Reuters: Până în 2050 vor fi forțate să migreze peste 1 miliard de persoane

 

 

 

 

 

 

 

Potrivit unor analize recente referitoare la amenințările ecologice globale, creșterea rapidă a populației, lipsa accesului la alimente și apă și incidența crescută a dezastrelor naturale vor pune peste 1 miliard de persoane în situația de a fi nevoite să migreze până în 2050, relatează https://www.reuters.com/ more-than-1-billion-people-face-displacement-by-2050 

 

Datele au fost anunțate de Institutul pentru Economie şi Pace (IEP), un grup de reflecţie care publică anual date privind evoluțiile ecologice globale.

Registrul ameninţărilor ecologice foloseşte date de la Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte surse pentru a evalua opt ameninţări ecologice şi pentru a prezice care sunt ţările şi regiunile cu cele mai multe la risc, relatează Reuters.

Având în vedere că populaţia lumii va creşte la aproape 10 miliarde până în 2050, intensificând lupta pentru resurse şi alimentând conflictele, cercetările arată că până la 1,2 miliarde de persoane care trăiesc în zone vulnerabile din Africa subsahariană, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu pot fi forţate să migreze până în 2050.

Prin comparație, factorii ecologici și conflictele au condus la strămutarea a aproximativ 30 de milioane de oameni în 2019, se arată în raportul de 90 de pagini face un clasament al amenințărilor, pe care le grupează în două categorii: una dintre acestea cuprinde insecuritatea alimentară, resursele reduse de apă și creșterea numărului populației, iar alta vizează dezastrele naturale, printre acestea fiind listate inundațiile, secetele, creșterea nivelului mării și creșterea temperaturilor.

„Acest lucru va avea un impact social  și politic  uriaș nu doar în țările  în curs de dezvoltare, ci și în regiunile dezvoltate, deoarece deplasarea în masă va duce la fluxuri mai mari de refugiați către cele mai dezvoltate țări”, a declarat Steve Killelea, fondatorul IEP.

Rezultatul este o analiză care evaluează  ameninţările cu care se confruntă fiecare dintre cele aproximativ 150 de ţări ale lumii şi capacitatea lor de a le rezista.

În timp ce unele țări, cum ar fi India şi China, sunt cele mai ameninţate de lipsa apei în deceniile următoare, altele, precum Pakistan, Iran, Mozambic, Kenya şi Madagascar, se confruntă cu o combinaţie  de ameninţări, precum şi cu o capacitate diminuată de a le face faţă .

„Aceste țări sunt în general stabile acum, dar au o expunere ridicată la amenințările ecologice și o„ pace pozitivă ”scăzută și deteriorată, ceea ce înseamnă că sunt expuse unui risc mai mare de colaps viitor”, a constatat analiza de 90 de pagini.

 

 

 

 

 

 

Lumea are acum cu 60% mai puţină apă proaspătă disponibilă decât acum 50 de ani, în timp ce se preconizează că cererea de alimente va creşte cu 50% în următorii 30 de ani,  în mare parte ca urmare a expansiunii clasei de mijloc din Asia.

Acești factori, combinați cu dezastrele naturale care sunt susceptibile să crească în frecvență din cauza schimbărilor climatice, înseamnă că și statele stabile sunt vulnerabile până în 2050.

IEP speră că registrul, care ar putea deveni o analiză anuală, va forma politicile de ajutor şi dezvoltare, cu mai mult accent şi finanţare către problemele legate de climă.

Acest avertisment vine în contextul în care, din data de 22 august, omenirea trăiește pe credit ecologic, în contextul în care și-a consumat deja resursele pe care i le oferă planeta în cursul unui an, această dată fiind întârziată cu trei săptămâni, comparativ cu anul trecut, în contextul pandemiei de COVID-19. 

 

 

 

Publicitate

O decizie ONU: Refugiații climatici nu mai pot fi retrimiși în țările lor de origine

 

 

 

 

 

FOTO: rinnovabili.it

Peste 140 de milioane de persoane ar putea migra până în 2050 din trei regiuni ale lumii în curs de dezvoltare pentru a fugi de efecte ale schimbării climatice precum scăderea producţiei agricole, penuria de apă şi creşterea nivelului mării, avertizează Banca Mondială, scrie agerpres.ro.

Într-un raport publicat luni, instituţia a cifrat la 86 de milioane de oameni numărul „migranţilor climatici” potenţiali în Africa subsahariană, la 40 de milioane în Asia de Sud şi la 17 milioane în America latină dacă nu se face nimic până în 2050.

„În fiecare zi, schimbarea climatică devine o ameninţare economică, socială şi existenţială mai puternică”, a comentat Kristalina Gheorghieva, numărul 2 în ierarhia Băncii Mondiale.

„O constatăm în oraşele confruntate cu crize de apă fără precedent, în regiunile de coastă lovite un val de furtuni distructive, în regiunile agricole care nu mai pot produce culturi esenţiale”, a adăugat ea.

Gheorghieva subliniază că, în mod irezistibil, schimbarea climatică a devenit „un motor pentru migraţie”, constrângându-i pe indivizi, familii şi chiar comunităţi întregi să caute locuri mai viabile.

Migraţiile climatice interne în sânul aceleiaşi regiuni sunt deja o realitate şi aceşti „migranţi climatici” li se vor adăuga milioanelor de persoane deja strămutate din motive politice, economice sau sociale.

Autorii raportului au realizat trei studii de caz. Unul dintre acestea s-a efectuat asupra Etiopiei, unde creşterea demografică ar putea atinge 85% până în 2050 şi migraţiile vor creşte din cauza scăderii recoltelor.

Un alt studiu vizează Bangladeshul, unde „migraţiile climatice” riscă să fie mai numeroase decât toate celelalte tipuri de deplasări interne în 2050.

Ultimul studiu de caz se focalizează asupra Mexicului, unde migraţiile plecând din regiuni vulnerabile la schimbare climatică spre zonele urbane ar urma să se accentueze scrie publika.md/banca-mondiala-in-lume-ar-putea-exista-143-de-milioane-de-migranti-climatici
 

Iată că acum, ONU a luat o decizie istorică! Istorică! Cei care se declară refugiați climatici nu mai pot fi trimiși în țările lor de origine. Un tip din Kiribati, care a vrut să se stabilească în Noua Zeelandă, a invocat acest statut, pe motiv că, în 2050, Kiribati AR PUTEA să devină nelocuibilă!

Cine stabilește dacă sunt refugiați climatici sau de alt fel, sau doar teroriști care spun că se refugiază din cauza climei, nu e clar și nici nu va fi. De-acum încolo, orice african care va dori să trăiască în Europa, pentru că în Africa e cam cald, se va declara refugiat climatic și va rămâne în ce țară va dori !

Sminteala cu schimbările climatice, și efectele ei colaterale, gen această decizie a ONU, e abia la început…

 

 Ionuț Popescu, Facebook

 Știri pentru viață

 

Notă:

Mai mult de 50 de state au creat până acum legislații cu privire la refugiații climatici. De exemplu, Noua Zeelandă plănuiește să introducă prima viză umanitară pentru refugiați climatici, în special pentru locuitorii insulelor din Pacific, care vor trebui să-și părăsească în curând țările din cauza creșterii nivelului mărilor.