Foto: Funeraliile rabinului Yisroel Avrohom Portugal originar din Sculeni, Basarabia, au impresionat New York-ul
Imagini incredibile au fost surprinse la New York – o aglomerație imensă de zeci de mii de oameni s-a adunat pe străzile din cartierul Brooklin pentru a-l petrece pe ultimul drum pe un rabin originar din satul Sculeni, Basarabia, în România Mare, decedat la vârsta de 95 de ani.
Înainte de cel de-al doilea Război Mondial, Yisroel Avrohom Portugal, născut în anul 1924 și tatăl său, au părăsit localitatea natală Sculeni din Basarabia (satul care a inspirat numele secțiunii haididice pe care a condus-o și la New York) și s-au dus la Cernăuţi, în Bucovina , unde au petrecut cel de-al doilea Război Mondial, potrivit Wikipedia.
După război tatăl și fiul s-au stabilit la București, în România. Portugal tatăl a fost arestat de mai multe ori de către sovietici.
În aprilie 1959, cei doi au fost arestați și acuzați de trădare. După mai multe proteste din partea unor organizaţii evreieşti din Occident și după implicarea rabinului Menachem Mendel Schneerson (una din figurile cele mai marcante ale iudaismului ortodox din secolul al XX-lea) și a altor figuri evreiești mondiale, oficialii Națiunilor Unite au intervenit pentru eliberarea lor.
Ei au ieşit din închisoare în septembrie 1959 și au emigrat în SUA în august 1960, după ce Departamentul de Stat al SUA le-a oferit cetățenia.
În presa newyorkeză au apărut estimări diferite cu privire la numărul celor prezenţi la ceremoniile funerare ale rabinului, care ar fi variatîntre 25.000 până la 100.000 de oameni .
Potrivit NBC New York, doi polițiști NYPD care asigurau ordinea au fost răniți – unul fiind călcat pe picioare de mașina funerară, iar altul – lovit la cap de o dronă care filma întreaga adunare
„Nu cred că am văzut vreodată o înmormântare de asemenea magnitudine”, a declarat un participant pentru New York Post.
În timpul vieţii, rabinul s-a exprimat de multe ori împotriva folosirii internetului, aşa că persoanele care au venit cu telefoane inteligente la funeralii nu au fost lăsate să îi atingă sicriul.
Toate bune şi la locul lor, numai că de-a lungul timpului au apărut în diferite publicaţii informaţii privind trecutul rabinului, care demontau minciuna trecerii acestuia prin lagărele de exterminare naziste în timpul celui de-Al Doilea război mondial…
Aşadar, răposatul rabin Yisroel Avrohom Portugal din New York, decedat de ziua păcălelilor 1 aprilie 2019, a reuşit să păcălească toată lumea, toată viaţa sa.
El nu a fost un supraviețuitor al „lagărelor de exterminare naziste” şi nu a fost niciodată într-un lagăr de concentrare nazist!...
Potrivit cercetărilor cunoscutului istoric al Holocaustului, Peter Winter, autorul celei mai vândute cărţi The Six Million, Fact or Fiction, „înmormântarea rabinului Portugal, care a murit recent în vârstă de 95 de ani, a avut loc în prezența a zeci de mii de evrei hașidici din Brooklyn – însă mediatizarea acelui eveniment și a vieții lui a furnizat exagerări grotești care au devenit tipice de la cel de-al Doilea Război Mondial pâna azi.”
Mai întâi a fost The Jewish Press, o publicaţie săptămânală din New York care se descrie el însuși drept „cel mai mare săptămânal evreiesc independent din America”, care a stabilit tonul pentru restul mass-mediei.
USA Today, publicaţie cu acoperire naţională în SUA, şi afiliatul său local, Rockland / Westchester Journal News, scria că „O mare mulțime plângându-l pe Rabi în Monsey azi” şi că „Potrivit presei evreiești, Portugal s-a născut în România, în ceea ce este acum Moldova, și a imigrat în Statele Unite cu tatăl său, Rabinul Eliezer Zusia Portugal, în 1960, după ce a supraviețuit lagărelor de moarte ale Holocaustului și a închisorii de către autoritățile române pentru predarea Torei. Funcţionarii Națiunilor Unite și SUA au intervenit pentru a-l elibera.”
Cu toate acestea, Jewish Daily Forward – o foaie evreiască „de stânga” din New York, a scris din neatenție că toate aceste afirmații din media controlată ca fiind minciuni.
Daily Forward a dezvăluia corect că „Portugal și tatăl său au părăsit satul Sculeni, comunitatea din Moldova din care secta lor își derivă numele, înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
„Au petrecut războiul în orașul ucrainean Cernauți, confruntându-se cu persecuții atât din partea germanilor, cât și a sovieticilor, care au ocupat orașul în diferite momente.
„După război, au călătorit la București, România, unde au căutat și au îngrijit orfani de război evrei și au ajutat micile comunități evreiești rămase. Tatăl lui Portugal a fost arestat de mai multe ori de sovietici, care au ocupat România până în 1968.
„În aprilie 1959, autoritățile române i-au arestat atât pe Portugal cât și pe tatăl său pentru suspiciune de trădare.
Grupuri evreiești din SUA au arătat îngrijorarea cu privire la arestare. Conform unui raport din 1960 al Agenției de Telegrafie Evreiască, functionarii Națiunilor Unite au intervenit pentru a asigura eliberarea celor doi rabini, iar Departamentul de Stat al SUA le-a oferit cetățenie.
Au fost eliberați în septembrie 1959 și au ajuns în Statele Unite în august 1960”.
Cu alte cuvinte, Rabinul Portugal nu a văzut niciodată un lagăr de concentrare, cu atât mai puțin nu „a supraviețuit unui lagăr al morţii” și a fost doar arestat de comuniști.
Chiar dacă faptele sunt ușor de identificat, o mare parte a mass-media a ales ca întotdeauna să repete pur și simplu minciuni scandaloase.
Acest lucru este conform cu linia standard privitoare la holocaust , care repeteă la nesfârşit istoria a„șase milioane asasinate” indiferent de ceea ce faptele pot demonstra, sperând că repetarea interminabilă va anula orice argumente contra.
De asemenea, mass-media care a scris cele de mai sus nu va „retrage” sau „corecta” minciunile răspândite, ceea ce reprezintă o altă tactică tipică şi anume aceea de a lăsa o „impresie”, o altă stratagemă de lungă durată în tactica de povestire a holocaustului, a concluzionat Winter.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova