Rusia si Ucraina retaliaza la granitele Romaniei impotriva scutului antiracheta

 

russian fleet

Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici vor adopta luni la Kiev o declaraţie despre Transnistria, anunţă şeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin, relatează RIA Novosti, citat de România Liberă.

Cei doi vor adopta mai multe declaraţii privitoare la securitatea europeană, procesul de pace din Transnistria şi securitatea în regiunea Mării Negre.”Părţile vor semna numeroase documente bilaterale, printre care o declaraţie despre delimitarea frontierei ruso-ucrainene, un acord pentru utilizarea şi dezvoltarea sistemului rus de navigaţie prin satelit Glonass”, a subliniat sursa citată de NewsIn.”Preşedinţii vor examina perspectivele de dezvoltare a cooperării în sectorul energetic, mai ales nuclearul civil, în transporturi, construcţii mecanice, zboruri spaţiale, precum şi realizarea de programe aeronautice comune”, a spus oficialul. Jurnal.md

Rusia intenţionează să creeze noi baze militare în Ucraina în apropierea frontierei cu România, potrivit fostului comandant al Flotei ruse de la Marea Neagră, Vladimir Komoedov, citat de un cotidian rus, informează portalul Moldova Azi, citat de Mediafax.

Acest lucru ar putea avea loc după modernizarea flotei militare ruse din Crimeea, a declarat pentru cotidianul Nezavisimaia Gazeta amiralul Vladimir Komoedov. Potrivit acestuia, crearea de noi baze miliatare ruseşti va fi posibilă prin acorduri între Kiev şi Moscova, care a citat între locurile unde pot fi instalate asemenea baze localităţile Nikolaev, Odesa şi, „probabil, Delta Dunării, unde Ucraina şi România au dispute teritoriale”, potrivit portalului.

16/05/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, POLITICA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: